Dr. Paul Radu Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate pcradu@mmc.ro

1. Construirea consensului pentru un set de date uniform, structuri de raportare consecvente şi utilizarea datelor pentru luarea deciziilor la nivel central şi la nivel de spital Dr. Paul Radu Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate pcradu@mmc.ro Innsbruck, octombrie 2002

2. Istoric (I) • Înainte de 1997, în România: • Nu exista o separare furnizor-plătitor • Exista un sistem de informaţii unic (organizat de Ministerul Sănătăţii) • Statisticile naţionale erau constituite în principal din date agregate (colectate la nivelul furnizorilor) • Rambursarea spitalelor se realiza pe baza elementelor bugetare pentru diferite tipuri de cheltuieli

3. Istoric (II) • Din 1998 cumpărarea de îngrijiri de sănătate se realizează prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce necesită diferite date pentru raportare şi statistici • Ministerul Sănătăţii şi Familiei (MSF) încă mai finanţează unele servicii de sănătate • MSF este responsabil de statisticile naţionale de sănătate şi raportarea acestora către OMS

4. Probleme (I) • După 1998 a apărut o duplicare în raportarea datelor: • Un set de rapoarte către MSF • Un alt set de rapoarte pentru CNAS • Majoritatea rapoartelor de date clinice şi de cheltuieli folosesc aceleaşi date, dar în format diferit

5. Probleme (II) • Majoritatea datelor clinice colectate de la furnizori erau date agregate (la nivelul secţiei sau spitalului) şi nu date individuale despre pacienţi • Nu exista posibilitatea generării de noi rapoarte la nivel central din cauza agregării datelor colectate de la furnizorii de îngrijiri de sănătate

6. Consecinţe • Duplicarea eforturilor la nivelul furnizorilor • Reducerea capacităţii de luare a deciziilor la nivel central sau local din cauza sistemului dual de raportare • Nu existau date disponibile pentru finanţarea bazată pe caz Ce trebuia făcut?

7. Principalele activităţi (I A) • Dezvoltarea unui set minim de date de bază (SMDB) pentru datele clinice la nivel de pacient, la nivel de spital • Principalele caracteristici ale SMDB: • Oferă informatii atât pentru nevoile MSF cât şi ale CNAS (împreună cu spitalul) • Este destul de simplu pentru a putea rula uşor baze de date imense

8. Principalele activităţi (I B) • SMDB a fost îmbunătăţit continuu de la prima sa utilizare pilot într-un spital (în anul 2000) • SMDB este utilizat oficial în cele 23 de spitale finanţate pe bază de caz • SMDB va fi folosit de la 1 ianuarie 2003 în toate spitalele din România

9. Principalele activităţi (II A) • Introducerea unei liste oficiale unice de structuri de spital obligatorii a fi utilizate de toate instituţiile • Lista a fost dezvoltată pe baza experienţei acumulate la Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate (IMSS) în cadrul diferitelor priecte (Phare, Banca Mondială, USAID etc.)

10. Principalele activităţi (II B) • Tranziţia de la lista anterioară de structuri a fost facilitată de folosirea unor tabele de corespondenţă ceea ce a făcut întreg procesul mai uşor şi mai de încredere • De la 1 ianuarie 2003 toate spitalele din România vor trimite rapoartele pe baza noii liste a structurilor aprobate

11. Principalele activităţi (III A) • Introducerea unei raportări standardizate a cheltuielilor spitalului şi secţiilor care generează rapoarte pentru MSF şi CNAS • Aplicaţia de colectare a cheltuielilor spitalului (Exbuget 2.1) a fost creată la nivelul CNAS cu suportul echipei proiectului DRG • Aplicaţia de colectare a costurilor de spital acoperă toate sursele de finanţare a sle spitalului

12. Principalele activităţi (III B) • Aplicaţia permite legarea datelor clinice la nivel de pacient cu datele de cheltuieli • Datele de cheltuieli ale spitalelor sunt folosite: • La nivel de spital • La nivelul CNAS şi MSF • Pentru a stabili tarife pentru finanţarea bazată pe caz • Pentru a ajusta Valorile Relative folosite pentru finanţarea bazată pe caz

13. Principalele activităţi (IV) • Consens pentru utilizarea altor liste cu impact major la nivelul spitalului sau la nivel central: • Lista serviciilor auxiliare ale spitalului (care acoperă rapoartele pentru MSF şi CNAS) • Lista codurilor unice pentru toate spitalele din România • Noile liste au permis o bună compatibilitate cu alte aplicaţii de colectare a datelor (de date clinice sau de cheltuieli)

14. Factori cheie de succes (I) • Întărirea capacităţii prin dezvoltarea expertizei locale şi implicarea instituţiilor locale (IMSS, CNAS, CCSSDM) • Colaborarea cu experţii străini (SUA, Ungaria) • Bună comunicare cu toate părţile implicate (MSF, CNAS, Colegiul Medicilor, spitalele)

15. Factori cheie de succes (II) • “Presiunea” creată de introducerea fianţării bazată pe caz (proiectele DRG) • Sprijinul puternic de la nivel central • Continuitatea acţiunilor în ciuda schimbărilor politice

16. Beneficii (I) • La nivelul spitalelor s-a redus povara duplicării rapoartelor (nu complet încă) • Spitalele au primit un instrument de management pe baza datelor clinice şi de cheltuieli corecte • MSF, CNAS şi alte instituţii pot să evalueze mai uşor morbiditatea şi activitatea din spitale

17. Beneficii (II) • Factorii de decizie de la nivel central şi local pot să îşi bazeze deciziile politice de sănătate publică sau de finanţare pe dovezi (date) • Primul exemplu de decizie luată a fost finanţarea celor 23 de spitale pe baza rezultatelor activităţii spitalelor (cazurile raportate în format electronic)

18. Concluzii • Procesul dezvoltării unui sistem unic de informaţii este foarte dificil atunci când întreg sistemul se află în reformă • Principala provocare este adaptarea continuă a raportării pentru a evita cât mai mult posibil duplicarea, în principal prin colectarea datelor la nivel de pacient

19. Mesaj final • În ROMÂNIA, după dezintegrarea iniţială a sistemului de informaţii din sănătate, se înregistrează acum o mişcare către o regândire şi standardizare a sistemului • Activităţile şi rezultatele prezentate sunt doar o parte a reformei sistemului de informaţii din sănătate(care se află în curs de desfăşurare!)