Realizat de prof. Florin Viu

1. REACŢII DE DESCOMPUNERE Realizat de prof. Florin Viu

2. REACŢII DE DESCOMPUNERE COMPETENŢE SPECIFICE: 2.3 - Utilizarea aparaturii şi a echipamentelor de laborator, a tehnologiilor informatice pentru a studia reacţii chimice; 2.4 - Interpretarea informaţiilor obţinute din grafice, tabele, fişe de observaţii; 3.4 - Elaborarea de ipoteze referitoare la produşii unei reacţii; 4.3 - Folosirea terminologiei specifice chimiei referitoare la reacţiile chimice. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1: Să definească reacţiile de descompunere; O2: Să prezinte forma generală a reacţiilor de descompunere; O3: Să clasifice reacţiile de descompunere pornind de la modul în care acestea pot avea loc; O4:Să dea exemple de reacţii de descompunere termică, electrolitică şi catalitică; O5: Să aplice noţiunile învăţate în rezolvarea de aplicaţii teoretice şi practice.

3. REACŢII DE DESCOMPUNERE SĂ EXPERIMENTĂM… Descompunerea termică a CuCO3 Introdu într-o eprubetă o spatulă de carbonat de cupru, substanţă solidă de culoare verde. Încălzeşte cu atenţie eprubeta. Ce se observă? Adu apoi la gura eprubetei o aşchie de brad cu punct incandescent. De ce s-a stins?

4. REACŢII DE DESCOMPUNERE După puţin timp, apare o substanţă nouă de culoare neagră – oxidul de cupru (CuO). Aşchia de brad se stinge la gura eprubetei datorită celuilalt produs rezultat – dioxidul de carbon (CO2) – gaz care nu întreţine arderea. MODELAREA REACŢIEI ECUAŢIA REACŢIEI CuCO3→CuO + CO2↑

5. REACŢII DE DESCOMPUNERE SĂ EXPERIMENTĂM… Descompunerea termică a HgO Încălzeşte într-o eprubetă o cantitate mică de oxid de mercur, HgO. Ce observi? Adu apoi la gura eprubetei o aşchie de brad cu punct incandescent. Ce se întâmplă?

6. REACŢII DE DESCOMPUNERE MODELAREA REACŢIEI Pe pereţii eprubetei au apărut picături fine de lichid argintiu, mercurul (Hg), denumit popular şi “argint viu”. Aşchia de brad se aprinde şi arde cu flacără, datorită oxigenului (O2), celălalt produs de reacţie. ECUAŢIA REACŢIEI 2HgO → 2Hg + O2↑

7. REACŢII DE DESCOMPUNERE SĂ EXPERIMENTĂM… Descompunerea cloratului de potasiu Introdu într-o eprubetă o spatulă de dioxid de mangan – MnO2, o pulbere de culoare neagră şi o spatulă de clorat de potasiu – KClO3, substanţă solidă de culoare albă. Încălzeşte cu atenţie eprubeta. Apropie apoi de gura eprubetei o aşchie de brad cu un punct incandescent. Ce se observă?

8. REACŢII DE DESCOMPUNERE MODELAREA REACŢIEI Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen – O2. Se mai obţine şi clorura de potasiu - KCl. Dioxidul de mangan joacă rol de catalizator. ECUAŢIA REACŢIEI 2KClO3→2KCl + 3O2↑

9. REACŢII DE DESCOMPUNERE SĂ EXPERIMENTĂM… Descompunerea apei oxigenate H2O2 Introdu într-o eprubetă o spatulă de dioxid de mangan – MnO2. Toarnă apoi în eprubetă 5mL de apă oxigenată şi apropie apoi de gura eprubetei o aşchie de brad cu un punct incandescent. Ce se observă?

10. REACŢII DE DESCOMPUNERE MODELAREA REACŢIEI Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen – O2. Cel de-al doilea produs rezultat este apa. Dioxidul de mangan joacă rol de catalizator. ECUAŢIA REACŢIEI 2H2O2 → 2H2O + O2↑

11. REACŢII DE DESCOMPUNERE Apa se descompune în elementele componente, hidrogen şi oxigen cu ajutorul curentului electric. Procesul se numeşte “electroliza apei” ECUAŢIA REACŢIEI 2H2O → 2H2 + O2↑

12. REACŢII DE DESCOMPUNERE Din observaţiile făcute în cele patru experimente şi în reacţia de descompunere electrolitică a apei, putem concluziona: Reacţiile de descompunere sunt acele reacţii în care un reactant trece în doi sau mai mulţi produşi de reacţie • Ele pot avea loc pe trei căi: • La încălzire (termică); • În prezenţa unui catalizator (catalitică); • Sub acţiunea unui curent continuu (electrolitică); • În reacţiile de descompunere: • Există un singur reactant, care este întotdeauna o combinaţie chimică; • produşii de reacţie pot fi substanţe simple sau compuse; • Masa reactantului este egală cu suma maselor produşilor de reacţie. Forma generală: AB →A + B

13. REACŢII DE DESCOMPUNERE Importanţa reacţiilor de descompunere: Se pot obţine substanţe simple sau compuse, cum ar fi: varul nestins (CaO), prin descompunerea pietrei de var (CaCO3), oxigenul, hidrogenul, unele metale (Hg, Na ) etc. Ştiaţi că… Prin încălzire, praful de copt se descompune în trei compuşi în stare gazoasă: amoniac – NH3, dioxid de carbon – CO2 şi vapori de apă – H2O. Aceşti compuşi formează goluri în aluat. Bicromatul de amoniu se descompune termic formând aşa numitul “VULCAN CHIMIC”. se obţin 3 produşi de reacţie: azotul – N2, apa sub formă de vapori – H2O şi oxidul de crom – Cr2O3, un solid de culoare verde. (NH4)2CO3 →2NH3↑+CO2↑+H2O (NH4)2Cr2O7 →N2↑+4H2O+Cr2O3