Download
1 / 26
E N D
Revolutiaindustriala • Revolutia industriala a reprezentat procesul complex de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor-unelte, de la stadiul manufacturier la stadiul marii productii mecanizate, la fabrica, proces care a revolutionat intreaga baza a societatii burgheze. • Revolutia industriala s-a declansat la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in primele decenii ale secolului al XIX-lea mai intai in Anglia,care a reusit sa se mentina ca prima putere industriala a lumii pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In Franta,revolutia industriala a evoluat lent,inceputurile ei datand din jurul anilor 1830.Cererea scazuta de produse industriale in conditiile unei populatii perdominant agragre a facut ca adevarata era industriala sa inceapa abia in 1890.Industrializarea Germaniei a fost marcata de faramitarea sa politica,conditiile favorabile declansarii revolutiei in acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industriala a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de inventii si inovatii.Sosirea masiva de emigranti dupa 1865 a antrenat o puternica dezvoltare a economiei americane:astfel in jurul anului 1900 SUA au devenit prima tara industriala din lume.
Masina cu abur James Watt, împreună cu un industriaş britanic, Matthew Boulton, reuşesc să creeze o intreprindere de fabricare a ceea ce se numea maşina cu abur a lui Watt, îmbunătăţită (1774). Tot aici va realiza, împreună cu un alt inventator scoţian William Murdoch, un angrenaj de convertire a mişcării verticale în mişcare de rotaţie (1781). Ulterior, a mai realizat o maşină cu dublă acţiune (1782)
Revolutiaagrara, a transporturilor , dezvoltareaindustrialasieconomica , dezvoltareastiintelor
Schimbarisiinventiirevolutionare O serie de inventiisidescoperiri au transformatproducereatextilelorsiprelucrareametalelor in industriirecunos-cute pe plan mondial. Noisurse de energie-mai ales motorul cu aburi-au fostvalorificate. Exploatareacarbunilor a fost "combustibilul" acesteirevolutii,iarcrestereanumaruluipopulatiei a asiguratforta de muncanecesarasi o piatapentrubunurileproduse de industrie.
O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de transport a materiilor prime si produselor finite; de asemenea, "revolutia agriculturii" a pus capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii in crestere.
Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje. "Suveica zburatoare" a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar "spinning jenny" (1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a imbunatatit procesul de tors.
Acestorinventii le-au urmatsistemullui Arkwright (1769) de mentinere a umiditatii in procesul de fabricatie; in actionare se foloseaucaii, apa, saufortaaburilor. Razboiul de tesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltatprocesul de tesere.
Telegrafia reprezintă modul de transmitere a informaţiilor prin impulsuri nemodulate, folosind un anume cod. Cel mai cunoscut cod este cel propus de pictorul Samuel Finley Breese Morse (1791-1872), în anul 1838, cod cunoscut în România sub denumirea de Alfabetul Morse.
Uzina Ford • Ford s-a lansat într-o fabrică modificată în 1903 cu 28.000 de dolari de la doisprezece investitori, în special de la John Francis Dodge şi Horace Elgin Dodge care mai târziu au fondat "Compania de automobile a fraţilor Dodge". În timpul anilor de pionierat, compania a produs numai cateva bucăţi de Ford T Model pe zi într-o fabrică pe Bulevardul Mack din Detroit, Michigan. Grupuri de câte doi-trei oameni munceau la fiecare automobil, de la componente până la comenzile de la alte companii. Henry Ford a avut 40 de ani când a înfiinţat compania Ford, care va avea să devină una dintre cele mai mari şi mai profitabile companii din lume, de asemenea fiind şi printre puţinele companii care au supravieţuit Marii Depresiuni.Ford este cea mai mare companie din lume aparţinând unei singure familii, fiind în managementul familiei Ford de mai bine de 100 de ani.
Armeatomice • Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi anume în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki
Bioetica • Termenul de bioetică este "inteles azi ca având două origini distincte. Prima sursă o constitue etica medicală tradiţională ( traditional medical ethics). Iar cea de-a doua sursă filosofia morală(moral philosophy)“. • Bioetica îşi centrează atenţia asupra chestiunilor etice din diferite domenii:biologie, medicină,cibernetică,economie,drept,teologie.
Ingineriageneticapoatefidefinita ca un ansamblu de metodesitehnici care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al uneicelule a uneiasaumaimultor gene noi, de interes, fie modificareaexpresieiunei/unor gene prezente, deja, in celula • Este binecunoscutfaptul ca cercetarile de ingineriegeneticasinoilebiotehnologiinecesitalaboratoarespeciale, aparaturasiutilaje de laboratorfoartesofisticatesi extreme de scumpe, substantesireactivi de mare puritate, darmai ales, cercetatorisispecialisti de inaltacalificare. In acesteconditii, este evident ca cercetarile de ingineriegenetica s-au dezvoltat, prioritar, in tarile cu mariresursefinanciaresiumane.
