1 / 26

Fizic ă General ă

Fizic ă General ă. Curs 3. Sisteme de referin ță iner ț iale ș i neiner ț iale. Dac ă sistemul de referin ță este : fix – mi ș carea raportat ă la acest s. r. este mi ș care absolut ă mobil – mi ș carea raportat ă la acest s. r. este mi ș care relativ ă

karena
Télécharger la présentation

Fizic ă General ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Fizică Generală Curs 3

  2. Sisteme de referințăinerțialeșineinerțiale • Dacăsistemul de referințăeste: • fix – mișcarearaportată la acest s. r. estemișcare absolută • mobil – mișcarearaportată la acest s. r. estemișcare relativă • Un sistem de referință este inerțialdacă față de el este respectată prima lege a lui Newton, legea inerției. • În mecanica clasică (nerelativistă) toate sistemele de referință inerțiale se mișcă unul față de altul cu viteză constantă (m.r.u.).

  3. Sistemeîn mișcare de translație • Considerăm două s. r. inerțiale S și S’ • S-fix • S’ – mobil cu viteza v0 șipunctul material P a căruipozițieestedescrisăprin:

  4. Viteza absolută Viteza relativă • => într-un sistem neinerțial apare o forțăîn plus numită forță de inerție Legea de compunere a vitezelor a lui Galilei =>legile mișcării vor fi aceleași în S și S’; mărimile sunt invariante la transformarea Galilei

  5. TeoriaRelativitățiiAlbert Einstein

  6. Principiileteorieirelativității 1. Principiulrelativității restrânse: Legilefiziciișirezultateletuturorexperiențelorefectuatesuntaceleașiîntoatesistemele de referințăinerțiale; nu existăsistem de referințăinerțialpreferențial. 2. Principiulconstanțeivitezeiluminii: Valoareavitezei de propagare a luminiiîn vid este aceeașiîntoatesistemele de referințăinerțiale.

  7. 1. Vitezaluminiiestevitezatuturorundelorelectromagneticeîn vid, independent de frecvența lor. 2. Niciunsemnal nu poate fi transmisîn vid sauîn alt mediu cu o vitezămai mare decâtvitezaluminii. 3. Vitezaluminiidepinde de douăconstanteuniversale: ε0permitivitateaelectrică a viduluișiμ0permeabilitateamagnetică a vidului. Aceastaînseamnă căvaavea aceeașivaloare c = 2,99733·108 m/s înoricesistem de referințăgalilean. Rezultă căprincipiulrelativității galileene nu se aplicăîncazulluminii.

  8. Transformările Lorentz Se poate da şi o formulare matematică pentru TRR, determinând formulele detransformare (S) ↔ (S’) care respectă postulatele I şi II.

  9. Transformările Lorentz

  10. Consecințe ale transformărilorLorentz • Contracția lungimilor • Relativitatea simultaneității • Dilatarea timpului

  11. Lungimea corpurilor se contractă pe direcția mișcării lor, fiind maximă în SRI propriu. Contracțialungimilor

  12. Relativitateasimultaneității Două evenimente simultane într-un SRI nu sunt simultane în alt SRI.

  13. Dilatarea timpului

  14. Formulelepentruviteze

  15. Masa în TRR În mecanica relativistă masa unui corp depinde de viteza sa. m=masa de mișcare m0=masa de repaus Legea fundamentală a dinamicii relativiste Impulsul relativist:

  16. Energia în TRR • E=mc2 energia de mișcare • E0=m0c2energia de repaus • Ec=mc2-m0c2energia cinetică

  17. Oscilaţii

  18. Se numeşte oscilaţiefenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică a procesului prezintă o variaţie periodică sau pseudo-periodică. • Un sistem fizic izolat, care este pus în oscilaţie printr-un impuls, efectuează oscilaţii libere sau proprii, cu o frecvenţă numită frecvenţa propriea sistemului oscilant.

  19. Clasificareaoscilațiilor • După forma energiei: • oscilaţii elastice, mecanice - au loc prin transformarea reciprocă a energiei cinetice în energie potenţială; • oscilaţii electromagnetice - au loc prin transformarea reciprocă a energiei electrice în energie magnetică; • oscilaţii electromecanice - au loc prin transformarea reciprocă a energiei mecanice în energie electromagnetică.

  20. După conservarea energiei: • oscilaţii nedisipative, ideale sau neamortizate (energia totală se conservă); • oscilaţii disipative sau amortizate (energia se consumă în timp); • oscilaţii forţate sau întreţinute (se furnizează energie din afara sistemului, pentru compensarea pierderilor).

  21. Mişcareaoscilatoriearmonicăideală • În absenţa unor forţe de frecare sau de disipare a energiei, mişcarea oscilatorie este o mişcare ideală, deoarece energia totală a oscilatorului rămâne constantă în timp.

  22. - din legea a doua a dinamicii - ecuația mișcării ω0pulsaţia proprie a oscilatorului • soluția ecuației mișcării • = legea de mișcare x(t)=A·sin(ω0t+ φ0) A - amplitudinea mişcării oscilatorii φ0- faza iniţială a mişcării

  23. Mărimile fizice caracteristice oscilatorului ideal pot fi reprezentate grafic în funcţie de timp. Dacă faza iniţială este nulă, se obţin graficele funcţiilor y = f(t), v = f(t) şi a = f(t) din fig. x(t)=A·sin(ω0t+ φ0) v(t)=x’(t)=ω0A·cos(ωt+φ0) a(t)=v’(t)=-ω02x

  24. Energiile cinetică şi potenţială ale oscilatorului ideal sunt de forma: Energia mecanică:

  25. Energia totală a oscilatorului ideal se conservă. ω0- pulsaţia proprie a oscilatorului ideal (a oscilațiilor libere) - depinde doar de proprietățile intrinseci ale oscilatorului T0- perioada proprie a oscilatorului ideal (a oscilațiilor libere) De ex: -în cazul pendulului gravitațional -în cazul pendulului elastic

More Related