TRAFICUL DE FIIN T E UMANE

1. TRAFICUL DE FIINTE UMANE Clasa: a VIII-a “Omul împotriva omului” ( II ) Tipul lecţiei: mixtă

2. Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: • 01 - să definească în mod corect noţiunile: trafic de fiinţe umane, recrutor, victimă, prostituţie; • 02 - să descrie corect etapele traficului de fiinţe umane, în ordine cronologică, pe baza informaţiilor primite; • 03 - să compare traficul de fiinţe umane şi prostituţia, sub aspectul asemănărilor şi deosebirilor, în urma vizionării casetei; • 04 - să descopere, din mărturiile victimelor, cel puţin patru dintre indiciile care pot anticipa expunerea la pericolul de a deveni victimă a traficului. • 05 - să analizeze corect textele propuse de profesor, din perspectiva religios-morală; • 06 - să enumere cel puţin două modalităţi de implicare a tinerilor în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, în urma dezbaterilor din clasă; • 07 – sa manifeste compasiune sinceră faţă de victimele traficului de fiinţe umane.

3. În creştinism, omul are o valoare infinită, fapt demonstrat de jertfa Domnului Iisus Hristos, Care Şi-a dat viaţa pentru a-i reda acestuia posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu.Creat după chipul lui Dumnezeu ca unitate trup-suflet, omul are valoare infinită, depăşind tot ce este material în lumea aceasta:,,Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?’’(Marcu 8, 36-37)

4. Ce este traficul de fiinte umane? • Traficul de fiinte umane este ilegal. Este o violare a numeroase legi internationale si a drepturilor omului si este realizat de criminali care adesea sunt membri ai unor retele criminale trans-nationale foarte bine organizate. Traficantii transporta victimele prin tara, dar si mai des peste hotare. Victimele sint lipsite de drepturile de baza, vandute si inrobite, fortate sa lucreze ca sclave sexuale sau ca lucratori necalificati. Victimele de regula sunt violate, brutalizate sau chiar torturate.

5. ETAPELE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE • Recrutarea • Transportul • Vânzarea • Sechestrarea şi exploatarea • Revânzarea • Evadarea • Repatrierea

6. TRAFIC ŞI PROSTITUŢIE Asemănări Deosebiri existenţa unui „patron” modul de realizare a recrutării practicarea prostituţiei prin informare exactă prin minciună şi înşelătorie consimţământul pierderea controlului asupra acţiunilor proprii nu există există vina pentru păcatul desăvârşirii nu există există Trafic şi prostituţie Asemănări Deosebiri

7. Care este diferenta dintre prostitutie si traficul de fiinte umane? Victimele traficului de fiinte umane — femei, barbati si copii — sunt inrobite. Deseori amenintate cu moartea, ele sunt fortate sa ofere servicii sexuale. Plata insa merge direct la stapan; victima nu primeste nimic. Uneori, traficantii reusesc sa le convinga pe femei sa plece peste hotare sa lucreze ca prostituate, asigurandu-le ca vor fi bine remunerate. Aparent, ele pleaca de buna voie. Insa ulterior ele sint brutalizate si inrobite. In contrast, prostitutia este o indeletnicire in care femeile, si nu traficantii, isi vand corpul pentru a genera profit. Prostituatele nu sunt sclave si nu sunt controlate de traficanti.

8. I. Recrutarea • 1) exista trei categorii de recrutori si transportori: barbati, cu virste cuprinse intre 20 si 30 de ani (70% dintre recrutori), femei, cu virste cuprinse intre 18 si 35 de ani, familii. • 2) ocupatiile recrutorilor: • - presupun relatii cu publicul (vinzatori, barmani, taximetristi etc.) • - angajati ai unor firme false • - membrii ai unot retele de trafic. • 3) metode de recrutare: • - oferte false de locuri de munca in strainatate (chelnarita, bucatareasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca Franta, Italia, Germania, Grecia etc. facute direct victimelor prin cunostinte, rude, persoane apropiate. • - anunturi la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata.” • - rapire • 4) principalele judete de recrutare: Iasi, Bacau, Vaslui, Neamt, Suceava, Botosani, Mehedinti, Dolj, Olt, Gorj, Caras-Severin, Galati, Braila.

9. II. Transportul • 1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite rute, din tara de origine, spre tara de destinatie. Vinzarea se poate face si in tarile de tranzit. • 2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele mai multe ori alta decit cea promisa victimei) se face cu autorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi: • - legala, sub pretextul unei excursii, in cazul fetelor care au pasaport • - ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara pasaport, situatie in care calauzele promit trecerea granitei in siguranta in schimbul unei sume de bani sau chiar fara plata. • - in cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, victimele sunt tratate civilizat, li se ofera cazare si masa, pot lua legatura cu familiile etc.