Revoluţiaştiinţifică • În matematică se pot menţiona ca invenţii remarcabile apariţia calculului diferenţial şi integral, inventate practic simultan de către englezul Isaa Newton şi germanul Gottfried Wilhelm Leibniz, logaritmii zecimali şi naturali de către scoţianul John Napper, ecuaţiile cilindrului şi ale conului, rezultate deosebite în algebră şi trigonometrie.
Naşterea chimiei survine odată cu apariţia conceptelor de atom, element chimic, substanţă simplă şi compusă. Ca atare, se descoperă multe elemente chimice, inclusiv metale, se propun simbolurile chimice şi scrierea formală a reacţiilor chimicesub forma de ecuaţii chimice, se descoperă legile universale ale chimiei (John Dalton, Avogadr, Lavoisier, Charles, Gay-Lussac, etc. Se pot, de asemenea, menţiona sinteza şi prepararea industrială a unor acizi anorganici precum ar fi acidul clorhidric, acidul azotic şi acidul sulfuric, respectiv separarea, şi mai apoi sinteza unor substanţe organice precum benzen şi acid benzoic s.a.m.d. Ştiinţa devine normată. La "graniţa" dintre chimie şi fizicăsunt introduse scările termometrice (atât Celsius cât şi Fahrenheit), unele unitaţi de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internaţional de Măsuri şi Greutaţi (Sistemu Internaţional, sau SI), adică sistemul metric).
În fizică se pot menţiona descoperirea legilor de mişcare a planetelor de către Johannes Kepler, publicarea primei concepţii cosmogonice închegate aparţinând lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferenţei şi difracţiei (Christia Huygens), descoperirile din domeniul electricităţii ale lui Alessandro Volta şi cele din magnetism ale lui Hans-Christian Oersted. Fizica culminează cu închegarea ei în sistemul newtonian.
În medicină, experimentarea injecţiilormedicamentoase, descoperirea primului vaccin (1796), inventarea primului stetoscop şi apariţia primelor noţiuni de igienă au fost toţi atâţia paşi majori spre transformarea medicinei dintr-un conglomerat empiric de informaţii în ştiinţă. Medicina galenică e răsturnată progresiv prin experimente anatomice ce culminează cu descoperirea circulaţiei sângelui de către William Harvey.
Etapelerevoluţieiindustriale • Inceputul este făcut în 1733 de către mecanicul John Kay, care a inventat suveica zburătoare şi, fără pretenţia unei enumerări exhaustive, arătăm că au urmat: maşina de tors inventată de James Hargreaves, în 1765, maşina de filat a lui Richard Arkwright, în 1769, o nouă maşină de filat, în 1785, a lui Samuel Crompton. • Una dintre cele mai importante inventii ale secolului al XVIII-lea a fost masina cu aburi (James Watt, 1769) de la care s-a perfectionat procesul de productie in deceniile urmatoare. Altfel spus, aplicarea maşinii cu aburi a lui J. Watt este startul în formarea industriei textile engleze moderne, de fabrică şi urbană
A douaetapa a revolutieiindustrialeestecea a energiei (petrol, electricitate), a transporturilorsi a chimiei. Ea estemarcata de inventiamotorului cu explozie (Daimler, 1886). Simboluleiestereprezentat de automobil,darsi de alterealizaricheie: electricitatea (dupailuminatul electric realizat de Edison in 1873, avionul, etc). • A douajumatate a secolului al XIX-lea a beneficiat de inventatori de renumeprecum: Thomas Alva Edison, George Westinghouse, Nikola Tesla, Gottlieb Daimler, Nikolaus August Otto, Michael Faraday silistapoateficompletata.
Consecinte • Incalzirea globala; • Poluarea; • Dragarea; • Defrisarile; • Extinderea drumurilor; • Fenomene meteo extreme;
Oameni de stiintaromanisicontributiaacestora in dzvoltareastiinteisitehnicii Matematica: - Gheorghe Ţiţeica; - Traian Lalescu; - Dimitrie Pompeiu; Gheorghe Ţiţeica ( 1873 – 1939 ) -matematician şi pedagog român; -profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti; -membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia; -a creat unele capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care îi poartă numele; -împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematică”;
Medicina: • VICTOR BABEŞ – microbiologie; • ION CANTACUZINO – imunologie; • GHEORGHE MARINESCU – neurologie; • CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie; • NICOLAE PAULESCU – fiziologie; • ŞTEFAN ODOBLEJA –psihologie; • ANA ASLAN – gerontologie; • GEORGE EMIL PALADE – biologie;
Chimie: • COSTIN D. NENIŢESCU • GHEORGHE SPACU • ALEXANDRU T. BALABAN • COSTIN D. NENIŢESCU ( 1902 – 1970 ): • este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice. • rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. • în onoareasa, Facultatea de Chimie Industrială organizeazăîn fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenitescu"
Biologie: • EMIL RACOVIŢĂ – biospeologie • ION BORCEA – hidrobiologie • DIMITRIE VOINOV – citologie • GRIGORE ANTIPA – biologie • Fizica: • ŞTEFAN PROCOPIU • HORIA HULUBEI • DRAGOMIR HURMUZESCU
Prezentare realizata de : • Iodache Andrei Cls XI-B
