1 / 25

JUDE ŢUL IALOMIŢA 200 6

JUDE ŢUL IALOMIŢA 200 6. Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Ialomi ţa. JUDEŢUL IALOMIŢA. Aşezare geografică.

kelda
Télécharger la présentation

JUDE ŢUL IALOMIŢA 200 6

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. JUDEŢUL IALOMIŢA2006 Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Ialomiţa JUDEŢUL IALOMIŢA

  2. Aşezare geografică Situat pe cursul inferior al Ialomiţei, judeţul Ialomiţa este situat în partea de sud-est a României, în estul Câmpiei Române. Teritoriul ialomiţean este limitat de judeţele Buzău, Brăila şi Prahova la nord, Constanţa la est, Ilfov la vest şi de judeţul Călăraşi la sud.

  3. Date despre teritoriul judeţului Ialomiţa • Judeţul ocupă o suprafaţă de 445.269 ha, reprezentând 2,6 % din suprafaţa totală a ţării; • Teritoriul judeţului Ialomiţa se încadrează în marea sa majoritate în zona de câmpie, ocupând circa 2/3 din Câmpia Bărăganului. Reliefului predominant de câmpie i se adaugă relieful de luncă corespunzător văii Ialomiţei, Dunării şi Bălţii Borcea. • Câmpia Bărăganului se desfăşoară în trepte pe direcţia nord-sud şi vest-est. • Altitudinile variază de la 81 m în Piscul Crăsani şi 71 m în Câmpia Grindu la 21 m în zona de confluenţă a Ialomiţei cu Dunărea şi 8 m la nord de braţul Borcea.

  4. Repartizarea suprafeţelor după destinaţie (ha)

  5. Clima • Regimul climatic caracteristic judeţului Ialomiţa este continental cu nuanţe excesive în partea de nord şi vest, cu o amplitudine termică anuală relativ mare şi cantităţi mici de precipitaţii. • Fenomenul caracteristic zonei este îngheţul care se manifestă de toamna timpuriu până primăvara târziu, afectând negativ cultura plantelor. • Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse între 10,5-11ºC . • Minima absolută a ajuns până la -32,5ºC la Armăşeşti (ianuarie 1942), iar maxima absolută până la +44 ºC la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,5 ºC . • Precipitaţiile variază în funcţie de anotimp, având valori cuprinse între 450 mm în lunca Dunării şi 550 mm în partea de vest a judeţului. • Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarcă evapotranspiraţia –700 mm/an (rezultând un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) şi rouă (75-100 zile anual). • Vânturile se orientează după lanţul muntos al Carpaţilor, având ca direcţii predominante nord şi nord-est.

  6. Fauna • Dispunerea vegetaţiei în funcţie de climă şi treptele de relief au determinat dezvoltarea unei faune bogate şi diverse. Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popândău, hârciog, orbete, şoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, nevăstuică, apoi specii de pădure: căpriorul, mistreţul, vulpea, şoarecele de pădure, viezurele. Dintre păsări cele mai des întâlnite sunt:prigoria, fluierarul, prepeliţa, potârnichea, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara, coţofana, vrabia, graurul, turturica, fazanul. Până în 1940 (în vestul judeţului) şi 1967 (în estul său) a existat dropia (Otis tarda), azi dispărută. • Fauna acvatică este reprezentată de specii cum sunt crapul, plătica, carasul, bibanul, somnul, nurca şi vidra. • În iulie 1993 a avut loc un slab atac al lăcustei italiene (în vestul judeţului) şi al celei marocane (în estul judeţului).

  7. Populaţia judeţului Ialomiţa Structura etnică (%) Apartenenţa religioasă (%)

  8. Forţa de muncă Numărul salariaţilordin judeţul Ialomiţa a reprezentat 38,6% din populaţia ocupată (102.100). Pe activităţi ale economiei naţionale, numărul cel mai mare de salariaţi s-a înregistrat în industria prelucrătoare (25,9%) urmată de: comerţ , repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi bunurilor personale şi casnice (16,2%), agricultură, silvicultură, exploatarea forestieră şi economia vânatului (12,6%), învăţământ (9,9%), sănătate (7,1%), transport şi depozitare (6,1%), administraţie publică (3,8%), poştă şi telecomunicaţii (2,3%), activităţi financiar bancare şi de asigurări (1,5%).

