Managementul dezvolt ării durabile

1. Managementuldezvoltării durabile UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Consideraţii teoretice privind dezvoltarea durabilă. • Strategii si politici de dezvoltare durabilă. • Managementul calităţii totale în contextul dezvoltării durabile. • Impactul sistemelor de management al calităţii asupra politicilor de dezvoltare economică. • Importanţa seriei de standarde ISO 14000 în cadrul componentei de protecţie a mediului. • Sistemele de management al calităţii, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

2. Consideraţiiteoreticeprivinddezvoltareadurabilă UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice şi elementele capitalului natural În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun”care dă şi cea mai citată definiţie a dezvoltării durabile (“sustainable development”): “Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor”

3. Scurt istoric al dezvoltării durabile UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naştere acum 30 de ani, ca răspuns la apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie • Conferinţa privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul în care se recunoaşte că activităţile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurator, ceea ce pune în pericol viitorul omenirii • Câţiva ani mai târziu, în 1983, îşi incepea activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), după o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite • Doi ani mai târziu, în 1985, era descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii şi prin Convenţia de la Viena a început căutarea unor soluţii pentru reducerea consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară Planeta

4. În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul “Viitorul nostru comun”care dă şi cea mai citată definiţie a dezvoltării durabile (“sustainable development”): “Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor” UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Raportul Brundtland cuprindea câteva obiective potrivit cărora realizarea dezvoltării durabile înseamnă: • asigurarea în continuare a creşterii economice cu respectarea condiţiei de bază a conservării resurselor naturale; • eliminarea sărăciei şi asigurarea condiţiilor satisfacerii nevoilor esenţiale de muncă, hrană, energie, apă, locuinţă şi sănătate; • orientarea proceselor de creştere economică spre o noua calitate;

5. “Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor” UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • asigurarea unei creşteri controlate a populaţiei; • -conservarea şi sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului dezvoltării economice asupra mediului; • -restructurarea tehnologiilor de producţie şi menţinerea sub control a riscurilor acestora; • - asigurarea unei abordări integrate a deciziilor privind creşterea economică, mediul înconjurător şi resursele de energie.

6. Termenul de dezvoltare durabilă a început să devină, însă, foarte cunoscut abia după Conferinţa internaţională privind mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, cunoscută sub numele de “Summit-ul Pământului”, la care au participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Tot atunci a fost elaborată şi Agenda 21, sau Agenda dezvoltării durabile - planul de susţinere a dezvoltării durabile. La 10 ani de la Conferinţa de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabilă.Agenda Locala 21(AL 21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro in 1992, ca instrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile • După zece ani, la Johannesburg, în 2002, al doilea Summit promovează AL 21 ca principal instrument de realizare a bunăstării populaţiei lumii. Dedicata administraţiei locale, AL 21 stabileşte prin participare publică un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială şi protecţia mediului • Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv şi al Uniunii Europene, începând cu 1997, când a fost inclus in Tratatul de la Maastricht, iar in 2001, la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, căreia i-a fost adaugată o dimensiune externă la Barcelona, în 2002

7. Strategii si politici de dezvoltare durabilă UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Marile provocări ale dezvoltării durabile • Constrângerea demografică • Constrângerea tehnică • Echitate şi compensare intra şi intergeneraţii - Echitate între generaţii - Echitate intrageneraţii - Compensare între generaţii • Eficienţa • Economia mediului

8. Politiciledezvoltăriidurabile UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Dezvoltarea durabilă trebuie privită mai mult ca o filosofie decât ca o reţetă de măsuri pe care cineva le fixează şi altcineva le execută. • Creşterea zero- pro şi contra Conştientizînd asupra impasului unei societăţi bazate pe un consum iraţionalde resurse,criticile aduse modelului creşterii zero au pregătit şi au deschis calea spre un nou tip de creştereşi dezvoltare, tip care, finalmente, va căpăta atributul de durabilă sau sustenabilă. Autorii acestor critici au arătat că: • noul mod de producţie trebuie să fie raţional cu utilizarea resurselor materiale,financiare, umane etc.; • noul mod de consum trebuie să fie potrivnic inutilului, artificialului, achizitivismului în sine etc.; • adevărată finalitate a creşterii economice trebuie să fie una social-umană şi nu mercantilă;

