MCS METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE Masterat 2011/12

1. UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “Victor Babeş” TIMISOARADISCIPLINA DEINFORMATICA MEDICALAwww.medinfo.umft.ro/dim

2. MCSMETODOLOGIA CERCETARIISTIINTIFICE MEDICALEMasterat 2011/12

3. Strucrura Cursului MCS Obiectul MCS prin prisma informationala Documentarea. Culegerea datelor Prelucrarea datelor Trialuri clinice Prezentarea rezultatelor Investigarea serviciilor de sănătate Metode teoretice de studiu

4. Cursul 2

5. Plan Cursul 2 Documentarea medicală Fişa bibliografică Documentarea pe Internet Studii observaţionale şi clinice Culegerea datelor

6. Etapele activităţii de cercetare • Stabilirea obiectivelor • Documentare • Organizarea cercetarii • Studii clinice • Studii de laborator • Cercetarea teoretica, formalizarea cunostintelor • Culegerea datelor • Prelucrarea datelor • Prezentarea rezultatelor

7. 1.Documentarea medicală După: Prof. dr. Irina-Draga Căruntu UMF Iaşi

8. 1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE - MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII - TIPURI DE DOCUMENTE 2. BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE 3. FAZELE DOCUMENTĂRII: - ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII, PRINCIPII DECĂUTARE, SELECŢIA DOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ - EVALUAREA CALITĂŢII INFORMAŢIILOR, ÎN CONCORDANŢĂ CU TIPULMATERIALULUI CONSULTAT – ANALIZA CRITICĂ A SURSELOR DE INFORMAŢII 4. STANDARDE ÎN ORGANIZAREA BIBLIOTECILOR: - FONDUL DE CARTE,PERIODICE, REPERTORII BIBLIOGRAFICE, CATALOAGE ŞI INDEXURI.SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE - PRINCIPII GENERALE DE STRUCTURARE ŞI STOCARE A INFORMAŢIILOR ÎNTR-OBAZĂ DE DATE. ACCESUL LA BAZA DE DATE 5. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. - UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎNDOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ – CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ 6. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE

9. 1. CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE • documentarea • definiţia (MDE, 1978): ştiinţa înregistrării, organizării şi diseminării cunoştinţelorspecializate; • Otlet, Lafontaine, 1895 – ştiinţa care permite furnizarea tuturor documentelor despreun subiect • documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic, care are drept scop transmitereacoerentă de informaţii • conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup de persoane care esteinteresată/sunt interesate de un anumit subiect şi care consultă documente aferente subiectului încauză

10. 2. BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE (1) • Biblioteca • reprezintă o colecţie de documente primare, secundare şi terţiare, sistematizate pentru a fi utilizate - clasificare după natura informaţiilor deţinute: - generale (Library of Congress, Biblioteca naţională, Biblioteca centrală universitară) • specializate pe domenii (exemple în domeniul medical: Biblioteca U.M.F., cu filialeultraspecializate la discipline şi catedre) - clasificare după modul de stocare şi prezentare a informaţiei - biblioteci clasice – organizate pe baza unui fond propriu de carte şi periodice - biblioteci multimedia – biblioteci în care informaţia se poate găsi în format tipărit, pe CDROM, pe casete video/audio, pe discul unor calculatoare sau on-line, iar aceastăinformaţie poate fi consultată simultan

11. 2. BIBLIOTECI ŞI CENTRE DE DOCUMENTARE (2) • Centrul de documentare - afiliat unor centre naţionale de cercetare ştiinţifică sau unor institute de cercetare (Institutul naţional deinformare şi documentare, Centre de documentation du C.N.R.S., Research materials informationcenter, Institute for scientific information, Centre de documentation des sciences humaines) • oferă informaţii complexe, cu o mare diversitate de documente primare, secundare şiterţiare • Institute for Scientific Information – ISI – Thomson Institute (SUA): - clasifică cele maivaloroase reviste din lume în toate domeniile, inclusiv medicină/biologie (Master Journal List) înbaza unor criterii riguros stabilite, cuantificabile (board-ul revistei, adresabilitate, factorul deimpact); - recomandare: dr. Eugene Garfield: The Impact Factor, pagina Home a Thomson Institute

