1 / 42

MEDII DE CULTURA

MEDII DE CULTURA. CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP 4. Cultivarea bacteriilor in microbiologia clinica are drept scop : izolarea bacteriilor din prelevatele patologice identificarea bacteriilor testari pentru initierea si monitorizarea terapiei antimicrobiene.

zaide
Télécharger la présentation

MEDII DE CULTURA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MEDII DE CULTURA CATEDRA DE MICROBIOLOGIE LP 4

  2. Cultivarea bacteriilor in microbiologia clinica are drept scop: • izolarea bacteriilor din prelevatele patologice • identificarea bacteriilor • testari pentru initierea si monitorizarea terapiei antimicrobiene.

  3. Prelevatele patologice odata receptionate si triate calitativ, microbiologul trebuie sa hotarasca: • mediile de cultura si metodele indicate pentru izolare • atmosfera, temperatura si intervalul de timp, necesare pentru izolarea tuturor microorganismelor cu semnificatie clinica din prelevatul examinat

  4. izolatele cu semnificatie clinica, algoritmul si stadiul pana la care conduce identificarea acestora • daca antibiograma este indicata si care din rezultatele ei se impun communicate.

  5. Mediile de cultura sunt folosite pentru cultivarea bacteriilor. • Ele se comercializeaza ca atare, sub forma liofilizata, gelificata sau gata turnate in placi Petri sau pot fi manufacturate in multe laboratoare. • Ingredientul de baza al mediilor de cultura este geloza sau agar – agar.

  6. agar-agarul (numit și geloză) este un produs organic, hidro - coloidal ce se întâlnește într-o serie de alge marine – alge rosii (agarofite), din care este extras cu ajutorul apei fierbinți. • se prezintă sub formă de fâșii semitransparente de culoare cafenie-gălbuie.

  7. conține: 70–80% polizaharide, 10–20% apă și 1,5–4% substanțe minerale. • este format din resturi galactozidice esterificate la C6 cu o grupare sulfonică. • are o putere de gelificare foarte mare.

  8. Agarul este folosit la prepararea mediilor de cultura pentru ca asigura suprafata solida pe care cresc bacteriile si fungii. • Cresterea bacteriilor nu distruge structura gelului deoarece cele mai multe bacterii sunt incapabile sa utilizeze agarul pentru metabolism.

  9. Agarul este comercializat sub forma de pulbere, care in amestec cu apa si incalzit la 100 °C ramane lichid, iar pe masura ce se raceste la 40 °C se gelifica. • Mediul cu agar este un mediu relativ inert. • Alte ingrediente, nutrienti, factori de crestere, indicatori de pH sunt adaugati in mediul cu agaroza.

  10. MEDII DE CULTURACLASIFICARE • Din punct de vedere a starii de agregare: • medii lichide • medii solide • medii semisolide

  11. MEDII DE CULTURACLASIFICARE • Medii lichide – bulioane Au utilizare restransa: • izolarea din prelevate necontaminate (ex. sange, exsudate din seroase, aspiratii din colectii purulente profunde, biopsii tisulare prin ac

  12. MEDII DE CULTURAMedii lichide • Izolarea in medii lichide: Avantaje: • cea mai sensibila metoda de izolare in vitro (cultura poate fi initiata de un numar redus de bacterii, volumul prelevatului insamantat poate fi crescut) • neutralizeaza prin dilutie factori antimicrobieni din prelevatul examinat

  13. MEDII DE CULTURACLASIFICARE Mediile solide pot fi: • neselective • diferentiale • selective

  14. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE • Medii neselective: • agarul imbogatit cu 5% sange de berbec – mediul neselectiv cel mai folosit pentru insamantarea prelevatelor necontaminate si a unora din cele contaminate Ex.: - exsudate din caile respiratorii si din cavitatile conecte - exsudat conjunctival - puroi

  15. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE • Medii diferentiale – contin substratul pentru o anumita enzima sau citotoxina bacteriana si un indicator de pH Ex.: - geloza – sange: diferentiaza bacteriile hemolitice de cele nehemolitice - medii lactozate, cu variati indicatori de pH, diferentiaza enterobacteriile care fermenteaza lactoza (lactozo – pozitive) de cele care nu fermenteaza lactoza (lactozo – negative)

  16. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE • Medii selective – contin substante care inhiba dezvoltarea bacteriilor de contaminare a prelevatelor. • Exista o diversitate de medii selective.

