Tema :Teoria managementului în Europa.

1. Tema :Teoria managementului în Europa. 1. Elementele principale ale sistemului de piaţăeuropeană 2. Analiza principiilor managementului european.

2. Piaţa contemporană este un mecanism economic foarte complex, ce se prezintă ca un sistem.Piaţa-constituie un sistem de relaţii economice, care apar între oameni în procesul producerii şi schimbului de mărfuri şi sunt bazate pe anumite principii, primordialul fiind libertatea economică deplină.

3. În lume existăpeste 401 firme mari: • SUA-211; • Germania-29; • Britania-50; • Japonia-28; • Franţa-24; • Alte ţări-59. • Anual se formează în medie-70 firme mici, care supravieţuiesc. De regulă, structura ierarhica a firmei este reprezentată de: • Consiliul de directori - organul superior de relevare şi aprobare a deciziilor, organ de control. • Managerii profesionişti-organele executive.

4. În lume se practică activitatea câtorva tipuri de firme: • 1. Englezo-saxon – SUA; • 2. European-Germania, Austria; • 3. Francezo-italian; • 4. Japoneze. • Libertatea economica are doua trasaturi: • 1. Dreptul de proprietate; • 2. Dreptul de antreprenoriat.

5. Structura peţii contemporane poate fi următoarea: • 1. Piaţa mărfurilor de larg consum, serviciilor; • 2. Piaţa mijloacelor de producţie; • 3. Piaţa muncii, forţei de munca, locurilor de muncă; • 4. Piaţa informaţiei, produsului intelectual, inovaţiilor.

6. Principiile de bază ale managementului European. • I. Procese de integrare în domeniul economiei în țările europei centrale formează un mediu exterior specific: • 1.Țările Europei centrale au format cîteva asociații care reglementează activitatea economică(piața comună, și asociația comerțului liber). • 2. Refuz parțial de la suveranitatea lor națională în domeniul politic și economic.

7. 3. Firmele trebuie să se adapteze la condițiile pieții comune, modificînd sistemele manageriale naționale și să cunoască principiile comunității europene: • 1. Schimbulcomercial liber • 2.Mișcarea liberă a cetățenilor • 3. Alegerea liberă a locului de trai a cetățenilor • 4. Acordarea liberă a servicilor • 5. Circulația liberă a capitalului și circulația liberă recompensării.

8. La această etapă e necesar de analizat activitatea nu numai în cadrul firmei, dar şi locul ei pe piaţă, în societate şi în economie. Aceasta şi este analiza potenţialului intelectual al firmei. • Analiza începe cu cercetarea activităţii firmei şi răspunsul la întrebările: • - Care este scopul general al firmei (filozofia firmei)? Sau cum se realizează şi se satisfac necesităţile consumatorului (de către firma respectivă)? • - Cum determină firma necesităţile consumatorului şi ce obiective a reuşit ea să realizeze în activitatea sa?

9. Următoarea etapa trebuie să răspundă la întrebarea: • Care sarcini sunt obligatorii pentru toate subdiviziunile si care se referă numai la anumite servicii, pe cât competenţa şi împuternicirile lucrătorilor corespund scopurilor generale ale firmei? • Aici e foarte important de determinat locul de lucru pentru fiecare colaborator şi pentru fiecare funcţie a firmei: dacă, într-adevăr, sarcina corespunde locului de lucru, esenţei, funcţiei lucrătorului sau el trebuie să cedeze aceste funcţii altui loc de lucru.

10. Pentru determinarea potenţialului intelectual al firmei este necesar de determinat clar funcţiile eşalonului de sus, al conducerii, care sunt următoarele: • 1. Determinarea scopurilor generale ale firmei şi aducerea acestor scopuri în conformitate cu condiţiile schimbătoare din societate şi de pe piaţă; • 2. Planificarea pe termen scurt, mediu şi lung a activităţii şi strategiei respective;

11. 3.Elaborarea (reformarea) structurii organizatorice a firmei; 4.Formularea politicii de producţie, ce să producă şi cum; 5.Modificarea direcţiilor de cercetare şi ale inovaţiilor; 6.Aprobarea concepţiei de marketing; 7.Elaborarea regulilor de achiziţie (politica achiziţiilor); 8.Determinarea politicii financiare; 9.Determinarea politicii generale în domeniul cadrelor şi al problemelor sociale; 10.Coordonarea diferitor sfere de activitate; 11.Alegerea conducătorilor, care să se supună şefilor principali.