12. 3. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DEINFORMAŢII, PRINCIPII DECAUTARE, SELECTIADOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ (1) 3.1. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII - unde pot fi găsite referinţe bibliografice pentru un anumit subiect? - surse: documente primare, secundare, terţiare - documentele secundare – indispensabile într-un demers de cercetare, singura cale de acces organizat la documentele primare

13. 3. FAZELE DOCUMENTĂRII: ALEGEREA SURSELOR DEINFORMAŢII, PRINCIPII DECAUTARE, SELECTIADOCUMENTELOR, ANALIZA DOCUMENTARĂ (2) Sursele secundare - caracteristici: - informaţii generale sau specializate - informaţii exhaustive sau limitate - informaţii de semnalare sau de analiză - decalaj în timp între apariţia unui document primar şi semnalarea sa într-o sursăsecundară • difuzarea în manieră “personalizată” (selectivă) a informaţiei – servicii speciale pentruabonaţi - forme de prezentare: a) reviste de semnalare b) reviste analitice c) liste bibliografice inserate în diverse lucrări d) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci e) servicii de difuzare personalizată a documentelor

14. 3.2. PRINCIPII DE CĂUTARE - alegerea celui mai potrivit criteriu de căutare (modalitate de referire sintetică şi eficientă la subiectul propus) - criterii uzuale de căutare: - cuvinte-cheie (exprimă condensat conţinutul unui text/subiect) - index de subiecte - index de autori - alegerea celui mai potrivit instrument de căutare (una dintre sursele secundare) - datorită complexităţii de informaţii furnizate de instrumentele de căutare, utilizarea lor corectă şi eficientă necesită, frecvent, o instruire prealabilă - căutarea are un caracter mediat – prin documente secundare sau terţiare, care nu oferă cunoştinţele propriu-zise, ci deschide căi de acces la documentele primare, susceptibile de a conţine atare informaţii - aspectul lingvistic al căutării - exemplu: Elveţia – Universitatea din Lausanne – MACS (Multilingual Access to Subjects) – catalog (în format electronic) colectiv al unor biblioteci din Elveţia, Franţa şi Germania, care permite interogarea în franceză, germană, italiană şi engleză, căutarea se realizează pe toate echivalentele lingvistice ale cuvântului-cheie, iar rezultatul căutării conţine tot ce există în fondurile bibliotecilor participante în toate cele patru limbi

15. 4.1. FONDUL DE CARTE - manuale/cursuri - tratate - monografii - atlase - albume - lucrări cu caracter biografic şi/sau istoric - teze de doctorat - rapoarte de cercetare internă - dicţionare - enciclopedii

16. 4.2. PERIODICE - cu profil general - de specialitate - de supraspecialitate ♦ reviste medicale cu profil general - adresabilitate: număr larg de persoane cu instruire superioară în domeniul ştiinţelor medicale - urmăreşte promovarea cunoaşterii şi transmiterea informaţiilor într-un domeniu ştiinţific larg - exemple: - Revista Medico-Chirugicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi - Nature - New England Journal of Medicine - Lancet - La Presse Medicale

17. ♦ reviste medicale de specialitate - adresabilitate: specialişti într-un anumit domeniu - informaţiile aparţin unei arii de cercetare bine delimitată - editate sub egida unor societăţi ştiinţifice/instituţii de profil - exemple: - Hepatology - Endocrinology - Gastroenterologie clinique et biologique - American Journal of Pathology - Cancer ♦ reviste medicale de supraspecialitate - adresabilitate: cerc redus de cercetători/specialişti într-un subdomeniu - dedicate performanţelor ştiinţifice într-o arie de cercetare restrânsă - exemple: - Immunohistochemistry - Journal of Molecular Biology - Transplantation - Pain