  9. Organizare administrativăLocalităţile judeţuluiIalomiţa

  10. Educaţia publică • În anul şcolar 2003/2004 în judeţul Ialomiţa funcţionau 150 unităţi de învăţământ public, iar populaţia şcolară s-a cifrat la 50.581 copii, din care 6.856 copii în grădiniţe, 14.930 elevi în învăţământul primar, 15.132 elevi în învăţământul gimnazial, 9.544 elevi în învăţământul liceal, 3.933 elevi în învăţământul profesional şi de ucenici . • SITUAŢIA UNITĂŢILOR ŞCOLARE ÎN ANUL ŞCOLAR 2004 – 2005

  11. Audio -vizual Posturi de radio Radio Campus Radio sud-est Posturi de televiziune ANTENA 1 SLOBOZIA A. B. Săptămânale locale / regionale Tribuna Ialomiţei Gazeta de sud-est Jurnalul de Ialomiţa Semnal Ştirea Independent Mass - media

  12. Reţeaua hidrografică Fluviul Dunărea şi râul Ialomiţa sunt principalele colectoare hidrografice ale judeţului. Dunărea, ce delimitează la est judeţul, curge pe două braţe: Borcea, pe stânga (pe lângă Feteşti, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni) şi Dunărea pe dreapta, acestea reunindu-se într-un singur curs la 3 km de Giurgeni. Între aceste braţe se află Balta Borcei sau Ialomiţei, iniţial cu stuf, lacuri şi păduri, azi utilizată agricol, după amenajările din anii ’50-’60 şi doar pe margini forestier. La Giurgeni, Dunărea are un debit mediu multianual de 6.040 m.c. / s din care 61% se scurge pe Borcea şi 39% pe Dunăre. Râul Ialomiţa intră în judeţ în amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinţi-Tîrg). El izvorăşte din Munţii Bucegi şi are 417 km lungime şi 10.350 km2 suprafaţa bazinului hidrografic. Pe teritoriul judeţului curge pe ultimii 212 km, cu o pantă medie a profilului longitudinal de 0,025%. La intrarea în judeţ debitul este de 14,5 mc/s apoi primeşte râul Prahova, lângă satul Patru Fraţi (comuna Adâncata) ce are debit de 27,3 mc/s , iar la Urziceni pe Sărata (0,2 mc/s). Căile navigabile: Teritoriul judeţului Ialomiţa este străbătut de o reţea hidrografică bogată, reprezentată în principal de fluviul Dunărea cu braţul Borcea şi Dunărea Veche şi de râurile Ialomiţa şi Prahova. Reţeaua lacurilor cuprinde lacurile de luncă Piersica şi Bentu, lacurile de albie (Amara) şi limanurile fluviatile: Ezer, Strachina, Fundata, Sărăţuica, Maia, Ratca, Malu Roşu.

  13. Potenţialul economic • Exporturile realizate în perioada 01.01 – 31.12. 2004 au fost de 69205 mii dolari, cu 59,7% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Această situaţie favorabilă se datorează în principal creşterii exporturilor de: produse chimice (de 112,9 ori), produse ale industriei uşoare (+32,5%), maşini, aparate, echipamente electronice (+62,7%). • Principalii agenţi economici care au realizat o producţie constantă pentru export au fost: Amonil S.A., Camping S.A. Urziceni, Sorste S.A., Prod Pan Conf. S.R.L. Urziceni, Tricotaje S.A. Feteşti, Orhideea Com. S.R.L. Feteşti, Viomar Tex S.R.L. Feteşti, Colosseum S.R.L. Slobozia, S.C. Ferite S.A. Urziceni. • Importurile realizate în anul 2004 au însumat 91918 mii dolari, cu 33,4% mai mult decât în anul 2003. • Creşterea importurilor s-a datorat în principal importurilor de produse ale industriei alimentare (+30,2%) şi ale industriei uşoare (+22,3%). S-au înregistrat scăderi ale importurilor la următoarele grupe: produse chimice (-40,7%), produse din lemn, exclusiv mobilă (-3,4%), maşini, aparate, echipamente electronice (-0,7%). • Soldul balanţei comerciale ( exporturi – importuri ) a judeţului Ialomiţa a înregistrat in anul 2002 un deficit de 22713 mii $, mai mic decât în perioada corespunzătoare a anului trecut cu 11,1%. Pe grupe de produse, soldul balanţei comerciale a fost pozitiv la produse ale industriei chimice (+22589 mii $), produse ale industriei uşoare ( + 9766 mii $ ) şi produse din lemn, exclusiv mobilă ( + 614 mii $ ), şi negativ la: produse alimentare (- 35898 mii $), maşini, aparate, echipamente electronice (- 4717 mii $), alte produse (- 15067 mii $).

  14. Topul societăţilor comerciale pe anul 2005 (după cifra de afaceri)

  15. Agricultura • Situat în Câmpia Română, cu cea mai mare suprafaţă cuprinsă în arealul Bărăganului de sud-est - restul fiind suprafaţă riverană râului Ialomiţa şi Braţului Borcea al Dunării Inferioare - judeţul Ialomiţa are o suprafaţă totală de 445.641 ha., 374.526 ha. fiind suprafaţa agricolă pretabilă pentru cultura plantelor (349.338 ha. arabil) păşunilor şi fâneţelor (18.354 ha.) precum şi viilor sau livezilor (6.834 ha.). Din suprafaţa arabilă de 349.338 ha., 85% cuprinde terenuri de tip cernoziom, cu mare potenţial de producţie care permite obţinerea unor producţii superioare cantitativ şi calitativ, în condiţiile gestionării cu răspundere şi profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia fiecărei culturi. • Structura şi producţiile medii obţinute în anul 2004la principalele culturi

