1 / 30

DISEMINARE METODA MONTESSORI MATERIALELE MONTESSORI

DISEMINARE METODA MONTESSORI MATERIALELE MONTESSORI. Prof. Dumitriu Denisa-Ancuta.

delphina
Télécharger la présentation

DISEMINARE METODA MONTESSORI MATERIALELE MONTESSORI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. DISEMINAREMETODA MONTESSORI MATERIALELE MONTESSORI Prof. DumitriuDenisa-Ancuta

  2. Activitate de disemninare din cadrulplanului de diseminareprivindactivitatea de formare continua desfasurata in perioada 9-14 mai2011 Italia, Firenze – mobilitateindividualarealizata cu sprijinulfinanciarprimit in cadrulProgramului de InvatarepeParcursulIntregiiVieti de la ComisiaEuropeana. • Prof. DumitriuDenisa-Ancuta • Curs: "CHILD ECOSYSTEM - THE ETHOLOGICAL METHOD TO THE SERVICE OF THE MAN CUB“ - "ECOSISTEMUL COPILULUI – METODA ETOLOGICA IN SERVICIUL PUIULUI DE OM“

  3. Conţinutul acestuimaterial reprezintă responsabilitatea exclusivăa autorului şi AgenţiaNaţională pentruPrograme Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, ComisiaEuropeană, OI POSDRU, AMPOSDRU (pentru mobilităţile Comenius) nu suntresponsabile pentru modul în care conţinutul informaţiei va fi folosit.

  4. METODA MONTESSORI Caracteristici

  5. MetodaMontessori s-a desprins de vechiletradiţii • A desfiinţatbanca, pentrucaelevulsă nu maitrebuiascăsăsteanemişcatascultîndlecţiileînvăţătoarei • a desfiinţatcatedrapentrucăînvăţătoarea nu trebuiesăfacălecţiilecolective, necesareînmetodelecomune • A lăsatliber pecopilsăacţioneze conform tendinţelor sale naturale, fărănici o obligaţieprestabilităsau program şifărăaceleideipedagogicepreconcepute care se bazeazăpeprincipii “stabiliteprinmoştenire”, învechileconcepţiiscolastice • A oferitactivităţiilibere a copiilorlucrurileexterioareasupracărora el sapoatăacţiona • S-au transformatclaseleînmicişiadevarate Case ale copiilor, mobilate cu obiectepotrivite cu staturaşiforţafiinţelorpe care eletrebuiesă le gazduiască: scăunele, măsuţe,chiuvetemicişiobiecte de toaletă minuscule, covoraşe,dulăpioare,vaseşifeţe de masă.

  6. IN METODA MONTESSORI: • In loccaeducatoreasă fie aceea care îl conduce pecopilsăiaşisăfoloseascăanumitelucruri, copilulînsuşiestecel care alege un obiectşiîlfoloseste ,,înacel mod pe care îldicteazaspiritulluicreativ” • Educatoareaînvaţă o artanouăşiînloc de a impunesau a forţanoţiunilesăintreîncapulcopilului, eaîiservestedreptghidînambientulsău, spreacelelucruricecorespundnevoilor interne propriivîrstei sale. • Şiîntrucît nu poateexistadezvoltareintelectualăfărăexercitiu, niciexercitiufără un obiect extern asupracăruiasă se acţioneze, estenecesarăpregătirea,înambientul care îlînconjoarăpecopil, a mijloacelor de dezvoltare(pe care experienţeleştiintificedejarealizate le-au stabilt) şiapoisă-l lase liber pecopilsă se poatădezvoltafolosindacestemijloace. • fiecarecopilîşi face propriileopţiunişiişirealizeazăexerciţiile cu un material ştiintific care îl conduce, pas cu pas, la dezvoltareasaintelectuală. • Opţiunilesîntinspirate de instinctulpe care naturaîlpuneînfiecarecaghid al acţiunilorde creşterepsihicăşiconduccopilulsărealizeze, cu entuziasmşifărăefort, o mulţime de activităţicomplicate pentruvârstasa, pe care nici o învăţătoare nu ar fi îndrăznitniciodatăsă le pretindă.

  7. Mareaproblemă- Soluţia • Mareaproblemă a educaţieirezultă,deci, înrespectulfaţă de personalitateacopiluluişiîn a-i lasaliberăactivitateaspontană, înloc de a o dominaşi a o reprima. • Soluţiaconstă, înschimb, într-o construcţiepozitivă,care poate fi enunţatăastfel: Pentru a realizalibertateacopiluluitrebuiesă-i organizăm un ambient potrivitdezvoltării sale.

