INTRODUCERE IN NURSING

1. INTRODUCERE IN NURSING DIN ISTORIA PROFESIEI ASIST. UNIV. DRD. ARTIMOF DANIELA

2. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 “Nursingul este o artă. Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică, talent, ca orice pictor sau sculptor. Ce este mai mult? Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu marmura sau să ai de-a face cu organismul viu, cu fiinţa umană – templul duhului lui DUMNEZEU?” Florence Nightingale - 1860

3. Definiția Nursingului • Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav; • Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația complexă profesional- terapeutică şi empatică dintre nursă ( asistentă) şi pacient. • OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul ca o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății care cuprinde : Promovarea sănătății; Prevenirea îmbolnăvirilor Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile bolilor, chiar şi în stadiul terminal.

4. Definiția Nursingului • Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metodă sistematică, organizată, ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. • In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji. • Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficiență pentru bolnav, trebuie să cunoşti arta de a îngriji.

5. Definiția Nursingului • ICN – Consiliul Internațional al Nurselor: • “Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistență socială, cuprinde ocrotirea sănătății, prevenirea bolilor şi îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi ( cu dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele de asistență socială şi aşezări comunitare. • Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale, familiale şi de grup în fața bolii şi trebuie să răspundă problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau comunității. • Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă deintervenții, de la restabilirea sănătății până la o fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea sănătății populației pe termen mai lung”

6. S-a născut înFlorenţa - Italia, la 12 Mai 1820. S-a întors în Anglia în 1821. A fost educată acasă, decătre tatăl ei ,absolvent al Universităţii Cambridge Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

7. La vârsta de 16 ani era convinsă că Dumnezeu o cheamă spre a-i ajuta şi îngriji pe ceilalţi aflaţi în nevoie. Vizita spitalele din Londra şi din împrejurimi. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

8. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 Ii plăcea să citeascămult. Ii făcea plăcere să-i îngrijească pe muncitorii bolnavi de pe moşia tatălui său.

9. Părinţii ei nu erau de acord ca ea să muncească în „acele” spitale insalubre, într-o vreme când îngrijirea bolnavilornu era considerată a fi o îndeletnicire onorabilă pentru o doamnă de societate. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

10. In anii 1830 spitalele erau murdare, prost administrate, iar personalul medical (asistentele) nu erau suficient de bine pregătite, de multe ori neştiind ce trebuie făcut pentru confortul unui pacient. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

11. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • A realizat îmbunătăţiri ale sistemului de acolo; schimbările realizate vizau o mai bună organizare şi educaţie profesională pentru personalul medical, a implementat un sistem prin care apa caldă era disponibilă la fiecare etaj, a inventat un „lift” prin care mâncarea era dusă pacienţilor.

12. Războiul din Crimeea (1854) a izbuncit când Florence avea 34 de ani. Ministrul de război a rugat-o pe Nightingale să supervizeze o echipă de nurse în spitalele de război din Turcia. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

13. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • Printre primele schimbări introduse de Nightingale a fost spălarea/dezinfectarea hainelor tuturor răniţilor; apoi cu banii proprii a cumpărat bandaje, mese de operat şi alte ustensile de bază necesare funcţionării unui spital. • Nurseleei au făcut curat în întreg spitalul astfel încât să se reducă la minim numărul germenilor, fapt ce a dus la oprirea răspândirii bolilor în spital.

14. Ea însăşi a tratat aproximativ 2000 de pacienţi. Inainte de venirea ei în Crimea, 42% dintre soldaţii ajunşi în spital mureau din cauzainfecţiilor, însă după munca depusă de ea acest procent a scăzut la 2%. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

15. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • Condiţiile anterioare venirii ei erau extrem de precare; • pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe tărgi, printre mormane de mizerie şi resturi medicale; • pacienţii primeau doar câte o masă pe zi şi erau bruscaţi de doctorii armatei. • Nu existau condiţii sanitare (toalete) şi nici provizii medicale.

16. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • A impus curăţenia strictă şi reguli de dezinfecţie; pacienţilor li s-au asigurat câte 3 mese pe zi şi diete realizate în funcţie de starea fiecăruia. • Aprovizionarea cu apă curată a devenit un imperativ.

