Aspecte generale privind monitorizarea raului Prut in conformitate cu legislatia europeana

1. Aspecte generale privind monitorizarea raului Prut in conformitate cu legislatia europeana Iuliana Olariu Administratia Bazinala de Apa Prut-Barlad 07.04.2014, Iasi

2. ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMANE” ADMINISTRATIA BAZINALA de APA Prut Barlad Suprafaţa =20 267 km2 (8,7%) L cursuri apa: 7777 km

3. Directiva cadru apa are ca scop cel putin realizarea • obiectivelor de “stare buna a apelor”ceea ce implicit • asigura realizarea acelorasi conditii din punctul de vedere • al apei pentru toti locuitorii Europei. • Un cadru legislativunitar pentru statele membre; • Utilizarea instrumentelor economice. • O politica de preturi care sa asigure: • recuperarea costurilor serviciilor de apa • folosirea eficienta a apei • aplicarea principiului poluatorul plăteşte • Politica in domeniul apelor in Europa, • este facutape baza unor principii comune:

5. Programe de monitorizare Programul de supraveghere (S) are ca scop evaluarea stării globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic Programul operaţional (O) trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu. Programul de investigare (I) trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu în perioada stabilita, precum si pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale. Programul de referinta (R) se realizeaza pentru acele sectiuni în regim natural sau cvasi-natural (fără impact antropic sau cu influenţe antropice minime) care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip. Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD) se aplica pentru fiecare tip de curs de apa care este impactat de activitatea umana (corp de apa care prezinta de regula o singura categorie de risc) si pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. Programul de intercalibrare (IC) se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii ecologice (limitele dintre starea foarte buna si buna si dintre starea buna si moderata), în conformitate cu prevederile Directivei Cadru.

6. Programul de potabilizare (P) se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii (Q prelev. > 100 m3/zi), unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 (Directiva 75/440/EEC) si substantele prioritare/prioritar periculoase, iar frecvenţa este în funcţie de comunitatea deservită. Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV) se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole (HG 964/2001 – Directiva 91/691/EEC). Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002 (Directiva 78/659/EEC). Programul pentru protectie habitate si specii (HS) se aplica în zonele protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata. Programul pentru conventii internationale (CI) va monitoriza acei parametrii prevazuti în conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, cu frecventa stabilita în acestea. Programul CAPM are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. în aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici (pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice) cu frecventa mai mare pentru cei mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica. Sectiunile de monitorizare se vor selecta pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorita alterarilor hidromorfologice.

7. Frecvenţa monitorizării

8. Sub-sistemul APE CURGATOARE DE SUPRAFATA • Sectiuni de control stabilite ca urmare a delimitarii corpurilor de apa • (S, O, CAPM, ZV, IH, HS) • Sectiuni de referinta ( R ) • Sectiuni CBSD - cea mai buna sectiune disponibila • Sectiuni din reteaua TNMN (MS1, MO) • Sectiuni EIONET • Sectiuni de granita ( CI ) Darabani LEGENDA sectiuni caracteristice Baraj Ac.Negreni Baraj Ac.Stanca sectiuni TNMN Baraj Ac.Parcovaci Vama cu Tabla Baraj Ac.Halceni • Sub-sistemul LACURI - NATURALE SI DE ACUMULARE • Sectiuni caracteristice (S, O, ZV, IH, HS) • Sectiuni cea mai buna sectiune disponibila (CBSD) Baraj Ac.Tansa Ungheni Jijia _ Opriseni Priza Tutora am.Poieni • Sub-sistemul ZONE PROTEJATE • zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării • Sectiuni de potabilizare pe rauri ( P ) • Sectiuni de potabilizare pe lacuri ( P ) • zone vulnerabile la nitraţi • Sectiuni pe rauri ( ZV ) • Sectiuni pe lacuri (9 acumulari) (ZV) • Foraje (ZV) • zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic • Sectiuni caracteristice ( IH ) • zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important • Sectiuni caracteristice (IH, HS ) ic Priza Gorban Baraj Ac.Tungujei Baraj Ac.Cazanesti Ac.Tungujei Baraj Ac.Solesti Priza Husi Priza Barlad- am.Vaslui am.Valea Ienei Baraj Ac.Puscasi am.cfl. Dimitrie Cantemir Ac.Rapa Albastra Baraj Ac.Cuibul Vulturilor am.Mandresti • Sub-sistemul APE SUBTERANE , foraje • Foraje din reteaua hidrologica de stat • (S, O, CBSD, ZV, IH, HS) • Foraje pentru captarea de apa subterana (Q>20 l/s- P ) • Foraje pentru urmarirea poluarii industriale (O) Barlad - Umbraresti Sivita sectiuni referinta ( R ) Prut - Giurgiulesti Indatori analizati : • indicatori fizico-chimici, inclusiv substantele prioritare / prioritar periculoase • indicatori biologici • indicatori bacteriologici sectiuni potabilizare (P) sectiuni CBSD Priza Galati MONITORINGUL CALITATIV AL APELOR in bazinul hidrografic Prut BOTOSANI r.Prut IASI VASLUI r.Prut GALATI Sub-sistemul APE UZATE, surse poluare Fl.Dunarea

9. 5 1 7 Ape subterane 2 GWPR01 / Lunca Prutului superior GWPR02 / Luncile şi terasele Prutului mediuinferior şi ale afluenţilor săi GWPR04 / CâmpiaTecuciului GWPR05/ Podişul Central Moldovenesctransfrontalier GWPR06 / CâmpiaCovurlui GWPR07 / CâmpiaMoldovei 6 4

10. MONITORINGUL CALITATIV PE RAUL PRUT

12. MONITORIZAREA RAURILOR TRANSFRONTALIERE Program de analize in comun pe raul PRUT Republica MOLDOVA (7 sectiuni) - Masuratori de debit • Analize fizico-chimice • Analize biologice si bacteriologice • Pesticide si radioactivitate (laboratoarele judetene ale IPM si CNCAN) Nr.crt Frecventa de recoltare Sectiunea de control Laboratorul 1 Oroftiana lunar Botosani UCRAINA (sectiunea Prut – Oroftiana) 2 Radauti Prut trimestrial Botosani 3 Stanca (baraj) trimestrial Botosani • Masuratori de debit • Analize fizico-chimice • Analize biologice si bacteriologice 4 Ungheni (pod CF) lunar Iasi ! 5 Prisecani lunar Iasi 6 Bumbata trimestrial Vaslui 7 Oancea (pod rutier) trimestrial Galati 8 Galati (pod CF) lunar Galati

13. Multumesc pentru atentie! Multumesc pentru atentie!