9. pro şi contra UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • noţiunea de calitate a vieţii înseamnă ceva mai mult decât consumul propriu-zis de bunuri materiale; la ea concură puritatea aerului, a apei, calitatea educaţiei, a asistenţei sociale, sanitare, juridice, religioase etc. • omul, ca scop suprem al creşterii economice, trebuie să fie privit ca om multidimensional; cu nevoi fizice dar şi social-culturale; în plus, ca o fiinţă biologic care trăieşte în puternică interdependenţă cu mediul natural de care e bine să aibă grijă; • abordările globale, cu privire la starea şi folosirea resurselor, interesante şi necesare, trebuie însoţite de analize realizate în perimetrul unor regiuni sau ţări. Şi direcţiile în care critica teoriei creşterii zero a deschis ochii şi noi orizonturi de creştere, de aici şi soluţiile propuse:

10. Soluţii UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Economia valorii în locul teoriei valorii • Un nou mod tehnic de producţie • "Întreprinderea trivalentă“ • Producţiile curate • Agricultura biologică • Un nou mod de consum

11. Politiciunidimensionale UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Sub această denumire literatura de specialitate surprinde şi analizează acele soluţii la problemele de mediu care vizează, predominant, latura economică • Soluţii pur liberale • Liberalismul moderat • Soluţia pieţei

12. Soluţiipurliberale UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Filosofia liberală tradiţională în probleme de mediu se sprijină pe două mari principii: • a) Ecologia nu vizează raporturile omului cu mediul ci raporturile dintre oameni în legătură cu folosirea unor bunuri aparţinând mediului; • b) Statul liberal are la îndemână un singur instrument pentru reglementarea raporturilor dintre oameni, inclusiv în relaţiile cu mediul: proprietatea privată.

13. Liberalismulmoderat UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Militând pentru piaţă ca mecanism autoreglator în problemele de mediu, liberalii moderaţi nu concep existenţa unei pieţe ecologice în afara proprietăţii private. Dimpotrivă, aceasta rămâne ipoteza de bază în demersul lor. De existenţa preoprietăţii private este legată, în principal, responsabilitatea în gestiunea bunurilor.

14. Soluţiapieţei UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Soluţia pieţei înseamnă două mari lucruri: • a) Instituirea mecanismelor concurenţiale în alocarea resurselor; Concurenţa ecologică • b) Aplicarea principiului poluatorului plăteşte. Principiul Poluatorul Plăteşte (PPP) este principalul instrument de internalizare a costurilor cu poluarea

15. principalelemodalităţi de internalizare a costurilor, învedereasuportăriilor de cătrepoluator, sunt: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Definirea clară şi respectarea strictă a drepturilor de proprietate. • 2. Negocierea directă între agenţii economici. • 3. Internalizarea pe calea taxelor. • 3.1. Taxa pe poluare. • 3.2. Taxe pentru utilizarea unei resurse. • 3.3.Taxe pe produs. • 3.4. Taxe administrative. • 4. Subvenţiile. • 5. Permisele de poluare sau exploatare a resurselor • 6. Sistemul de garanţie - colectare (colectare- refinanţare).

16. Politicimultidimensionale UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Se departajează de politicile unidimensionale prin următoarele trăsături: • Acceptarea intervenţiei statale • Gestiunea patrimoniului, de resurse sau ambiental, este supusă unor strategii sociale. • Se mizează mult pe responsabilitatea civilă vis-à-vis de distrugerile provocate natura. • Se pune accent pe o schimbare de paradigmă în relaţia om, pe de o parte,şi economic tehnic, social, politic şi ecologic pe de altă parte. • Dezvoltarea sustenabilă este privită ca un proces global, cu multe interferenţe, a cărei bună înţelegere nu permite ocolirea sau neglijarea lumii a treia. • Nu lipsesc trimiterile la etic şi moral.

