Introducere

1. EUROSCEPTICISM ȘI EUROPOPULISM ÎN CONTEXTUL ALEGERILOR PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN. ANALIZĂ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI LA NIVELUL JUDEȚULUI BRAȘOV(20 mai 2014)

2. Introducere • “Europe – United by Hostility” (Financial Times, Octombrie 2013) • Ceea ce îi mai unește astăzi pe europeni este euroscepticismul, care a devenit din ce în ce mai pregnant în toate țările membre, dar din motive diferite, uneori chiar opuse(Habermas, 2013)

3. Despre ce euroscepticism vorbim? (I) • În limbajul obișnuit, euroscepticism = opoziție față de UE și politicile sale • Distincție fundamentală: • euroscepticismul hard - opoziție/ scepticism față de ideea de Uniune Europeană • euroscepticismul soft - scepticism față de politicile actuale ale UE, modul de funcționare

4. Efecte ale crizei • Presiune încrucișată: • Euro-optimism în ceea ce privește idealul de “Europă unită” • Euro-scepticism în ceea ce privește UE azi • Efecte: • Euroscepticismul soft îl alimentează pe cel hard • Euroscepticismul hard – prezentat drept euroscepticismsoft (paguba colaterală a crizei – UE) • Euroscepticismul soft – etichetat drept anti-europenism

5. Al cui euroscepticism? • Cetățeni • Personalități publice • Lideri politici • Mass media • Experți • Lideri din domeniul afacerilor

6. Euroscepticism politic vs. euroscepticism popular Euroscepticism popular (la nivelul opiniei publice) Euroscepticismul elitelor politice Nu există relațiede tip cauză efect între cele două, unul nu poate fi consideratdrept proxy pentru celălalt

7. Factori care alimentează euroscepticismul • ... • Recent: • Criza • Lipsa de performanță economică; • Lipsa solidarității europene • Creditori/ debitori (cu același sentiment de victimizare) • Îndepărtarea de politică/ neîncrederea în clasa politică (mesaje anti-sistem, mișcări de stradă, mișcările Occupy)

8. Euroscepticismul în diverse SM (1) 56% dintre britanici ar vota pentru ieșirea MB din UE Cipru- 67% ar prefera ieșirea din zona euro și legături mai strânse cu Rusia

9. Euroscepticismul în diverse SM (2) • Cea mai severă scădere a încrederii în UE: Spania • 72% nu au încredere; • 20% au încredere. • Aproape jumătate dintre europeni: pesimiști cu privire la viitorul UE

10. Eurosceptici, euroentuziaști, euroindiferenți

11. Euroscepticismul în România • Cantitativ: Eurobarometrele 2007- 2013 • Calitativ: • Interviuri personalități • Focus grupuri studenți, populație rurală

12. Date cantitative • Trend: descreșterea constantă a încrederii în UE (euroscepticismul popular) • 2007: 68% încredere în UE (20 puncte peste media europeană) • 2013: 45% încredere, 43% lipsă de încredere (13 puncte peste media europeană)

13. Euroscepticismul în Romania (cant.)

14. Euroscepticismul în România (cant.)

15. Euroscepticismul în România (cant.)

16. Euroscepticismulîn România (cant.)

17. Cercetare calitativă la nivelul personalităților publice • Consens al elitelor în ceea ce privește problematica UE • EU - opțiunea cea mai bună pentru România/ singura opțiune • Decalajul dintre România și alte state membre • “Trebuie să fii nebun ca să fii eurosceptic”, “Acum e la modă să fii eurosceptic”

18. Cercetare calitativă la nivelul tinerilor (I) • Încredere în proiectul european • Dificultățile actuale – reale, dar temporare • “Nu pot spune nimic rău despre Uniunea Europeană, am crescut cu Uniunea Europeană”

19. Cercetare calitativă la nivelul tinerilor (II) • Relativi sceptici în ceea ce privește capacitatea României de a exploata beneficiile calității de stat membru • Alegerile pentru Parlamentul European - alegeri de ”mâna a doua”: ” Prea puţină încredere (în Parlamentul European – n.m.), noi totuşi suntem în UE de foarte curând şi mă gândesc la alegerile care au fost pentru Parlamentul European ultima dată, prezența a fost foarte scăzută și acum va fi la fel.”

20. Cercetare calitativă la nivelul populației rurale (I) • Mai puțină încredere în UE decât tinerii • UE - entitate intruzivă, care”pune bețe în roate României” • ” Europenii ăia nu știu decât să strice, să pună bețe în roate. Așa cum era înainte, roata se învârtea – mai greu, dar se învârtea. Acum totul stă pe loc. ”

21. Cercetare calitativă la nivelul populației rurale (II) • Alegerile pentru Parlamentul European: ”Și de ce aș merge la vot? Cu ce ma ajută pe mine? Ca să se îmbogățească alții?” • Cei din mediul rural nu vor merge la vot din două cauze principale: • nu cunosc multe lucruri despre UE; • vor să îi sancționeze pe oamenii politici români, care, în cuvintele lor, ”au uitat de România”.

22. Concluzii privind euroscepticismul • Propensitatea pro-europeană a elitelor (consens + etichetarea oricăror încercări de dezbatere ca fiind ne- sau anti-europene) • Trend descrescător al încrederii în Uniunea Europeană la nivelul opiniei publice (euroscepticism popular) • Așteptări temperate • Lipsa de încredere în instituțiile naționale și în viața politică internă • UE salvator (ne salvează) – UE diriginte (ne penalizează); cadrajul UE salvator – din ce în ce mai puțin invocat • Euroantuziasm blajin – euroapatie, euroindiferență • Relativă omogenitate la nivel național în ceea ce privește opinia publică; decalaje mari elite – cetățeni

23. Concluzii privind alegerile pentru Parlamentul European • Prezență redusă la vot • Percepția de “alegeri de importanță secundară”, “antrenament pentru alegerile prezidențiale” • Diferențe mari între euroscepticismul popular și cel politic -> întrebarea este cum își găsește expresie politică euroscepticismul popular? • În toată Europa: mai degrabă alegeri cu tematică internă • “This time is different”, “mama tuturor alegerilor europene” – nu s-au confirmat

24. Vă mulțumesc!