18. 4.3. SERVICIUL AUTOMATIZAT PRIN TELEDOCUMENTARE • Catalogul automat al unei biblioteci – Online Public Access Catalog (OPAC): - modul al sistemului informatic al bibliotecii, construit pe principiul bazelor de date relaţionale - precizează toate cataloagele/indexurile existente într-o bibliotecă şi permite accesul la fiecare înparte - oferă criterii de căutare combinate, pe baza juxtapunerii (facultative) a următoarelor tipuri deinformaţii: - autorul - titlul (cuvânt din titlu) - cuvânt-cheie - anul - editura etc. - exemplu: sistemul informatic al Bibliotecii U.M.F. Iaşi se bazează pe produsul software ALICEcare include şi un modul de tip OPAC - în unele ţări occidentale s-a implementat o reţea naţională a tuturor cataloagelor de biblioteci, caresunt oferite publicului sub o interfaţă comună (de exemplu, sistemul PICA – Olanda)

19. 5. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ. UTILIZAREA INTERNET-ULUI ÎNDOCUMENTAREA LADISTANŢĂ – CONCEPTE ŞI TERMINOLOGIE DE BAZĂ 5.1. DOCUMENTAREA LA DISTANŢĂ - utilizează informaţii/documente în format electronic - introducerea reţelelor de calculatoare a permis dezvoltarea unor servicii accesibile la distanţă şi la orice oră - complementară documentării clasice, realizată prin accesul la material tipărit - facilitează un acces rapid la informaţia secundară şi, în anumite condiţii, la informaţia primară - utilizarea sistemelor informaţionale (a informaticii documentare) în căutarea referinţelor influenţează comportamentul uman, în sensul redimensionării următoarelor activităţi: - software-ul caută şi găseşte ceea ce ar trebui să întreprindem noi, câştigând astfel în rapiditate şi eficacitate - tehnologia permite obţinerea, în final, a unei liste cu referinţele dorite (listă ce poate fi apoi limitată din diverse considerente) – acţiune care altminteri ar fi trebuit să se desfăşoare manual - utilizarea reţelei Internet pentru documentare s-a impus tot mai mult ca şi eficienţă, graţie flexibilităţii investigaţiilor şi acoperirii cvasi-exhaustive a ariilor ce fac obiectul documentării - în ce măsură Internet-ul a modificat strategia de documentare?

20. 5.2. REŢEAUA INTERNET (1) • Istoric - 1969 – Departamentul de Apărare SUA creează Advanced Research Projects Agency (ARPA) şi o reţea de comunicaţii specifice – ARPANET • 1983 – reţeaua ARPANET se desparte în două sisteme: • ARPANET (pentru scopuri civile – cercetare) şi • MILNET (pentru scopuri militare) conectate între ele – ansamblu care devine Internet - 1985 – 2000 de calculatoare gazdă în Internet - 1986 – National Science Foundation consideră reţeaua depăşită şi creează NSFNET, prin conectarea de supercalculatoare, care devine principala modalitate de comunicare în Internet - 1996 – 3 milioane calculatoare gazdă, 30 milioane utilizatori - în prezent: în fiecare lună se adaugă câte 2 milioane utilizatori

21. 5.2. REŢEAUA INTERNET (2) • Terminologie de bază ♦ site-uri World Wide Web – organizare - site-urile www se recomandă printr-un ecran de deschidere - pagină iniţială (home page) - din pagina iniţială se poate ajunge la alte pagini Web de pe acelaşi server sau de pe alte servere situate la distanţe geografice oricât de mari, prin legături (link-uri) - exemplu: organizarea ierarhică a unui site educaţional de histologie – Histologie Orală – www.umfiasi.ro/mg/eresources.html - un server Web este, uzual, un calculator puternic (viteză de procesare ridicată, capacitate mare de stocare a informaţiilor), conectat la Internet în aşa fel încât să se poată avea acces la paginile Web pe care le conţine; puterea server-ului este dimensionată funcţie de numărul de potenţiali utilizatori şi de volumul de informaţii conţinut în paginile www găzduite de acesta - exemple de servere: Britannica, Galaxy, Magellan, LookSmart, Open directory, Snap, NetGuide, Lycos, Yahoo , AltaVista, Google, Excite (motoare generale) - în 2001 existau peste 1 miliard de pagini Web, localizate pe 5 milioane de site-uri