  17. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE SELECTIVE • Pentru izolarea enterobacteriaceelor din prelevate contaminate exista medii cu trei niveluri de selectivitate: • slab selective: - mediul Mac Conkey (agenti inhibitori: saruri biliare si cristal violet) - mediul EMB (Levin) (agenti inhibitori: eozina Y si albastru de metilen) Inhiba bacteriile Gram (+).

  18. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE SELECTIVE • moderat selective: - mediul Salmonella – Shigella - mediul ADCL (Agar Dezoxicholat Citrat Lactoza) - mediul Hektoen - mediul XLD - mediul Istrati – Meitert Agenti inhibitori: saruri biliare si verde briliant Inhiba bacteriile Gram (+) si o parte din bacilii Gram (-) comensali.

  19. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE SELECTIVE • medii inalt selective: - mediu Wilson – Blair Agent inhibitor: verde briliant Inhiba o gama larga de bacterii pentru a facilita izolarea salmonelelor.

  20. MEDII DE CULTURAMEDII SOLIDE SELECTIVE • Agarul – sange poate fi facut selectiv pentru izolarea unor patogeni pretentiosi nutritiv prin adaos de antibiotice: • colimicina si acidul nalidixic: inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram (–) si favorizeaza dezvoltarea celor Gram (+) • bacitracina: inhiba dezvoltarea bacteriilor Gram (+) si favorizeaza izolarea hemofililor • kanamicina si vancomicina: favorizeaza izolarea bacililor Gram (-) anaerobi • etc.

  21. MEDII DE CULTURA • MEDII DE IMBOGATIRE: - medii lichide, care prin anumite substante inhibitoare prelungesc faza de lag a bacteriilor de contaminare, fara a intarzia insa intrarea anumitor patogeni in faza exponentiala. Ex.: bulion cu selenit acid de Na.: preincubarea materiilor fecale 18 h. la 37°C in acest mediu, favorizeaza izolarea salmonelelor.

  22. INCUBAREA CULTURILOR - temperatura: 37°C – majoritatea bacteriilor 20 - 30°C – unele bacterii (Yersinia enterocolitica, Y. pseudotuberculosis, Listeria monocytogenes) 42°C – altele: Campylobacter jejuni / coli Se foloseste pentru incubare termostatul.

  23. INCUBAREA CULTURILOR • Atmosfera: • in prezenta O2 – bacterii aerobe si facultativ anaerobe • in mediu cu 5 – 10 % CO2 – bacterii carboxifile • in mediu cu O2 (5 – 7 %), CO2(8 – 10%), N2(85%) – bacterii microaerofile

  24. INCUBAREA CULTURILOR • in mediu anaerob: Procedee chimice: bulioane cu ingrediente reducatoare (acid thioglicolic sau thioglicolat de Na. tehnica OTT: incinta etansa in care O2 este indepartat prin reactia cu pirogalolul in mediu alcalin. Procedee biologice: procedeul Tarozzi: utilizeaza tuburi cu bulion nutritiv in care agent reducator sunt fragmente de organe proaspete de animal prelevate aseptic (ficat, rinichi)

  25. CARACTERE DE CULTURA • Exigente de cultivare • Intervalul necesar pentru obtinerea culturii • Aspectul si consistenta coloniilor • Modificari ale mediului • Mirosul degajat de cultura Aceste caractere orienteaza identificarea izolatelor!

