1 / 25

Campania Anti-Drog

Campania Anti-Drog. - proiect de cercetare sociologică-. Numele nostru este Baran Luiza si Negrea Oana,eleve in clasa a XI-a D si am realizat aceasta prezentare,avand scopul de a va expune activitatea desfasurata intr-un proiect privind metodologia cercetarii sociologice. Campania Anti-Drog.

hila
Télécharger la présentation

Campania Anti-Drog

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Campania Anti-Drog -proiect de cercetare sociologică-

  2. Numele nostru este Baran Luiza si Negrea Oana,eleve in clasa a XI-a D si am realizat aceasta prezentare,avand scopul de a va expune activitatea desfasurata intr-un proiect privind metodologia cercetarii sociologice.

  3. Campania Anti-Drog • România continuă să dezvolte, la nivel naţional şi local, un sistem integrat de servicii de prevenire şi tratament. Au fost create 47 de centre de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, câte unul în fiecare dintre cele 41 de judeţe din ţară şi şase în Bucureşti

  4. Scopul campaniei este de a conştientiza opinia publică asupra pericolului pe care îl reprezintă consumul de droguri pentru societate. Acolo unde drogurile preiau controlul, nici individul, nici familia, nici comunitatea nu mai sunt în siguranţă.

  5. Obiectivul campaniei constă în informarea şi conştientizarea tinerilor şi a populaţiei în general, asupra riscurilor pe care le presupune consumul de droguri .

  6. Desfăşurarea activităţii: • Primul pas în cadrul proiectului a fost, ca în cazul oricărei cercetări sociologice, formularea problemei. Am pornit de la ideea ca in randul tinerilor din ziua de azi consumul de droguri este foarte frecvent intalnit. • Apoi, respectând etapele investigaţiilor sociologice, am formulat ipotezele problemei, care pot fi considerate modele de raspuns la problemele cercetarii.

  7. Obiectiv general • Conştientizarea adolescenţilor şi tinerilor asupra riscurilor la care se pot expune prin folosirea drogurilor.

  8. Obiective specifice • informarea şi educarea adolescenţilor şi tinerilor din România asupra efectelor nocive ale acestor substanţe. • sensibilizarea comunităţii şcolare şi universitare asupra acestor riscuri şi determinarea unei atitudini mai responsabile în ceea ce priveşte informarea şi educarea în familie şi la şcoală.

  9. Grupul de studiu este format din întreaga populaţie care urmează să fie investigată. Conform celor invatate la clasa,am aflat ca acest grup se numeste esantion. • Am realizat un studiu pe un esantion de 20 de respondenti cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani,care arata ca în România se manifestă un consum problematic de heroină, cannabis, ecstasy şi cocaină, mai ales la populaţia tânără (15 - 30 ani).

  10. Statisticile arată, pe de altă parte, că vârsta persoanelor care consuma droguri a scăzut la 13 – 14 ani. • Studiile au aratat ca adolescentii si copiii care simt ca pot discuta despre droguri cu parintii lor evita mai mult consumul de droguri decat cei care simt ca nu au cu cine vorbi.

  11. Adevarul despre droguri • DROGUL nu rezolva problemele, ci le complica;DROGUL nu te elibereaza, ci te inlantuieste;DROGUL este inselator, pe nesimtite devine obisnuinta;DROGUL anihileaza vointa, viciaza trupul si altereaza spiritul;DROGUL exclude individul din orice activitate familiala si profesionala;DROGUL genereaza comportament deviant;DROGURILE va sunt oferite nu numai de necunoscuti, ci adesea si de “prieteni”;DROGUL nu este doar problema celui care il consuma, ci a intregii colectivitati.

  12. Metoda aleasa a fost ancheta sociologica,iar ca instrumente am utilizat chestionarul si interviul.

  13. Chestionarul • Este aplicat unor esantioane reprezentative pentru anumite populatii. • Sunt vizate opiniile subiectilor. • Nu toate opiniile au caracter public, decat acelea care sunt de actualitate si prezinta un larg interes.