22. 6. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE (1) - în scop didactic şi ştiinţific, pe probleme biomedicale, startarea căutării se recomandă a fi direcţionată în două maniere: - după cuvinte-cheie (care individualizează domeniul de interes) - după numele unor instituţii de învăţământ superior sau de cercetare, sau subunităţi ale acestora (departamente, laboratoare) - căutarea după cuvinte-cheie – conexiuni directe către documente in extenso, specifice domeniului investigat – de cercetare sau de învăţământ: - lucrări (exemple) - rapoarte de cercetare - tehnici de laborator

23. 6. SERVERE ŞI BAZE DE DATE SPECIALIZATE PE PROBLEME BIOMEDICALE (2) - note de curs - note pentru şedinţe de aplicaţii - chestionare pentru evaluare - imagistică specifică de înaltă calitate - căutarea după numele unor instituţii: - conexiuni la paginile generale www ale unor universităţi sau institute de cercetare prestigioase - ulterior, orientare pe specificul departamentelor sau laboratoarelor accesibile prin paginile generale care, în pagini www proprii, prezintă experienţa didactică sau de cercetare

24. 2. Organizarea cercetării

25. Definirea tipului de studiu STUDII DESCRIPTIVE [LANSAREA IPOTEZELOR] ( observationale transversale ) Cazuri raportate Serii de cazuri Studii ecologice (de corelatie) Studii de prevalenta STUDII ANALITICE [DEMOSTRAREA IPOTEZELOR] (observationale etiologice) Caz-martor Cohorta retrospectiva / prospective (interventionale) Trialuri clinice METAANALIZA [VERIFICAREA IPOTEZELOR] STUDII DE ANALIZA DECIZIEI [APLICAREA IN PRACTICA]

26. Protocolul studiului dupa ideea cercetarii 􀂄 Exista date pentru fiecare din cele 8 intrebari ? 􀂄 Modul de abordare a problemei este corect ? 􀂄 Daca nu, aceasta influenteaza validitatea studiului ? • 1. Obiective • 2. Tipul de studiu • 3. Factorii studiati • 4. Criterii de evaluare • 5. Populatia sursa si subiectii studiati • 6. Factorii de confuzie si erori potentiale • 7. Rezultate • 8. Concluziile cercetatorilor

27. 1. OBIECTIVE 􀂄 formulate clar si precis 􀂄 vor orienta cercetatorul asupra tipului de studiu de ales 􀂄 mai frecvente: - evaluarea evolutiei sau prognosticului unei boli ; - demonstrarea cauzalitatii pentru precizarea etiologiei; - aprecierea performantei testelor diagnostice; - cercetarea impactului unei interventii : interventii preventive /curative: tratamente medicamentoase / chirugicale; tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire interventii de tip educational : schimbarea comportamentului/modului de viata

28. 2. IPOTEZA 􀂄 ipoteza este o afirmatie/ propozitie ( NU intrebare, NU problema !) 􀂄 lanseaza ideea unei posibile relatii dintre factorii care vor fi studiati si criteriul de rationament (sau factorul rezultant) 􀂄 ipoteza enuntata orienteaza alegerea tipului de studiu; 􀂄 studiile descriptive nu se bazeaza pe ipoteza – ele o lanseaza “In sistemul judiciar, nu acuzatul trebuie sa aduca proba nevinovatiei sale ci acuzarea trebuie sa evidentieze culpabilitatea. Acuzatul este prezumat inocent atat timp cat nu s-a dovedit ca este vinovat. Aceasta situatie ilustreaza cele doua moduri posibile de exprimare a ipotezei : ipoteza nula – acuzatul nu este vinovat – si ipoteza alternativa – acuzatul este vinovat” 􀂄 studiul trebuie sa aduca argumente ( inclusiv statistice) pentru a demonstra ca ipoteza ( cel mai frecvent “ipoteza nula”) este sau nu adevarata ! 􀂄 corect metodologic : un studiu – o singura ipoteza