17. Tipurişiinstrumente de politicămultidimensională UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța a)Standardele şi alte măsuri restrictive de reglementare şi control Principalele tipuri de standarde cunoscute sunt: • Standardele de mediu - stabilesc nivelul admis al unui poluant într-o anumită componentă a mediului - aer, apă, sol etc.; • Standarde de emisii sau efluenţi - stabilesc volumul maxim sau concentraţia maximă a unui poluant ce provine de la o anumită sursă; • Standarde tehnologice - fixează tipul de tehnologie la care o firmă, recurgând în realizarea produsului său, se încadrează în parametrii de mediu sănătos; • Standarde de produs - stabilesc cantitatea, volumul, procentul, conţinutul etc.maxime de substanţă poluantă pe care poate să le conţină un produs. b) Politici şi soluţii desprinse din teoria lui N.G. Roegen c) Participarea mai insistentă a lumii a treia la procesul dezvoltării şi la roadele acestuia d) O nouă atitudine faţă de creşterea economică şi de rezultatele acesteia.

18. Managementul calităţii totale în contextul dezvoltării durabile UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Managementul Calităţii Totale (TQM) este un mod de management al unei organizaţii, concentrat asupra calităţii, bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia şi care vizează un succes pe termen lung prin satisfacerea clientului, precum şi avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate în ansamblu. • Stil de management axat pe calitate şi satisfacerea clientului şi aplicabil oricărei activităţi, de la cele productive până la servicii, banking şi agenţii guvernamentale, TQM este secretul competitivităţii multor întreprinderi.

19. Conotaţii conceptuale privind managementul calităţii UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Standardul ISO 8402 defineşte TQM ca reprezentând „un sistem de management al unei organizaţii, centrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor săi, prin care se urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului şi obţinerea de avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”. TQM este conceptul îmbunătăţirii continue a produselor, proceselor şi a managementului în toate stadiile şi fazele de existenţă şi de acţiune, prin participarea tuturor factorilor de la toate nivelurile şi din toate funcţiunile organizaţiei în cadrul unui sistem organizaţional şi de operare îmbunătăţit, caracterizat de relaţii clare, bazate pe convingere, având ca scop îmbunătăţirea calităţii, fiabilităţii şi costurilor prin inovare şi prin creşterea randamentului şi a eficienţei afacerilor în slujba îndeplinirii cerinţelor clientului şi a depăşirii aşteptărilor acestuia.

20. Evoluţia TQM UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța Se consemnează două momente semnificative în planul calităţii: • Tranziţia de la fabricaţia unicat la producţia de masă; • Tranziţia la societatea industrială, orientată pe comunicaţie (prelucrarea electronică a datelor).

21. Suntevidenţiatepatrustadiiprincipale ale evoluţieicalităţii: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • În primul stadiu, termenul calitate a fost sinonim cu inspecţia produselor şi a serviciilor, încheiată cu sortarea şi gradarea rezultatelor. În acest stadiu, orice acţiune corectivă are loc la sfârşitul ciclului de producţie, când au rezultat deja pierderile. • Cel de al 2-lea stadiu a fost consacrat tehnicilor de control statistic, în care realizarea proceselor a fost evaluată utilizând manuale ale calităţii şi tehnici statistice. Această abordare a fost mai legată de funcţia de producţie, iar responsabilitatea calităţii a fost asociată cu sarcina de producţie. • Al 3-lea stadiu prezintă o abordare nouă şi radicală, asigurarea calităţii, care cuprinde un sistem de planificare şi documentare, utilizarea costurilor calităţii, controlul statistic al proceselor şi certificarea de către o terţă parte. • În stadiul actual, TQM are natura unei noi strategii şi se bazează pe îmbunătăţirea continuă ca forţă conducătoare.

22. Cauze care impun TQM UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Globalizarea economiei; • Complexitatea şi dinamica tehnologiei; • Complexitatea şi dinamica resurselor; • Orientarea către clienţi şi aşteptările lor; • Complexitatea şi caracterul dinamic al cererii; • Reducerea spaţiului soluţiei fezabile pentru multe probleme critice.