17. Pentru recunoaşterea meritelor muncii depuse, Regina Victoria i-a trimis o scrisoare de mulţumire „Ei şi doamnelor sale”şi i-a oferit distincţia – Crucea Roşie Regală. Totodată a primit şi broşa cu diamant ce avea gravat mesajul „Binecuvântaţi sunt cei milostivi”. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

18. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • S-a întors în Anglia în 1856. • In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing Nightingale în cadrul Spitalului Sf. Thomas din Londra. • Ea a fost prima asistentă şefă şi prima responsabilă de formarea profesională a colegelor ei, într-un spital militar.

19. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe. • Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi: „Elementele care constituie un bun nursing ( o bună îngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac înţelegerea şi menţinerea stării de sănătate, mai mult decât a bolii”. • Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă munca cunoscută şi practicile aplicate, în ţări precum Canada, Australia, India, Germania, Elveţia şi SUA.

20. In 1907, regele Edward al VII i-a oferit distincţia –Ordinul de Meritpentru realizările remarcabile ale DoamneiFlorence Nightingale. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

21. Florence Nightingale a fost o nursă, un filosof, un statistician, un istoric, un politician şi chiar mai mult de atât. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910

22. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • Studiile, ideile şi reformele ei ce vizau nursingul au dus la crearea unui mediu de muncă spitalicesc mai sigur şi mai eficient. • A reformat nursingul, de la o îndeletnicire pentru femeile sărace şi needucate, la o profesie demnă şi onorabilă pentru toate femeile.

23. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • 1860 - Cele 7 principii de bază ale lui Nightingale erau : • Conţinutul educaţional al nursingului trebuie să fie stabilit de către nurse. • Profesorii viitoarelor nurse sunt responsabili de calitatea tratamentelor pe care acestea le vor oferi. • Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor nurse (asistenţi). • Şcolile de nursing trebuie să aibă personalitate (juridică) proprie, separată de cea a doctorilor şi a spitalelor.

24. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul unei educaţii înalte şi trebuie să-şi continuie îmbunătăţirea educaţiei de-a lungul carierei lor. • Nursingul implică atât îngrijireaomului bolnav cât şi a celui sănătos şi are în vedere mediul cât şi pacientul. • Nursingul trebuie să includă teoria (teoretizarea pregătirii profesionale).

25. Florence Nightingale • “ Cea mai importantă lecție care poate fi dată nurselor este: • Să le înveți să observebolnavul, cum să observe, • Care sunt manifestările care indică însănătoşirea, care nu, • Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt dovezile neglijenței, ce fel de neglijență…. • Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul, mai bine să renunțe de a mai fi nurse, pentru că nursingul nu este chemarea lor, chiar dacă renunțarea le afectează sau nu.” Florence Nightingale

26. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • După Războiul Crimeii, a scris peste 200 de cărţi, rapoarte şi monografii pentru dezvoltarea învăţământului pentru profesia de asistent medical, scrieri care rămân încă şi azi o excelentă sursă de informaţii pentru istoria acestei profesii.

27. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • Pentru a omagia memoria lui Florence Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice de asistente medicale din lume, cea care a dat o identitate acestei nobile profesii şi a făcut ca ea să fie respectată şi valorizată de comunitate, Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, creat la sfârşitul secolului al XIX – lea, în 1899 cu susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de Florence Nightingale, a decretat caziua ei de naştere – 12 MAI să devină Ziua Internaţională a asistenţilor medicali din întreaga lume.

28. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • In timpul războiului, a dezvoltat o boală care a lăsat-o semiinvalidă pentru tot restul vieţii sale. • A rămas imobilizată la pat timp de 55 de ani. • A murit în 1910, la vârsta de 90 de ani. • Nu a fost căsătorită niciodată. • A fost îngropată alături de părinţii ei înHampshire.

29. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 In 1932, I.C.N şi Liga Societăţilor Naţionale ale Crucii Roşii, au inaugurat Fundaţia Internaţională, dedicată memoriei lui Florence Nightingale

30. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 • In anul 1899, s-a creat Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (I.C.N.), cu susţinerea şi graţie muncii desfăşurate de Florence Nightingale, prima şi cea mai importantă organizaţie profesională, care cuprinde azi, organizaţiile profesionale ale asistenţilor medicali din 129 de ţări, printre care şi România.

31. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 In memoriaei, în Anglia, bacnota de 10 £, a fost imprimată cu chipul Doamnei Florence Nightingale

32. Florence Nightingale12 Mai1820-13 August 1910 In Londra s-a deschisMuzeul Florence Nightingale pentru a celebra viaţa şi munca ei dedicatăîngrijirii oamenilor sănătoşi şibolnavi.

33. Personalităţi din istoria profesiei noastre • EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză care şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia, unde a condus Institutul Medical Berkendael, care forma tinere nurse venite din toata Europa. • Pentru meritele sale din timpul primului război mondial, astăzi, un mare spital din Bruxelles şi o stradăîi poartă numele; la Londra, într-un parc celebru se află statuia sa, iar pe placa de pe soclu sunt redate cele mei importante fapte din viaţa ei, care au salvat peste 1500 de oameni, refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război.

34. Personalităţi din istoria profesiei noastre • Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat, alături de soţul ei, regele Ferdinand, unul dintre simbolurile întruchipării Marii Uniri din 1918.Numită de către oameni regina- mamă, mama răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge pe front –Regina Maria a României a fost prezentăîn punctele cele mai fierbinţi ale Primului Război Mondial, a suferit în refugiu alături de cei mulţi şi a mers în spitalele cu cele mai serioase epidemii, pentru a-iîngriji şi a-i încuraja cu prezenţa ei maternă pe ceiinfirmi.

35. Personalităţi din istoria profesiei noastre • Regina Ana, născută în 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofiţer în armata franceză şi a lucrat ca infirmieră în spatele frontului, transportând sânge şi plasmă pentru răniţi, conducând singură un jeep de război. • A făcut o şcoală de infirmiere de ambulanță, a dus o viață de cazarmă în toată regula, s-a îmbolnăvit de “gălbenare”şi, în final, s-a întors la viața civilă în 1945, având în buzunar o soldă primită de la armata franceză, precum şi Crucea de Război a Republicii Franceze.

36. Personalităţi din istoria profesiei noastre • VIRGINIA HENDERSON(1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare. Este creatoarea primei teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav. Pacientul este o entitate complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile. • A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934, iar din 1934 până în 1948 a predat cursuri de nursing la aceeaşi universitate.

37. Personalităţi din istoria profesiei noastre • In 1953 VIRGINIA HENDERSONs-a alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan, Annie Warburton Godrich i-a fost mentor în primii ani de activitate profesională. Aceşti ani petrecuți la Yale au fost de maximă productivitate. Virginia Henderson încalitatede profesor emerit a fostşi consultant de nursing pentruîntreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universității Yale.

38. Personalităţi din istoria profesiei noastre • Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a recunoscut în iunie 1985 căVIRGINIA HENDERSONaparține lumii - când i-a fost înmânat primul Premiu Christianne Reimann - admițând că ideile ei au trecut dincolo de granițele naționale. Intr-adevăr anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) şi a fost solicitată să țină cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona şi la Asociația Japoneză de Nursing.

39. Personalităţi din istoria profesiei noastre • PremiulChristianne Reimannpoartă numele primului secretar general executiv al ICN ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul la Geneva. • Originară din Danemarca, Christianne Reimannacrezutîn potențialul creator al asistenților medicali, a activat pentru afirmarea rolului autonom al nurselor şi a lansat International Nursing Review • Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională pentru cele mai prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea profesiei şi au marcat istoria nursingului. • 1985: Virginia Henderson SUA • 1989: Nita Barrow, Barbados • 1993: Sheila Quinn, Marea Britanie • 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, CoreeaşiDr. In nursing Hildegard Peplau, SUA • 2005 : Dr. Margretta Madden Styles, SUA

40. Personalităţi din istoria profesiei noastre • Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor ediții a volumului Basic Principles of Nursing în 1960 şi 1969, şi The Nature of Nursing în 1966 şi 1991, o lucrare amplăîn care defineşte conceptul profesiei, evidenţiind, totodată, implicaţiile acesteia pentru practică, cercetare şi educaţie.