29. 3. TIPUL DE STUDIU STUDII DESCRIPTIVE OBSERVATIONALE TRANSVERSALE AVANTAJE * caracterizeaza fenomenele numai printr-o prezentare descriptiva (prevalenta) * usoare, rapide, ieftine * date usor de cules * generatoare de ipoteze LIMITE * nu stabilesc secventa temporala a evenimentelor ("oul sau gaina?") * riscul introducerii unor erori sistematice ( bias-uri) * riscul interpretarilor abuzive

30. STUDII ANALITICE OBSERVATIONALE ETIOLOGICE : CAZ- MARTOR AVANTAJE * usor de efectuat * durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente) * repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc LIMITE * alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile * riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert) * dificil de precizat relatia cauza – efect si secventa temporala factor de risc - boala

31. STUDII ANALITICE OBSERVATIONALE ETIOLOGICE : COHORTA Avantaje * stabilesc secventa evenimentelor; * nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor : * permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel ) * sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente Limite * impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ; * sunt lungi si costisitoare; * introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi.

32. STUDII ANALITICE DE INTERVENTIE : TRIALURI CLINICE ( de referinta pentru cercetarea evaluativa : trialul clinic randomizat dublu orb) AVANTAJE * aprecierea eficacitatii clinice a unor: - proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului); - interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare; tehnici de ingrijire) - interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata) * economii importante in utilizarea unei interventii practice, dovedite a fi cea mai buna LIMITE * reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice * nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii * costisitoare * dificil de realizat * pot perturba relatia medic – pacient ( administram interventia la unii si la altii nu – de ce?)

33. METAANALIZA (“ studiul studiilor”) AVANTAJE * permite estimarea importantei unui efect * sporeste puterea statistica a unor rezultate * mareste capacitatea de generalizare a unor rezultate * obliga la rigoare in metode, lectura si culegerea datelor * diminua contributia subiectivitatii LIMITE * ignora calitatea studiilor prin generalizare * necesita etape laborioase * bias de publicatie ( studii a caror rezultate sunt negative) * validitatea afectata de complexitatea si precizia informatiei oferite de diverse studii * validarea prealabila a tehnicilor statistice utilizate

34. STUDII DE ANALIZA DECIZIEI “Medicina este stiinta incertitudinii si arta probabilitatii” Sir. William Osler“ Cel mai bun antrenament medical consta in invatarea de a lucra cu nesiguranta si cu limitele cunostintelor medicale.” J.D.McCue AVANTAJE * structura simpla * combinarea mai multor surse de date * autorizeaza luarea in calcul a utilitatii ( inclusiv cu referiri la calitatea vietii) * permite examinarea impactului datelor subiective * separa o problema majora si complexa in probleme mai mici si mai usor de rezolvat * furnizeaza o reprezentare a rationamentului clinic •LIMITE * incureajeaza simplificarile ce reduc dimensiunile problemelor * necesita analiza a numeroase date * putin obisnuita * cronofaga * furnizeaza o reprezentare numai a rationamentului clinic

35. 3. FACTORII STUDIATI 􀂄 sunt definiti in functie de ipoteza enuntata ; 􀂄 se refera la : - expunere la factori : de risc, cauzali, predispozanti, favorizanti, precipitanti, complementari ATENTIE – demonstrarea expunerii la un factor studiat ≠ demosntrarea cauzalitatii - interventie : tratament medicamentoas / chirurgical ; tehnici de reeducare; ingrijire; schimbarea comportamentului/modului de viata etc. - test: diagnostic, chestionar de evaluare (inclusiv calitatea vietii) etc 􀂄 se pune accent pe acuratetea metodologica de : definire, masurare, validare (sensibilitate, specificitate, valori predictive, valoare globala)