23. Aria de aplicare a TQM UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • protecţia sănătăţii; • educaţie şi cercetare; • agenţii guvernamentale; • mediu; • bănci; • fabricaţie.

24. Dificultăţileîntâmpinateînimplementarea TQM UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • lipsa de implicare suficientă a managementului de la vârf; • rezistenţa la schimbări; • educaţie şi training insuficient; • comunicare slabă; • lipsa unor resurse, costuri mari. • Cu toate acestea, presiunea noilor condiţii din economia mondială, globalizarea pieţei, cerinţa de orientare şi flexibilizare dinamică a tehnologiei şi a resurselor, orientarea şi aşteptările clienţilor, forţează aplicarea unor concepţii manageriale corespunzătoare, aceasta fiind o condiţie a competitivităţii.

25. Principiile de bază ale TQM UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • orientarea spre client; • b. internalizarea relaţiei client-furnizor; • c. calitatea pe primul plan; • d. „zero defecte” şi îmbunătăţire continuă; • e. viziune sistemică: • f. argumentare cu date.

26. Impactul sistemelor de management al calităţii asupra politicilor de dezvoltare economică UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Existenţa unui sistem de management al calităţii poate ficonfirmată prin "documentaţia sistemului de management al calităţii" şi prin furnizarea de suficiente dovezi că normele/regulile stabilite conform ISO 9001:2008 sunt aplicate corespunzător. • "Certificarea ISO 9001" reprezintă o confirmare că sistemul de management configurat în organizaţie este conform cu standardul ISO 9001. "Certificarea ISO 9001" reprezintă, în fapt, o confirmare a competenţei/capabilităţii managementului de a administra/gestiona realizarea de produse/ furnizarea de servicii care să aducă satisfacţii directe sau/şi indirecte tuturor celor interesaţi de organizaţie.

27. Implementarea sistemului de management al calităţii după ISO 9000 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

28. Avantajelecertificării ISO 9001 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Creşterea eficacităţii prin îmbu­nătăţirea proceselor • Îmbunătăţirea calităţii, serviciilor, costurilor şi a tehnolo­giei • Reducerea semnificativa a costurilor • Creşterea competitivităţii • Eficienţă îmbunătăţită datorită proceselor optimizate • Îmbunătăţirea satisfacţiei clien­tului şi a angajatului • Acceptarea pe liste de furnizori (multe organizaţii cer ca partenerii să fie certificaţi conform ISO 9001) • Reducerea numărului de audituri interne şi reducerea numărului neconformităţilor • Motivarea angajaţilor

29. Căror organizaţii îi sunt aplicabile sistemele de management al calităţii? UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • a) organizaţiilor care caută să obţină avantaje prin implementarea unui sistem de management al calităţii; • b) organizaţiilor care caută să obţină încredere din partea furnizorilor că cerinţele lor referitoare la produse vor fi satisfăcute; • c) utilizatorilor produselor; • d) celor interesaţi de o înţelegere mutuală a terminologiei utilizate în managementul calităţii (de exemplu furnizori, clienţi, autorităţi de reglementare); • e) celor care, din interiorul sau din exteriorul unei organizaţii, evaluează sistemul de management al calităţii sau îl auditează pentru conformitatea cu cerinţele ISO 9001 (de exemplu auditori, autorităţi de reglementare, organisme de certificare/ înregistrare); • f) celor care, din interiorul sau din exteriorul unei organizaţii, oferă consultanţă sau instruire referitor la sistemul de management al calităţii adecvat acelei organizaţii; • g) elaboratorilor de standarde conexe.