  26. CARACTERE DE CULTURA Exigente de cultivare • Bacterii nepretentioase • Bacterii cu anumite exigente nutritive: • Strict aerobe • Strict anaerobe • Facultativ anaerobe • Microaerofile • Carboxifile

  27. CARACTERE DE CULTURAIntervalul necesar pentru aparitia culturii • Microorganisme cu crestere rapida: cultura apare dupa 18 – 24 h. (frecvent peste noapte) • Microorganisme cu crestere lenta: necesita zile sau saptamani pentru aparitia culturii

  28. CARACTERE DE CULTURAMorfologia coloniilor 1. Dimensiune: mm. • colonii mici (Ø < 1 mm.) • colonii mijlocii (Ø ~ 1 mm.) • microcolonii (vizibile numai cu stereomicroscopul) • colonii mari (Ø > 2 mm.) 2. Forma: • punctiforme • circulare • neregulate (“in harta geografica”) • filamentoase • dendritice • lenticulare

  29. CARACTERE DE CULTURAMorfologia coloniilor 3. Relieful: • plane • aplatizate • convexe • bombate • acuminate • pulvinate • ombilicate

  30. CARACTERE DE CULTURAMorfologia coloniilor 4. Marginile: • intregi • ondulate • lobate • zimtate • filamentoase • cu valuri succesive de invadare a mediului

  31. CARACTERE DE CULTURASuprafata coloniilor • Neteda, umeda, lucioasa – forma de cultura S – conditionata de hidrofilia si incarcatura electronegativa a structurilor microbiene de invelis • Mata, uscata, rugoasa – forma de cultura R a microorganismelor cu hidrofilie si incarcatura electronegativa reduse

  32. CARACTERE DE CULTURASuprafata coloniilor • Alte aspecte: - suprafata papilata - cu striuri radiare - zbarcita - catifelata - pufoasa - lanoasa - prafoasa

  33. CARACTERE DE CULTURADensitatea optica Colonii: • transparente • semitransparente • opace

  34. CARACTERE DE CULTURA • Irizatii ale suprafetei unor colonii: pot fi surprinse anumite unghiuri de iluminare • Culoarea coloniilor: • alba • galbena • aurie • neagra, in functie de varietatea pigmentilor produsi sau a virajului de culoare a unor indicatori introdusi in mediu.

  35. CARACTERE DE CULTURA • Modificari ale mediului din jurul coloniilor: pot fi produse de citotoxine, enzime sau pigmenti difuzibili. • Hemoliza pe agar – sange • Reactii pe medii diferentiale zaharate • Reactii pe mediul cu galbenus de ou • Pigmentogeneza

  36. CARACTERE DE CULTURAHemoliza pe agar - sange • alfa: zona de inverzire a mediului cu numeroase hematii intacte din cauza hemolizei partiale • beta: zona complet clara, incolora, din cauza hemolizei complete • alfa – prim: halou de hemoliza incompleta cu inverzire, imediat inconjurat cu o zona de hemoliza clara, completa • gamma: absenta hemolizei • cald – rece: zona clara de hemoliza completa (aparuta dupa incubare la 37°C) inconjurata cu o zona de hemoliza mai putin clara, dar fara modificare de culoare a mediului (aparuta dupa incubarea in continuare la frigider)

  37. CARACTERE DE CULTURAReactii pe medii diferentiale zaharate • Virajul de culoare a mediului • Culoarea coloniilor in functie de indicatorii de pH • Fermentarea / Nefermentarea substratului

  38. CARACTERE DE CULTURAReactii pe medii cu galbenus de ou • Lecitinaza: precipitat opac in jurul coloniilor • Lipaza: film circular cu irizatie perlata in imediata vecinatate a coloniilor • Proteoliza: clarificarea mediului din jurul coloniilor

  39. CARACTERE DE CULTURAPigmentogeneza • Pigmenti hidrosolubili difuzeaza si coloreaza progresiv mediul: • fluoresceina • piocianina • melanina

  40. CARACTERE DE CULTURAMirosul degajat de cultura • Pseudomonas aeruginosa: aroma asemanatoare florilor de iasomie • Proteus: socolata arsa • Clostridii: putri, fecaloid, de corn ars • Prevotella melaninogenica: acru • Nocardiile si streptomicetele: de subsol mucegait

  41. CARACTERE DE CULTURAConsistenta coloniilor • untoasa • mucoasa – filanta • “albusului de ou bine batut spuma” • friabila • cretoasa • pasloasa • pieloasa

  42. CARACTERE DE CULTURAAderenta la mediu • neaderente (antrenate de ansa aluneca pe suprafata mediului) • putin aderente • aderente • incastrate in mediu

More Related