36. 4. CRITERII DE EVALUARE 􀂄 criterii de evaluare/rationament/factorul rezultant cei 5 D: - deces DEATH - boala DESEASE - invaliditate DISABILITY - disconfort DISCONFORT - insatisfactie DISSATISFACTION 􀂄 in prezent criteriul cel mai frecvent utilizat : CALITATEA VIETII (QoL) 􀂄 rigoarea metodologica impune : definirea, masurarea, validarea criteriilor de evaluare ( vezi scale de evaluare a calitatii vietii , chestionare ,curbe de supravietuire etc.)

37. 5. POPULATIA 􀂄 generalizarea rezultatelor studiului = rigoare metodologica in stabilirea populatiei de studiat : numar, categorie, criterii de includere/excludere, rata raspunsurilor 􀂄 lot ≠ esantion ( defineste reprezentativitatea rezultatelor ) 􀂄 marimea esantionului : amplitudinea efectului asteptat; capacitatea testului de a demonstra diferenta; pragul de semnificatie stabilit; resurse disponibile 􀂄 populatia sursa ≠ potential selectionata in studiu ≠ accesibila ≠ in mod real studiata

38. 6. FACTORI DE CONFUZIE SI ERORI FACTORI DE CONFUZIE 􀂄 Asocierea în plan statistic nu corespunde cu realitatea biologică – depinde de un alt factor real MODIFICATORI AI EFECTELOR 􀂄 Elemente care modifică relaţia existentă între un factor cauzal şi boala rezultată 􀂄 Factor de confuzie ≠ modificatorii efectului ERORI DATORITĂ ÎNTÂMPLĂRII 􀂄 Diferenţa observată în mod întâmplător nu este totdeauna reală statistic 􀂄 Selecţia întâmplătoare a persoanelor în eşantioane diferite = răspuns diferit la intervenţie ( TCR – randomizarea este o selectie aleatorie recomandata ) ERORI SISTEMATICE : contribuie la estimări ale parametrilor la valori în mod sistematic mai ridicate sau mai coborâte decât cele reale 􀂄 Definirea populaţiei ţintăşi populaţiei sursă; 􀂄 Fluctuaţii de esantionaj 􀂄 Bias : de selecţie; de clasificare; de confuzie; 􀂄 Neraportarea rezultatelor studiilor « negative »

39. 7. REZULTATE 􀂄 Elemente definite încă din etapa de creare a protocolului : - tipul de analiză statistică; - testele statistice ; - pragul de semnificaţie (intervalului de încredere) 􀂄 Concordanţa cu : obiectivele, ipoteza, tipul de studiu, factorii studiaţi, criteriile de evaluare, populaţia, erori posibile ; 􀂄 Alegerea programelor de statistică ( soft-uri) consacrate, recunoscute, necostisitoare, cu capacităţi performante adaptate necesităţii, etice ECHIPA : CLINICIAN + METODOLOG + STATISTICIAN + INFORMATICIAN = analiza , prezentarea şi interpretarea integrativă a rezultatelor Corelaţiile statistice NU corespund în mod obligatoriu unei realităţi clinice/biologice

40. 8. CONCLUZIILE AUTORILOR • VALIDITATE • APLICABILITATE • CONCORDANTA CU PRINCIPIILE MBD (medicinei bazate pe probe stiintifice)

41. 3. Culegerea datelor

42. Protocolul de cercetare clinica • 1. Obiectivul/obiectivele cercetarii • 2. Justificarea studiului • 3. Ipoteza • 4. Tipul de studiu • 5. Factorul/factorii studiati • 6. Criteriul/criteriile de rationament • 7. Erori posibile : erori sistematice, factori de confuzie • 8. Subiectii • 9. Culegerea si gestionarea datelor • 10. Analiza datelor • 11. Utilizarea rezultatelor

43. ~ Sfârsit ~