  8. AMBIENTUL • O astfel de soluţie include cercetarea experimentală a mijloacelor de dezvoltare necesare şi potrivite nevoilor psihice ale copilului, conform cu vârsta sa. Ambientului îi revine, astfel, o mare parte din rolul care înainte îi revenea exclusiv educatoarei şi cu cât mai mult va fi posibil să se transfere ambientului puterea educativă, cu atât mai mult va fi posibilă dezvoltarea activă şi spontană a copilului. Invaţătorul devine un fel de liniuţă de unireîntrecopilşi ambient,iarorientareasaprincipalăestespre ambient, pentru a-i cunoaşteimportanţapracticăşipentru a ştisă-l utilizeze. • Activitatea de alegereşi de exercitiuaparţine, înîntregime,numaicopilului,careavîndnevoie de mijloaceexterioarepentru a se pregătitrebuiesă fie iniţiatîn a le cunoaşteşi a le întrebuinţaşi la aceasta se limiteazăactivitateainvăţătoarei. • Educareamişcariloresteunuldintreprincipaliifactoriînproducereaacelui aspect exterior de ,,disciplină” care se găseşteîn,,Casa copiilor”. Sarcinaeducatoareieste ,de aceea, organizareauneiactivităţipotrivitemiciisocietăţi.

  9. MATERIALELE DE DEZVOLTARE   Obiectelecelemaiimportante ale ambientuluisuntaceleapotriviteexerciţiilorsistematice ale simţurilorşiinteligenţei, cu o colaborarearmonioasă a intregiipersonalitatipsihiceşimotrice a copiluluişi care îlconduc, încet-încet la cucerirea, cu exuberanţăşiîntensăenergie, a celormaidurefundamente ale culturii: scrisul,cititulşisocotitul.

  10. INDATORIRILE EDUCATOAREI: • educatoarea trebuie să aibă în vedere ambientul, să ţină în perfectă ordine materialele, să le stabilească un loc fix, să aibă grijă să fie întreţinute şi aşezate cu atenţie • necesitatea de a-i iniţia pe copii în folosirea materialului, cu scopul ca acesta sa devină un instrument de dezvoltare şi perfecţionare şi nu o jucărie inutilă ,cum ar putea deveni dacă nu ar fi utilizat pentru scopul căruia îi e destinat (îndeplinită această condiţie materialele rămân expuse la ,,liberă alegere” şi sunt aşezate în jurul sălii pe suporturi accesibile sau în dulăpioare mici şi simple, la îndemâna copiilor care le folosesc cum cred ei de cuviinţa, conform ,,cererii interioare” a fiecăruia. • educatoarea urmăreşte cu atenţie opţiunile lor şi modul cum îl utilizează şi intervine de fiecare dată când îl vede pe copil descurajat, sau că are nevoie de a fi sfătuit. • cunoaşterea exactă a materialului trebuie să existe ca o fotografie în mintea educatoarei şi, de asemenea, trebuie să-i fie tot timpul clară corespondenţa medie între obiecte şi vârsta copilului.  

  11. MATERIALELE MONTESSORIENE Cunoscând îndatoririle educatorului şi plecând de la premisa că în educaţia Montessori sunt dinainte stabilite materialele care se găsesc într-un laborator montessorian, consider că este importantă prezentarea materialelor de lucru pentru iniţierea în aceasta metodă.

  12. TURNUL ROZ Zececuburi de lemnvopsiteînroz. Laturafiecarui cub scadetreptat, de la zececentimetri până la un centimetru. Cu acestecuburicopilulconstruieşte un turn punândmaiîntâi pepodea (saupecovor) cubulcelmai mare şiapoi, peacestatoatecelelalte, înordineamărimii, pâna la celmaimic.Imediatcecopilul a construitturnuleţulsău, îldoboară cu o lovitură a mâinii, asfelîncât cuburile se împrăştiepecovorşi atunci el îl construieşte din nou.

  13. TIJE DE LUNGIME Un grup de prisme cu aceeaşisecţiune, cu latura de 2 cm. şi de lungimidiferite, dindecimetruîndecimetrupîna la un metru, vopsiteîn albastru saualternativ, înalbastruşiroşu. Copilulîmprăştiecelezecepiesepe un covor mare şi le amestecă la întîmplare, apoi, comparîndpiesă cu piesă, le aranjeazăînordinealungimii, asfelîncîtseamană, prin forma obţinută,cutuburileuneiorgi. Educatoarea, ca de obicei, demonstreazămaiîntîi cum trebuieaşezatepieselefiecăreiserii, darcopiii, se vaîntîmplaadeseorisăînveţe nu direct de la ea, ci observîndu-şicolegii. Oricum, eava continua sa-i observe tot timpulpecopii, fară a pierdeniciodată din vedereîncercarile sale, darfiecarecorectareva fi îndreptatămaimultspre a prevenifolosireadezordonată a materialului, decîtspreerorilepe care copilul le poate face încercândsăpunăpieseleînordinealungimiilor.