41. Personalităţi din istoria profesiei noastre • Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte cunoscute POSTULATELE, considerate astăzi temelia instruirii în şcolile de nursing.Cităm, între altele: • Tot omul tinde spre independenţa sa şi o doreşte; • Omul formează un tot – omul holistic, având 14 nevoi fundamentale; • Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu este complet, întreg şi independent;

42. Personalităţi din istoria profesiei noastre • A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (înlocuind persoana), suplimentar (ajutând individul), şi complementar (lucrând cu individul); Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul să se descurce, pe cât posibil singur.Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSONa dat nursingului o varietate de definiții în cadrul cărora funcția principală o are asistenta. Una dintre acestea, clasică, este: “ asistenta face pentru alții, ceea ce ar face aceştia, dacă ar avea puterea, dorința şi cunoştiințele necesare”; asistenta trebuie să-l facă pe pacient să devină independent de îngrijiri, cât de repede posibil.

43. Personalităţi din istoria profesiei noastre • “Nursingul înseamnă săajuți individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare, săajuți individul să-şi foloseascăfiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta săaibă tăria, voința sau cunoaşterea, necesare pentru a o face” - VIRGINIA HENDERSON 1952. • .

44. Nevoile fundamentale • Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson se bazează pe atingerea independenţei în satisfacerea acestor nevoi. Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstrează necesitatea abordării persoanei prin prisma tuturor nevoilor, fiind relevant că asistenta medicală, prin natura profesiei, acordă îngrijiri persoanei - ca un întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.

45. Nevoile fundamentale • Starea de boală reprezintă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul său, stare ce constituie un semnal de alarmă tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situație nouă, provizorie sau definitivă. Acest dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce până la respingerea socială a pacientului din anturajul său.

46. Nevoile fundamentale • Cele 14 nevoi fundamentale sunt: • 1. a respira; • 2. a se alimenta şi hidrata; • 3. a elimina; • 4. a se mişca, a păstra o bună postură; • 5. a dormi, a se odihni; • 6. a se îmbrăca şi dezbrăca; • 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale; • 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele; • 9. a evita pericolele; • 10. a comunica; • 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale; • 12. a se realiza; • 13. a se recreea; • 14. a învăţa.

47. A fi asistentă medicalăînseamnă: • să nu fi niciodată plictisită; • să fi deseori frustrată; • să fi înconjurată de probleme; • să ai multe de făcut şi atât de puţin timp; • să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate; • să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor binecuvânta, aţii te vor blestema; • vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai bună; • nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a îndura şi de curajul acestora; • vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se; • vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare; • vei plânge mult; • vei râde mult; • vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!

48. Consiliul Internațional al asistenților medicali • Apreciază în Codul de etică pentru nurse, în 2007 că asistenții medicali au 4 responsabilități fundamentale şi anume; • De a promova sănătatea; • De a preveni îmbolnăvirile = de a face profilaxie; • De a păstra sănătatea; • De a alina suferința • De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi mențin legătura între indivizi, familii, comunități şi furnizorii îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom şi colaborativ pentru prevenirea bolilor şi a dizabilităților, conduc şi coordonează îngrijirile.

49. Consiliul Internațional al asistenților medicali • Asistenta medicală trebuie să aibă următoarele calități: • Competență profesională; • Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări; • Să cunoască toată legislația din domeniul sanitar; • Mult devotament, sensibilitate la suferința oamenilor, tact, răbdare, perseverență, dragoste pentru aproapele său, înțelegere pentru nevoile oamenilor, capacitatea de a educa.

50. Personalităţi din istoria profesiei noastre • LUCREŢIA TITIRCĂ n. 1930, la Borşa – Maramureş, este personalitatea românăcontemporană cea mai proeminentă a profesiei noastre. • Din anul 1964 a devenit profesoară de Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi Directoare adjunctă la Şcoala Sanitară din Baia Mare;