12. Structura organizatorică a firmei (de tip European). • Structura organizatorică a firmei se împarte pe sfere de activităţi fără a ţine cont direct de capacităţile lucrătorilor. Postul caută lucrătorii. În acest caz, se tine cont de următoarele principii: • 1.În toate secţiile şi în toate sferele de conducere a firmei există lucrători, care sunt gata şi sunt capabili să lucreze după principiul împuternicirii şi răspunderii, deseori capacităţile lor depăşesc posturile ocupate şi funcţiile exercitate; • 2.Printre ei sunt şi angajaţi, care nu corespund sau corespund parţial postului ocupat.

13. Rezultatele analizei potenţialului intelectual al firmei se reflectă în scris cu descrierea sarcinilor fiecărui loc de lucru: 1.Denumirea locului de lucru; 2.Nivelul în structura firmei; 3.Corelaţi de supunere, cui i se supune angajatul; 4.Cine se supune lui (care loc de muncă); 5.Masurile necesare în cazul, când lucrătorul lipseşte; 6.Sarcina generală a locului de lucru, pe care el are dreptul s-o suplinească; 7.Funcţiile, pe care trebuie să le îndeplinească; 8.Împuternicirile, care îi stau la dispoziţie pentru realizarea muncii încredinţate.

14. Structura organizatorică a firmei devine clară şi permite să se determine corect: • salariul lucrătorilor; • politica efectivă a cadrelor; • condiţiile reale pentru rezolvarea problemelor firmei şi raţionalizarea dirijării.

15. În toate firmele mari, în afară de structuri liniare, există grupe de lucrători, care se supun numai consiliului de directori, ei în general se ocupă cu consultarea conducătorilor superior, (organul de staf-major). Funcţiile organelor de stat major: -întreţinerea legăturilor cu publicul şi presa; -realizarea controlului independent asupra activităţii firmei (filialelor); -realizarea muncii de planificare; -consultaţii juridice în domeniul impozitelor.

16. Funcţiile organelor administrative se extind asupra următoarelor sfere: -informaţia în cadrul firmei, evidenţa şi controlul de tip contabil, finanţele, dreptul şi impozitele, controlul pentru achitare. Sarcinile conducerii: -conducerea cu cadrele din toate domeniile firmei; -coordonarea tuturor sferelor de activitate ale firmei; -asigurarea cu capitalul necesar; -repartizarea capitalului; -organizarea muncii capitalului în întreprindere; -controlul asupra activităţii structurilor firmei.

17. Principiile formării structurilor de conducere în firmele de tip European: 1.Subordonarea liniară (directa). Dreptul de a da indicaţii tuturor subalternilor; 2. Subordonarea funcţională. Dreptul de a da indicaţii tuturor subalternilor, care îndeplinesc funcţii concrete; 3.Subordonarea liniară de staf-major - sistemul liniar, consultarea

18. În practica managementului European este cunoscut sistemul “Centrul de profit” (Profit Center’s). Firmele a căror scop principal nu este mărirea volumului de realizare, dar căpătarea profitului, utilizează sistemul “Profit Center’s”. Esenţa acestui sistem de management este următoarea: structura firmei se împarte intr-un număr de secţii, care în mod independent se ocupa de: -producere; -comercializareamateriei prime necesare; -realizare. Centrele de profit separate funcţionează de sine stătător şi pot să reacţioneze repede la toate schimbările pe piaţa.

19. 13 greșeli care managerul trebuie să le evite • Refuz de la răspunderea personală • Să nu împedice creșterii și dezvoltării subalternului • De a controla rezultate dar nu de limitat perceperea • De a ocupa pozițiile greșite • Profitul nu este întotdeauna important • Toți subalterni sunt egali

20. 7.Să fie șef dar nu prieten 8. Să fie individualist 9. Să asigure pe subalterni cu instrucțiuni 10.Să nu fie neatent 11.Apricierea corectă a subalternilor 12.Să nu manipuleze cu subalterni 13.Să se concentreze asupra scopurilor și nu asupra problemelor

21. Codex de comportare în UE • Dacă sunteți peste hotare – sunteți reprezentanți țării și a poporului • Imitarea artificială obiceiurilor din alte țări au un efect negativ • Nimeni nu așteaptă că dvs. să vă comportați ca un francez sau italian • Fiecare om este rezultatul educației și a istoriei țării lui

22. 5. Plecînd din țară nu vă lăsați pe propriu eu acasă, să vă comportați ca un om bine educat 6.Unde nu vă aflați trebuie să aveți un simț, tact bun- este un simț intuitiv cum trebuie să te comporți normal 7.Trebuie să aveți un simț de răbdare față de obiceiurile altor popoare mai ales în ce privește politica și religia (trebuie să percepiți că nu există un adevăr unic) 8.Europeni fac diferența între ruși, ukraineni, estonieni, alte popoare sunt mai puțin cunoscute, de aceia nu trebuie criticată propria țară, cu atît mai mult țara unde vă aflați.