  14. SCALA MARO O altăserieconstăînzeceprisme de secţiunepătrata, din lemn,vopsiteînmaro. Lungimealoreste de 20 cm., iarlaturasecţiuniiscade, de la zececentimetri, ceamai mare, la un centimetru, ceamaimică. Copilulîmprăştiepieselepe un covorcolorat de nuanţădeschisă, începeuneori de la ceamaigroasă, alteori de la ceamaisubţireşi le puneînordineamărimiipe o masă , facândun fel de scară.

  15. FIGURI GEOMETRICE PLANE O altăcasetăconţinefiguri diverse: un oval, un romb, un trapez, triunghi, patrart.Anexatacestui material ,se află un suport de lemn,prevăzutcu un fel de grătar care se deschideca un capacşiserveşte,cînd e închis,la a ţine fixate şaseplăcuţe cu pieseîncastrate,care pot fi aşezatepesuport,acoperindu-l înîntregime.El se foloseştepentru a pregăti prima prezentare a formelorgeometrice plane. Educatoareapoatealege,conform proprieiaprecieri, uneleforme,din toatăseriape care o are la dispoziţie. La început,esteindicatsă fie arătatenumaipuţinefiguri,caresă fie foartediferiteuna de altacaformă.Pasulurmatoresteacela de a prezenta un număr de figurimai mare şiapoi de a prezentaconsecutivfiguri de forme din ceîncemaiasemănătoare.

  16. CARTON PLAN FIGURI GEOMETRICE Trei cutii de lemn care conţin fiecare o serie de carduri: suprafaţa şi limita perimetrului. Sunt 3 cutii care conţin fiecare 36 carduri albe. În prima casetă va fi vopsita zona roşie, contururile sunt descrise în al doilea şi al treilea în perimetru. Fiecare cutie este împărţită în 6 compartimente, ce conţin figuri geometrice plane.

  17. COMPRIMATE DE LEMN Cutie de lemn împărţita în trei compartimente care conţin blocuri de lemn de diferite greutăţi. Cutia de lemn are trei compartimente care conţin, fiecare, 6 panouri de lemn de diferite tipuri şi greutatea. Copilul îi place să găsească acele comprimate care cântăresc la fel, sunt mai grele sau mai uşoare. Jocul devine şi mai interesant dacă o face legat la ochi şi folosind toate comprimatele dintr-o dată.

  18. COMPRIMATE TERMICE Cutie de lemnîmpărţităîndouăcompartimente, fiecareconţinând 6 comprimatedindiferite materiale: fier, sticlă, marmură, lemn, fetru, plută Cutia de lemnconţine un total de 12 comprimatediferitetermic la atingere, potriviteînperechiînfuncţie de materialele. Copiluluiîiplacesăimperechezebazandu-se pe atingere, senzaţietermică. Materialulpoate fi utilizatpentru a stocanumelematerialelor. Joculdevineşi mai interesantdacă o facelegat la ochişifolosindtoatecomprimateledintr-o dată.

  19. COMPRIMATE CU RIGIDITATE GRADATA Două plăci de lemn. Suprafaţa uneia dintre ele este pe jumătate netedă şi jumătate brută. Copilului îi place să mângâie suprafeţele netede alternativ cu starea brută.

  20. COMPRIMATE COLORATE CU RIGIDITATE GRADATA Cutie conţinând 6 perechi de comprimate de rigiditate în diferite grade. Perechile sunt distinse prin culoare. Copilului îi place să poarte mască şi sa răspândească toate comprimatele în fata lui, apoi frecând degetele uşor pe suprafaţă cuplează comprimatele. La sfârşit ia masca şi dezvăluie combinaţii corecte şi greşite.

  21. TESATURI ALBE Cutiaconţine 6 perechi de ţesături albe diferiteîntipul de fibrăşi textură. Copilului îi place să poarte mască şi să răspândească toate bucăţile de ţesături în faţa lui. Atingând ţesăturile cu degetele identifică perechi identice. La sfârşit ia masca şi dezvăluie combinaţiile corecte şi greşite.

  22. BARE DE CULOARE Dulapuri cu comprimate care conţin 7 nuante, culoripotriviresaupuseînumbră. Conţine63 de comprimatecorespunzătoare de 9 puncte cu 7 nuanţe de gradaţie. Nuantelesunt in urmatoareleculori: galben, portocaliu, roşu, roz, verde, albastru, violet, indigo, negru. La o vârstă mai mare adora sa combine nuanţelerezultândîntr-o fâşielungă ce seamănă cu un curcubeu.

  23. TESATURI COLORATE Cutie care conţine 12 perechi de ţesături diferite după tip de fibră, textură şi culoare. Copilului îi place să poarte masca şi să răspândeasca toate bucăţile de ţesături în faţa lui. Atingând ţesăturile cu degetele identifică perechi identice. La sfârşit ia masca şi dezvăluie combinaţii corecte şi greşite.