10. III. Vânzarea • are loc in tarile de destinatie (in cazul vinzarilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fara stirea victimelor care devin “proprietatea” unor patroni. Aspectul fizic si virsta sunt cele care fixeaza pretul de vinzare (de regula, intre o mie si patru mii de dolari).

11. IV. Sechestrarea şi exploatarea • De cele mai multe ori victimele realizeaza ca au fost vandute in momentul in care sint sechestrate si exploatate, etapa caracterizata prin: • - sechestrarea in locuri bine izolate, inchise. • - lipsa totala a posibilitatilor de comunicare (li se retin actele de identitate, telefoanele celulare etc.) • - tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenintare, pina la, in unele cazuri, crima.

12. V. Revânzarea • - victimele intra intr-un ciclu al falselor datorii, cei care le cumpara pretind ca trebuie sa-si recupereze banii din “munca” lor. • - in maoritatea cazurilor, urmeaza o revinzare catre un alt “patron” care, la rindul sau, vrea sa-si recupereze suma platita.

13. VI. Evadarea • - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienti, al politiei (razii) etc. • - victimele se adreseaza ambasadelor sau consulatelor Romaniei din tara respectiva. • - se realizeaza cu spriinul IOM (International Organization for Migration), cu spriinul ambasadelor/ consulatelor Romaniei care se ocupa de formalitatile de repatriere. • - victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie. • - primirea in tara se face de catre echipa de asistenta a OIM care le integreaza in programele OIM de asistenta pentru victimele traficului de femei si de prevenire a traficului in Romania.

14. VII. Repatrierea • - se realizeaza cu spriinul IOM (International Organization for Migration), cu spriinul ambasadelor/ consulatelor Romaniei care se ocupa de formalitatile de repatriere. • - victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie. • - primirea in tara se face de catre echipa de asistenta a OIM care le integreaza in programele OIM de asistenta pentru victimele traficului de femei si de prevenire a traficului in Romania.

15. Sunt victimele traficului de fiinte umane infractoare? • Nu. Ele pleaca peste hotare in urma inselaciunilor. Ele sunt mintite. Deseori, sunt lipsite prin inselaciune de bani si documente. Pentru ca sunt fortate sa lucreze in industria sexului si in alte domenii, ele sunt victime, si nu infractori.

16. Celi se intimplatraficantilor? • - faptele savirsite de recrutori, calauze, gazde, traficanti sint considerate infractiuni. • - infractiunile comise se pedepsesc conform: Legii privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicata in Monitorul Oficial nr. 783/11 decembrie 2001s Codului Penals Ordonantei de Urgenta nr. 112/2001. • - pedepse prevazute: de la 3 ani inchisoare la detentia pe viata, in functie de gravitatea faptei, de urmarile asupra victimei, de virsta acesteia. • - sint pedepsite si infractiunile asociate direct sau indirect cu traficul de persoane: inselaciune, trecerea frauduloasa a frontierei, fals si uz de fals, sechestrare, viol, lovire si vatamare corporala, amenintare si santaj, constringere, dare si luare de mita, proxenetism. • - in cazul traficantilor, raspunderea penala apare si in cazurile in care persoanele traficate si-au dat consimtamintul.

17. Care sunt ţările de destinatie? • Majoritatea femeilor traficate din Moldova se pomenesc in tari in care organele de drept sunt inactive, iar situatia politica — instabila. Traficantii prospera acolo unde autoritatile locale intorc capul sau nu au mijloace sau vointa politica pentru a pune capat acestor activitati criminale. Tarile de destinatie sunt in special tarile balcanice (Macedonia, Bosnia, Albania si regiunea Kosovo a Serbiei). Femeile de asemenea ajung in Occident, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite si Israel. In Balcani, consumatorii serviciilor sexuale sunt localnicii, dar deseori si militari din trupele internationale de mentinere a pacii, stationate in aceste zone. In alte tari, victimele sunt vandute in verigile sclaviei sexuale sau sunt utilizate in munca fortata.

18. Cum sunt recrutate victimele? Prin oferte de locuri de muncă bine plătite în străinătate: • chelneriţă,bucătăreasă pe vase de croazieră, dansatoare, baby-sitter sau lucrător în agricultură, în ţări precum Franţa, Grecia, Germania…, făcute direct victimelor, prin cunoştinţe, rude, persoane apropiate. De obicei se promit diverse facilităţi. Răpire Anunţuri de mică publicitate, de tipul: • Recrutăm tinere fete, dansatoare, balerine, pentru ţara…Plecare imediată. • Sau Poţi câştiga 2000 de dolari pe lună, sau Am trimis fete, s-au întors, şi-au luat şi casă! • Sau O fată frumoasă ca tine, cu meseria de … poate să câştige mulţi bani în… • Aceste anunţuri vizează de regulă femei, fete tinere care nu au o bună pregătire intelectuală şi provin din familii sărace sau dezbinate.