30. Implementarea sistemului de management al calităţii după ISO 9001:2008 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Proiectarea şi implementarea unui sistem al calităţii sunt influenţate de necesităţile de schimbare ale unei societăţi, de obiectivele acesteia, de produsele furnizate şi serviciile prestate, precum şi de procesele şi procedeele specifice utilizate. • Implementarea sistemului de management al calităţii după ISO 9001:2008, reprezintă o cale sigură de îmbunătăţire a calităţii produselor sau serviciilor oferite pe piaţă. • Metodologia implementării sistemului de management al calităţii într-o întreprindere producătoare de mărfuri sau servicii fie că este publică sau privată, constituie obiectul standardului internaţional ISO 9001:2008, în care se regăseşte conţinutul standardelor anterioare.

31. Îmbunătăţirea continuă a sistemului de managementul calităţii UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

32. DocumentespecificeSistemuluiCalităţii UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Manualul sau manualele calităţii (sau ale asigurării calităţii); • Planurile calităţii (sau ale asigurării calităţii); • Procedurile; • diferitele Documente Operaţionale pentru implementarea sistemului calităţii: instrucţiuni, moduri de operare, reglementări, specificaţii, formulare, proceduri de fabricaţie şi de control, programe de audit al calităţii, procese verbale, atestări, rapoarte, etc. şi, în general, toate înregistrările necesare demonstrării obţinerii calităţii.

33. Piramidadocumentaţieicalităţii UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

34. Importanţa seriei de standarde ISO 14000 în cadrul componentei de protecţie a mediului UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Ca o continuare a seriei de standarde internaţionale ISO 9000, Organizaţia Internaţională de Standardizare a propus pentru managementul de mediu elaborarea seriei de standarde internaţionale ISO 14000. Astfel, în anul 1991 la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale de Standardizare s-a creat Grupul Consultativ Strategic pentru Mediu, care a avut ca principală sarcină evaluarea nevoilor de standardizare în domeniul managementului de mediu. • În anul 1992, a fost elaborat primul standard în domeniul managementului de mediu de către British Standards Institution, standardul BS 7750, intitulat „Specificaţie pentru sistemele de management de mediu”. • În anul 1993, la recomandarea Grupului Consultativ Strategic pentru Mediu, s-a înfiinţat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 „Managementul de mediu”.

35. (Sursa: prelucrare pe baza datelor existente pe website-ul http://www.asro.ro) Standardele ISO 14000 referitoare la sistemele de management de mediu UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

36. Elementele SMM definite de standardul ISO 14001 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Politica de mediu formulată în scris, exprimând angajamentul conducerii de vârf de a asigura conformitatea cu prevederile legislaţiei referitoare la mediu şi de a urmări îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu; în felul acesta se asigură nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, ci şi suportul necesar acesteia.

37. Planificarea sistemului de management de mediu UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • întreprinderea identifică aspectele de mediu ale activităţilor, pe care le poate controla şi asupra cărora se presupune că are o influenţă, pentru a le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului; • cu ocazia stabilirii şi analizării obiectivelor sale, întreprinderea ia în considerare prevederile legale şi alte cerinţe, aspectele de mediu semnificative, precum şi punctele de vedere ale părţilor interesate; • pentru atingerea obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice de mediu, întreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai multe programe pentru realizarea acestora.

38. Implementarea şi funcţionarea sistemului de management de mediu UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • conducerea întreprinderii trebuie să furnizeze resursele necesare pentru implementarea şi controlul sistemului de management de mediu; • necesităţile de instruire trebuie identificate, iar întregul personal, a cărui muncă poate avea un impact semnificativ asupra mediului, trebuie instruit în mod corespunzător; • întreprinderea trebuie să aibă în vedere procesul de comunicare externă privind aspectele semnificative de mediu şi să păstreze deciziile sale; • pentru a descrie elementele esenţiale ale sistemului de management de mediu şi interacţiunea lor, întreprinderea trebuie să elaboreze documentaţia referitoare la mediu şi, totodată, să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor documentelor; • întreprinderea trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate aspectelor de mediu semnificative, corespunzător politicii, obiectivelor generale şi obiectivelor sale specifice; • întreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde unor astfel de situaţii şi pentru a preveni şi a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestora.