  14. Date socio-demografice privind persoanele chestionate • Sexul subiecţilor: 50% femei, 50% bărbaţi • Vârsta subiecţilor: 50% din eşantion au vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani

  15. Sex 1.Masculin 2.Feminin Vârstă: ____ ani

  16. Drogurile te ajuta sa reusesti in viata? Raspuns: Drogurile: ”te ajuta” sa pierzi foarte multe lucruri: incredera celor din jur, performantele scolare, slujba, interesul fata de viata, bunuri personale si lista este deschisa.

  17. 2. Drogurile te ajuta sa-ti faci noi prieteni? Raspuns: Consumatorii de droguri ajung mai devreme sau mai tarziu sa fie respinsi de cei din jur si marginalizati social.

  18. 3. Drogurile te ajuta sa te distrezi mai bine? Raspuns: FALS,pentru ca dupa o perioada de consum, procurarea drogurilor si utilizarea lor acapareaza intrega activitate a celui in cauza impiedicandu-l sa se mai poata bucura de orice altceva.

  19. 4. Drogurile te ajuta sa depasesti problemele de familie? Raspuns: Consumul de droguri conduce la aparitia sau intensificarea unor conflicte familiale, iar cel in cauza se simte prins intr-un cerc vicios din care este extrem de dificil sa scape.

  20. 5. Cand ai devenit dependent, nu te mai poti lasa niciodata? Este intr-adevar foarte greu sa nu mai fi toxicoman insa nu imposibil. Multi toxicomani nu reusesc sa se lase de droguri de prima data.De cele mai multe ori, acestia nu reusesc sa scape de viciu decat dupa mai multe tentative. Daca o persoana dependenta nu se poate lasa de la prima incercare, nu trebuie sa o abandonati.Iar probabilitatea ca ea sa reuseasca creste odata cu numarul terapiilor la care a fost supusa.  

  21. Ancheta bazata pe interviu • Aceasta ancheta folosest ca tehnica de cercetare inerviul cu intrebari deschide, adica raspunsurile nu sunt prestabilite. • Raspunsurile libere au ca avantaj ca se apropie mai mult de ceea ce intervievatul doreste sa exprime si dezavantajul este acela ca raspunsurile sunt mai greu de cuantificat.

  22. Concluzii Prin atingerea obiectivelor proiectului s-au putut observa atat efectele pozitive cat si cele negative asupra consumului de droguri in randul adolescentilor.

  23. Consumul de droguri în mediul studenţesc devine o practică din ce în ce mai cunoscută. Tot mai mulţi studenţi nu mai sunt surprinşi de colegii lor care consumă droguri. Unul din cinci studenţi ştie despre consum şi mai puţin de jumătate afirmă că nu au colegi care să consume. De asemenea, o treime dintre respondenţi au declarat că au prieteni (nu neapărat colegi) care consumă stupefiante. Cercul de prieteni consumatori al studenţilor este relativ restrâns; două treimi nu au răspuns sau au declarat că nu au astfel de prieteni, iar o treime a declarat că numărul cunoştinţelor cu astfel de obiceiuri

  24. Tentaţiile cele mai mari pentru debutul consumului de droguri sunt curiozitatea şi dorinţa de experienţe noi. 7,1% au încercat droguri o singură dată şi doar 5,6% consumă cu o oarecare regularitate. Cei 15% dintre studenţii din eşantion care ar fi tentaţi să consume totuşi, la un moment dat, un drog, ar face-o din curiozitate, (31,12%), din dorinţa de a trăi experienţe noi (25%) sau în urma presiunii prietenilor (21%).

  25. În urma acestor constatări a reieşit necesitatea implementării de programe de informare şi prevenire a aesctui tip de consum dar şi a activităţilor de dezvoltare personală adresate tinerilor care consumă droguri legale sau pentru tinerii care prezintă un risc crescut cu privire la consumul de stupefiante şi implicit existând probabilitatea comiterii de fapte infracţionale.

More Related