Download
1 / 40
E N D
Masivul Piatra Craiului (germanăKönigstein), adeseori Munţii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.
Din punct de vederepetrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).
CLIMA • Temperatura medie anuala se menţine în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziţia izolată a masivului. Precipitaţiile se înscriu între 1.000-1.200mm/an, predominând în lunile mai şi iunie.
Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiş care este o pânză de pietre instabile de 4 km. FENOMENE CARSTICE
Flora si fauna • În zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin bogată in specii datorită preponderenţei aproape absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) şi ghintura galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistreţul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului".In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupand cca. 9894 ha. in 1952 (anul in care a fost inregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.Incepand din anul anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.
Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemitelor carpatice.
Plante protejate:garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica arhangelica); sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani); linarita (Linaria alpina); floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), iedera alba (Daphne blagayana), tulichina (Daphne cneorum) etc. Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au: orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele: Pestera si Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).
Hesperis nivea Sangele voinicului
Fauna - Piatra Craiului - Fauna de nevertebrate este foarte bogata prezentand deosebit interes stiintific.Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de speciidescrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). De asemenea mentionam prezentaspeciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae), endemica in Transilvania si in zonele subcarpatice ale Munteniei si Moldoveisi Sclerophaedon carpaticus (Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpatilor Orientali si Meridionali. Pana in prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi unele rare sau endemice: Psodos coracinusdioszeghy, subspecie endemica alpina;Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pierisbryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, Studiile efectuate in vara anului 2000 in cadrul programului de inventariere a biodiversitatii au dus la identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna Romaniei. In Piatra Craiului reteaua hidrografica este mai redusa. Fauna acvatica este reprezentata printr-o serie de nevertebrate si 10 specii de pesti oxifili si reofili specifici raurilor de munte: zglavoaca - Cotus gobio; pastravul - Salmo trutta etc.
Nesticus constantinescui Octodrilus exacystis Zgavloaca Pastrav
Fauna de amfibieni si reptile din PiatraCraiului este ceva mai putin studiata.Se intalnesc: Salamandra salamandra; tritonul cu creasta - Triturus cristatus cristatus (specie de interescomunitar conf. Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC); tritonul de munte - T. alpestris alpestris; broasca rosie de munte -Rana temporaria temporaria; buhaiul de balta - Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar); broasca raioasa bruna - Bufo bufo,
Dintre reptile mentionam:-vipera de munte - Vipera berus berus;-sarpele de casa - Natrix natrix;-sarpele de alun - Coronella austriaca austriaca;-naparca- Anguis fragilis;-soparlade munte - Lacerta vivipara;-soparla de camp - L. agilis agilis;-gusterul- L. viridis viridis;-soparla de ziduri - Podarcis muralis, etc. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptilede pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 alegii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna
Tritonul cu creasta Buhaiul de balta Naparca Soparla de ziduri
In ceea ce priveste ornitofauna pana in prezent au fost identificate 89 de specii dintre care 50 sunt mentionate ca specii strict protejate in Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr.13din 11 martie 1993); iar sase specii in Conventia de la Bonn - Conventiaprivind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (legeanr. 13 din 8 ian. 1998). Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a pierdut in mare masura fauna de rapitoare mari pe care o detinea intrecut, in prezent existand un numar foarte mic de exemplare de acvilade munte – Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-tii Fagaras.
Alte specii de rapitoare intalnite in parc sunt: -acvila tipatoare mica - Aquila pomarina;-sorecarul comun -Buteo buteo; -uliul porumbar- Accipiter gentilis; -uliul pasarar- A. nisus; -soimul randunelelor- Falco subbuteo; -soimul calator- F. peregrinus; -vanturelul rosu - F. tinunculus; -cucuveaua-Athene noctua
Padurile de fag, rasinoase, tufisurile si fanetele sunt populate de: -pitigoiul de bradet - Parus ater; -pitigoiulde munte- P. montanus; -pitigoiul motat - P. cristatus; -alunar - Nucifragacaryocatactes;-ciocanitoarea neagra - Dryocopus martius;-sfranciocul rosiatic - Lanius collurio; -ochiul boului- Troglodytes troglodytes; -corb - Corvuscorax;-mierla gulerata- Turdus torquatus.
Alunar Sfranciocul rosiatic
Cheile si zonele stancoase din parc suntpopulate de : -fluturasul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara; -brumarita de stanca - Prunella collaris; -drepneaua neagra - Apus apus; -drepneaua mare - Apus melba; -mierla de piatra - Monticola saxatilis; -lastunul de casa - Delichion urbica etc.
Exista si cateva specii de interes cinegetic: -cocosul de munte -Tetrao urogallus;- ierunca – Bonasia bonasia . Ierunca
La marginea raurilor sunt intalnite frecvent: -codobatura alba - Motacilla alba;- codobatura galbena- M. cinerea;- codobatura de munte - M. flava;- pescarelul negru- Cinclus cinclus etc. Codobatura galbena Pescarelul negru
Alte specii intalnite la marginea parculuisunt: -cioara griva - Corvus corone cornix;- barza alba - Ciconiaciconia si o specie rara , barza neagra Ciconia nigra. - Fauna de mamifere mici este bine reprezentata fiind insa insuficient cunoscuta. Pana in prezent au fost identificate 15 specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. - Dintre acestea 14 specii intra in categoria speciistrict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii deinteres comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophusferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,Barbastella barbastellus) iar o specie - Vespertilio murinus – este inclusa in Conventia de la Bonn. - De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejatetoate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptatla Londra la 4 decembrie 1991. Parcul National Piatra Craiului gazduiesteo populatie bogata de carnivore mari: -urs - Ursus arctos;-lup -Canis lupus;-ras -Lynx lynx.
Studiile realizate au aratat existenta a trei culoarede circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie. Capriorul - Capreoluscapreolus si cerbul comun - Cervus elaphus sunt intalniti in padurile de la baza masivului. In prezent populatia de capre neagre - Rupicapra rupicapracare traieste in zonele stancoase ale masivului este de cca. 120 de exemplare. Numarul exemplarelor a scazut dramatic in ultimii ani datorita vanatorii, braconajului si a distrugerii habitatului lor natural (taieriitufarisurilor de jnepeni). Alte specii intalnite in parc sunt: -porcul mistret - Sus scrofa;-bursucul- Meles meles bursucul- Meles meles;-jderul de copac - Martes martes;-jderul de piatra - M. foina;-pisica salbatica - Felix silvestris , vidra - Lutra lutra, etc.