39. Verificare şi acţiuni corective şi preventive UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • periodic, trebuie evaluată conformitatea cu reglementările şi legislaţia de mediu în vigoare; • orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea cauzelor neconformităţii existente sau posibile trebuie adaptată importanţei problemelor şi trebuie să fie proporţională cu impactul produs asupra mediului; • întreprinderea trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai multe programe şi proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor sistemului de management de mediu.

40. Analiza sistemului de management de mediu efectuată de conducere UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • conducerea întreprinderii trebuie să analizeze sistemul de management de mediu la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficace.

41. Ponderea certificatelor de conformitate a sistemului de management de mediu cu standardul ISO 14001, în România, pe sectoare industriale UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

42. Avantajele implementării sistemului de management de mediu UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • identificarea şi controlul aspectelor de mediu, a impactului şi riscurilor relevante ale activităţilor întreprinderii; • realizarea politicii de mediu, a obiectivelor de mediu, inclusiv asigurarea conformităţii cu prevederile legislaţiei referitoare la mediu; • definirea unor principii de bază, care să orienteze activităţile viitoare vizând responsabilităţile de mediu; • stabilirea unor obiective privind performanţele de mediu ale întreprinderii, pe baza unui raport optim costuri-beneficii; • determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor; • definirea responsabilităţilor, a autorităţii şi a procedurilor care să asigure implicarea fiecărui angajat al întreprinderii în reducerea impactului negativ asupra mediului; • realizarea unui sistem eficient de comunicare în interiorul întreprinderii şi asigurarea unei instruiri adecvate a personalului.

43. Cele mai importante motivepentruimplementarea SMM UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Necesitatea gestionării adecvate a aspectelor de mediu • Riscul de mediu crescut • Accent sporit pe problemele de mediu • Contracararea lipsei de transparenţă în relaţiile dintre întreprinderi şi autorităţile locale de mediu

44. Avantajele certificării sistemului de management de mediu în cazul întreprinderilor din România UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

45. Beneficiile adoptării unui sistem de management de mediu sunt următoarele: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • economii importante de energie şi materiale; • costuri reduse în ceea ce priveşte waste management – administrarea deşeurilor obţinute în urma proceselor de producţie; • reducerea costurilor de distribuţie; • îmbunătăţirea imaginii întreprinderii; • îmbunătăţirea continuă a performanţelor referitoare la mediu.

46. Îmbunătăţirea continuă – principiu de bază al modelului de sistem de management de mediu propus de standardului ISO 14001 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța

47. Sistemul de management de mediu trebuie să fie proiectat astfel încât să se asigure că: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • politica de mediu a întreprinderii, obiectivele şi programele sunt auditate periodic şi revizuite, dacă este necesar; • responsabilităţile şi autorităţile sunt definite în mod corespunzător; • procedurile de operare au fost stabilite; • cerinţele privind politica de mediu a întreprinderii, programul şi sistemul de management sunt monitorizate; • este stabilită documentarea sistemului de management de mediu; • programul auditurilor de mediu este implementat.

48. Sistemele de management al calităţii, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • Acest standard din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS), împreună cu OHSAS 18002 – Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, au fost elaborate ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de management. • OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001:2000 (Calitate) şi ISO 14001:2004 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.

49. Sistemele de management al calităţii, sănătăţiişisecurităţiiocupaţionale UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța OHSAS reprezintă abrevierea din engleză a “Occupational Health and Safety Management Systems”şi a fost dezvoltat ca răspuns la nevoile firmelor de a-şi îndeplini obligaţiile referitoare la sănătate şi securitate într-o manieră mai eficientă.Certificarea/acreditarea OHSAS demonstrează că sistemul de management al unei organizaţii acţionează în direcţia protejării sănătăţii şi securităţii angajaţilor.

50. Sistemul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Management Financiar Contabil Constanța • să stabilească un sistem de management OH&S (OH&S – sănătate şi securitate ocupaţională ) pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S asociate cu activităţile sale; • să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OH&S; • să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată; • să demonstreze această conformitate şi altora; • să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de către o organizaţie externă; • să realizeze o auto-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu specificaţia OHSAS.