Creditul de Consum de la Debut la Reglementare

1. Creditul de Consumde la Debut la Reglementare Conferinta ALB, Editia a II-a 19 Octombrie 2006

2. Creditul in Magazin – evolutie (i)

3. Creditul in Magazin – evolutie (ii) • Societăţile de credit de consum - afiliate unor grupuri financiare sau lanţuri de magazine • creştere a finanţării prin împrumuturi - si scăderea operaţiunilor de intermediere directă pentru instituţii de credit • reduce riscul de credit pentru sistemul bancar, prin preluarea riscului de credit de către companii Sursa: BNR, Raport asupra stabilitatii financiare, 2006

4. Creditul in Magazin – acum o Piata a Specialistilor • Estima Finance (grup GE Money) – RALFI din 1997 • Cetelem (Credisson; grup Cetelem) – 2003 • BRD Finance (grup BRD-SG) – 2004 • Euroline Retail Services (grup EFG/Bancpost) – 2004 • TBI Credit – 2003 • Credex - 2005

5. “Credit in Magazin” sau “Credit de Consum” ? • Creditul in Magazin • orice forma de creditare • disponibila clientului direct la punctul de vanzare • destinata finantarii achizitiei de bunuri din magazinul respectiv • Creditul de Consum – mai include si: • Creditele pentru nevoie personale (garantate sau nu) • Carduri de credit • Overdraft pe cardurile de debit • Credite cu destinatii speciale (vacanta, studii, etc)

6. De ce “Creditul in Magazin” ? • pentru SIMPLITATE: • un credit simplu pentru Client, laborios operational pentru Creditor • pentru VITEZA de raspuns: • un credit de valoare mica – raspunsul se masoara in minute • pentru EXPERIENTA Specialistului: • din numarul mare de cazuri analizate, portofoliile mari, polarizate si omogene -> RISCUL de credit este determinat statistic pentru fiecare Produs in parte • pentru implicarea RETAILERULUI: • Semnarea contractului de credit se face in Magazin

7. Tendinte Romanesti (i) • Tendinţa este de extindere către termene lungi (peste 5 ani), … şi ca o soluţie de încadrare a clientelei în constrângerile de lichiditate reglementate de autoritatea de supraveghere • Riscurile - la nivelul debitorilor – supraindatorarea prin creşterea maturitatii, pentru a indeplini conditia minimala impusa de BNR pt serviciul datoriei (DTI)

8. Tendinte Romanesti (ii) • Creşterea îndatorării populaţiei, mai accentuată începând cu a doua jumătate a anului 2005 • Cu toate acestea reprezintă doar o pătrime din indicatorul european similar (sursa: BNR) • Creditul de Consum, mai ales cel in LEI, include si Creditul in Magazin - o mica parte a acestuia era insa generat de institutiile nebancare (in 2005), printre care si companiile de Credit de Consum

9. Implicatii ale ReglementariiPietei Creditului de Consum • Raportare trimestriala catre BNR -> dimensionarea corecta a Pietei Creditului de Consum nebancar vs. cel Bancar • Este importanta includerea si a IFN-urilor mici (cele inafara Registrului Sepcial) in aceste statistici • Corectitudine in aplicarea legii de protejare a consumatorului (L 289) –> BNR este un reglementator experimentat • evitarea unei pierderi de imagine din pricina unui posibil faliment al unui IFN in domeniul Creditului de Consum

10. Workgrup – Probleme de adresat: • Cum ne protejam produsele vs reglementarile BNR (ex. Creditul cu buletinul) • Cum ne protejam impotriva practicilor ne-concurentiale ale jucatorilor care ar putea sa nu respecte spiritul si litera normelor BNR (mai ales IFN-urile mici, Registrul general) • Cum raspundem initiativelor BNR de reglementare – inainte ca acestea sa devina norme (study cases, informatii de performanta a portofoliului / produse, etc)

11. Dilema “Invasive approach” vs. “Informative approach” * Cum putem influenta BNR in acest sens? * ECRI, “Consumer Financial Capability” Workshop, November 2005