19. Cat de complicat este pentru o victima să evadeze? De obicei, fetele si femeile tinere sint descoperite de politie in timpul raidurilor prin bordeluri si alte localuri unde victimele sunt silite sa lucreze. Intr-o serie de cazuri, victimele reusesc sa evadeze singure, dar aceste cazuri fericite sint rare, deoarece fetele sunt inchise in apartamente sau case pazite cu strictete. Lor li se spune ca daca vor evada, atat ele, cat si familiile lor vor fi ucise, iar daca vor face denunturi la politie, ele vor fi deportate acasa si stigmatizate. Aproximativ 30% din victime au fost salvate ca urmare a contactarii de catre ele a liniei directe a Centrului "La Strada". Victimele care au scapat din reteaua traficantilor marturisesc amanunte ingrozitoare. Ele trec printr-o trauma psihologica adanca; dupa spusele psihologilor, numai 30% dintre victime se pot reabilita si reveni la viata normala.

20. Cum pot opri un traficant si cum pot fi de ajutor in contracararea traficului? • Cel mai potrivit mod de a opri traficul este de-i oferi tinerilor loc de munca, pentru ca sa-si poata intretine familia. Cea mai mare problema pentru Romania este lipsa unor locuri de munca si salariile foarte mici. • Va puteti aduce contributia prin a conlucra cu organele de drept in identificarea si retinerea traficantilor. Recunoasteti unele semne si fiti deosebit de atenti cu persoanele care ofera pasapoarte, vize sau contracte false pentru lucru in strainatate.

21. Cate victime ale traficului sunt minore? • La momentul racolarii, aproximativ o cincime din fete sunt minore. Minorele sunt de obicei mai cautate si "costa" mai mult. Cand revin acasa, majoritatea depasesc virsta de 18 ani. • Centrul de reabilitare al OIM(Organizatia Internationala pentru Migratie) a deschis recent o aripa destinata minorilor, in cadrul careia activeaza psihologi si lucratori sociali cu experienta.

22. SITUAŢIA DIN ROMÂNIA,2006 • In 2006, structurile politiei au identificat 2285 victime ale traficului, din care 1 699 au fost persoane de sex feminin si 586 persoane de sex masculin, dintre acestea 43 baieti cu varsta pana in 18 ani si 274 fete cu varsta pana in 18 ani. • In ceea ce priveste tipul de exploatare, din cele 2 285 de victime identificate de structurile politiei, 63,50% au fost victime ale traficului de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale; 27,31% victime ale traficului pentru munca, 8.01% victime ale traficului pentru cersetorie, iar 1.18% au fost victime ale traficului in alte forme

23. Analiza fenomenului din punct de vedere religios-moral: • atentat la integritatea chipului lui Dumnezeu în om; • privarea de libertate a victimelor; • depersonalizarea omului; • încălcarea poruncilor divine de către traficanţi şi clienţi, prin săvârşirea unor păcate, precum: minciuna, egoismul, iubirea de arginţi, înşelarea încrederii, mânia, îngrădirea libertăţii, desfrâul, maltratarea, uciderea etc; • stigmatizarea morală şi socială a victimelor etc.

24. Modalităţile de implicare a creştinului şi a Bisericii în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. • informarea corespunzătoare privind acest fenomen şi implicaţiile religioase ale acestuia, prin diferite modalităţi: ore de religie, predici etc; • acordarea de asistenţă spirituală victimelor; • activităţi ale asociaţiilor tinerilor creştini, organizate cu scopul întăririi solidarităţii şi a spiritului comunitar; • întâlniri ale tinerilor cu reprezentanţi ai Bisericii şi ai O.I.M.

25. Teme • 1. Ce urmări poate avea pentru un creştin dorinţa de a lucra în străinătate? Completaţi un OG de tip cauză-efect.( pierderea vietii religios -morale , instrainarea fata de familie,…) • 2. Argumentaţi (explicaţi) sintagma: Traficul de fiinţe umane - Omul împotriva omului.

26. ORGANIZATORUL GRAFIC DE TIP CAUZĂ – EFECT înstrăinarea faţă de familie Dorinţa de-a emigra în orice condiţii, poate determina: încălcarea legilor unei ţări încălcarea legilor unei ţări diminuarea vieţii religios-morale