  24. CILINDRI DE ZGOMOT Două cutii de lemn: una cu capacul roşu şi alta cu albastru, 6 cilindri în fiecare cutie de lemn cu capac de culoare corespunzătoare culorilor cutiilor. In fiecare cilindru este un material care agitat produce un zgomot, sunetele sunt clasificate de la cel mai slab la puternic în funcţie de cantitatea materialului sau tipul materialului cu care a fost umplut. Cilindrii sunt cuplaţi de către copil, în perechi, bazându-se pe egalitatea de zgomot: un cilindru roşu ataşat la albastru corespunzător. Materialul poate fi utilizat pentru a stoca intensitatea, caracteristicile "mai puternică", "cel mai puternic dintre toate", pentru a stabili o scară la zgomot. Exerciţiuleste analog cu cel al culorilorcare suntmaiîntâi împerecheate, iarapoipuseînordine.

  25. CILINDRI COLORATI Patru cutii care conţin, fiecare, o serie de zece cilindri diferiţi ca mărime. 4 cutii de lemn, fiecare conţinând un set specific de 10 cilindri. Fiecare serie este identificată printr-o culoare diferită şi variază în funcţie de gradient: prima serie merge de la "gros" la "subţire" (albastru). A doua serie pleacă de la "mare" la "mici" (galben). A treia serie de „înalt" la "scurt" (verde) şi a patra de la "scurt-gros" la "lung –subţire " (roşu). Capacul cutiei prezintă aceeaşi culoare cu a seriei de cilindri. Este un material care serveşte ca bază a percepţiei de forme.

  26. CORPURI SOLIDE Patrublocuri de lemn, fiecareconţinând un set tipic de articulaţiicilindriceechipate cu mâner. 4 blocuri de lemn, fiecareconţinând un set de 10 cilindri mobili, identificate printr-un gradientdiferit: prima serie merge de la "gros" la "subtire", a doua serie pleaca de la "mare" la "mici" , a treia serie de "inalt" la "scurt" şi a patra de la "scurt-gros" la "lung-subtire", cele patru serii avândaceeaşidimensiunecaşi cilindri colorati. Este un material care este folositpentrucoordonareafină a mişcărilor de mână mici. Copilul, de asemenea, îiplacesă-l complice prinutilizareatuturorseriilor.

  27. CORPURI GEOMETRICE Set de 10 forme albastre din lemn conţinute într-o cutie de lemn de aceeaşi culoare, există trei suporturi din lemn şi cinci cărţi imprimate cu contururi de feţe ale formelor. Aceasta este de 10 forme solide: sfera, cub, con, cub, prisma, piramida cilindru, pătrate şi triunghiulare, ovoid şi elipsoid. Copilului îi place să palpeze şi să recunoască formele. Este chiar mai distractiv să le recunoască, fără a le vedea, după ce au aflat numele. Printrematerialele de dezvoltareexistaşicorpurigeometrice - vopsiteînalbastru: o sferă,oprismă, o piramidă,un con, un clilindru. Modulcelmaidistractiv de a-l învaţapecopilsărecunoascăacesteforme, esteacela de a-l punesa le pipăie cu ochiiînchişi, învitându-l săghiceascădenumirealor; dupaun asemeneaexercitiu, cândcopilul are ochiideschişi, el observăformele cu un înteresmaiviu. Un alt mod de a-i treziinteresulfaţă de corpurilegeometriceesteacela de a-i ceresa le mişte.Sfera se rostogoleşteîntoatedirecţiile, cilindrul – într-o singurădirecţie, conul – numai in jurulluiînsuşi. Prismaşipiramidasînt stabile peorice parte, darprisma cade maiuşordecât piramida.

  28. TRIUNGHIURI COLORATE Cutie de lemn ce cuprinde 6 perechi de triunghiuri, egale doua câte două, (5 perechi) cu doua culori diferite. Există, de asemenea, o pereche de triunghiuri roşii, dar nu identice.Copilul este interesat de combinarea triunghiurilor aceeaşi formă şi culoare.

  29. CUBUL BINOMULUI Cub de lemn compus din 8 piese: un cub mic albastru şi unul roşu mai mare cub. Celelalte sunt: 3 negre paralelipipede cu baza egală cu faţa cubului albastru şi negru, cu 3 de bază dreptunghiulară egală cu roşu fata cubului. Înălţimi relative sunt egale cu cubul roşu şi albastru invers. Piesele sunt cuprinse într-o cutie, de asemenea, din lemn. Cubul este reconstruit, odată ce este scos, prin identificarea de feţe de aceeaşi culoare şi mărime.

  30. LITERELE • Jetoane albastre - pentru consoane şi roşii – pentru vocale - cu litere din şmilgher.

More Related