Proiect la Economie

1. Proiect la Economie - Nevoi şi resurse - • Vale Denisa Alina • Clasa a XII-a F • Prof. Coord: Bălan Sorina

2. Elveţia - Ţara cantoanelor -

3. Nevoi Ce defineşteanalizanevoilorîn cazulconsumatoruluiraţional ?Răspuns : preferinţele de consum. Deşi toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost aşezate la baza piramidei trebuinţelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă şi specifică individului respectiv.

4. Se observă astfel că nevoileprimare sunt comune atât tuturor oamenilor cât şi animalelor. Eleinclud necesităţile fiziologice (cumar fi cele biologice ca hrana, apa,aerul, igiena), somnul, sexul şi otemperatura relativ constantă acorpului. Este valabil şi pt. locuitorii elveţieni. Ca şi hrana zilnică elveţienii consumă : • Papet vaudois – este un fel de mancare consistent, pe baza de cartofi, praz si carnati, facut la cuptor; • Bündner Nusstorte –repezinta miez de nuca  usor caramelizat, invelit in aluat de biscuiti; • Rivella - este cea mai populara bautura elvetiana racoritoare, fiind facuta pe baza de caimac de lapte, avand un continut mare de lactoza. • CONCLUZIE:Bucataria elvetiana este gustoasa si foarte tentanta, insa este o bomba calorica. Nu are o personalitate puternica, din cauza influentelor puternice franceze, germane sau italiene, insa calitatea cascavalului, gustul perfect al ciocolatei si combinatiile simple, dar extrem de potrivite, dintre cascaval, carne, cartofi sau ciuperci, toate acestea, merita o sansa!

5. Odată ce individul îşi satisface acest nivel de necesităţi, se poate concentra pe nevoile de siguranţă. Acestea au de a face cu stabilitatea şi consistenţa într-o lume relativ haotică. • Pentru elveţieni, ele ţin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei şi a familiei. În unele cazuri, nevoia de siguranţă motivează unii locuitori sa devină religioşi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranţă printr-un loc paradisiac. Nevoile de siguranţă sunt cruciale pentru copii. • Elvetia este un adevarat laborator religios, in care sunt reprezentate majoritatea religiilor din lume. In prezent, aceasta tara numara 491 de grupuri religioase. Urmează apoi nevoia , de iubire şi apartenenţă. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenenţă la un grup, sau de implicare într-o relaţie intima non-sexuală.

6. La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoaşterea venită din partea altor indivizi (care pentru elveţieni rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. Se poate spune că Elveţia este expert în această privinţă; astfel,o nevoie pronunţată de acest fel, de exemplu nevoia pentru admiraţie, are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică. Iar nu în ultimul rând, nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacităţile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun.

7. Cepresupuneanalizaresurselorîn cazulconsumatoruluiraţional ?Răspuns : identificarearestricţiilor. • Resursele pot fi clasificate în: • Umane • Financiare • Materiale • Informationale • În fiecare naţiune, stat, ţară se regăsesc toate aceste resurse, incluzând Elveţia! II. Resurse

8. Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema foarte importanta a societatii o constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte si private). Deciziile privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel privat influenteaza decisiv, atât productia de bunuri publice cât si raportul dintre acestea si bunurile private. In teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea resurselor este optima atunci când cerintele consumatorilor sunt satisfacute la un nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public.

9. La un moment dat, cetatenii unei tari pot manifesta, in functie de distributia averii si veniturilor, anumite preferinte fata de procurarea bunurilor publice si a celor private, iar comportamentul acestora este pus in evidenta de curbele de indiferenta. O curba de indiferenta include, la un moment dat, punctele in care preferintele fata de sectorul public si cel privat sunt egale, respectiv indiferente. Curbele de indiferenta evidentiaza toate combinatiile unor cosuri de bunuri si servicii produse atât de sectorul public, cât si de cel privat, fata de care o persoana este indiferenta.