  16. Se constată o creştere semnificativă la anumite specii, situaţie explicabilă prin măsurile deosebite de sprijin (prime, alocaţii, subvenţii) acordate de la buget, începând de la achiziţionarea animalelor de rasă şi terminând cu valorificarea pe piaţă a laptelui şi cărnii. Rezultatele din sectorul de creştere a animalelor relevă faptul că producţia de carne a scăzut la speciile bovine şi porcine, chiar dacă efectivele au crescut. Acest lucru se explică prin faptul că sporurile în greutate sunt foarte mici datorită furajării unilaterale şi cu consum mare / kg.Această situaţie are ca principală cauză lipsa unor raţii echilibrate nutritiv (ca urmare a secetei înregistrate ce a determinat nerealizarea necesarului de furaje concentrate ) raţiile la rumegătoare limitându-se cel mai adesea în furaje verzi şi fibroase. Evoluţia efectivelor de animale, pe specii, anii 2003-2004 ZOOTEHNIE

  17. Turismul • Fiind poziţionată pe drumul european spre litoralul romanesc al Marii Negre, zona ialomiţeană işi valorifică potenţialul turistic existent începând cu peisajul geografic, lacurile si limanele fluviatile, dar având ca principal obiectiv turistic staţiunea balneara Amara.  • STATIUNEA BALNEARA AMARA • Situata la 7 km. de Slobozia si 126 km. de Bucureşti, staţiunea balneara Amara este recunoscuta încă din 1900 datorita nămolului extras din lacul cu acelaşi nume, având valori terapeutice asemănătoare celui de la Techirghiol. Capacitatea de cazare de care beneficiază staţiunea este de aproximativ 2000 de locuri in hoteluri, moteluri, căsuţe si vile, iar in sezonul estival cazarea se extinde, cuprinzând si locurile din campinguri. Efectele terapeutice ale nămolului si ale apelor minerale sulfatate, clorurate si bromurate sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, precum si in tratarea afecţiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si afecţiunilor ginecologice.  • SLOBOZIA  • Municipiu reşedinţa de judeţ, Slobozia este situata in Câmpia Bărăganului, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Bucureşti si litoral. • Localitatea este menţionată pentru prima oara in 1594, iar cărturarul Paul de Alep, care a trecut prin Slobozia in 1658 o aminteşte in scrierile sale. Numele localităţii este legat de Matei Basarab care a înălţat mănăstirea Sfinţii Voievozi in 1634. In 1993 se înfiinţează Episcopia Sloboziei si Călăraşilor cu sediul la Slobozia. Alte obiective de interes turistic sunt Muzeul Agriculturii si Muzeul Judeţean.  • URZICENI  • Cel de-al doilea municipiu al judeţului, Urziceni se afla la circa 60 km. de Bucureşti, si datează din vremea lui Mihai Viteazul. Prima şcoala de aici a funcţionat in anul 1780, fiind menţionată in cronicile domneşti ale vremii. In apropierea oraşului se poate vizita barajul si lacul de acumulare de la Dridu si mănăstirea-monument Piteşteanu.  • FETESTI  • La sfârşitul secolului al XV-lea Feteştiul se remarca drept localitate de sine stătătoare, iar in 1934 trece in rândul oraşelor. Important nod de cale ferata pe magistrala Bucureşti-Constanta, oraşul se face remarcat prin complexul de poduri dunărene cu cale ferata dubla, construite de arhitectul Anghel Saligny intre anii 1890-1895.  • TĂNDAREI •   Deşi datează din epoca neoliticului, localitatea este menţionată în vechile cronici ale secolului al XV-lea, fiind declarata oraş in 1968. Fiind aşezat pe malul Lacului Strachina, oferă posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv. Alte puncte de interes pentru vizitatorii aflaţi in zona sunt vestita dava getica de la Piscul Crăsanilor, biserica din lemn de la Poiana si casa memoriala Ionel Perlea de la Ograda.

  18. Pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare • Pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare este parte componentă a apărării naţionale şi are la bază prevederile Constituţiei şi principiile doctrinei militare de apărare a României. Aceasta cuprinde ansamblul de măsuri şi de acţiuni care se stabilesc şi se realizează din timp de pace în vederea valorificării potenţialului economic şi uman al ţării pentru satisfacerea nevoilor de apărare şi asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în timp de pace, în situaţii de criză şi în timp de război. • Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale (O.C.S.P.S.)în calitatea sa de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, asigură politica Guvernului României privind organizarea, coordonarea şi controlul pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, fiind direct subordonat acestuia. • Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare Ialomita (O.M.E.P.T.A. Ialomiţa) este un compartiment la nivel teritorial al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale în judeţ şi îşi desfăşoară activitatea în baza articolului 46 din Legea nr.477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare.

  19. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale ADRESE UTILE: OFICIUL CENTRAL DE STAT PENTRU PROBLEME SPECIALE ,STR. MENDELEEV NR 21-25, SECTOR 1, BUCUREŞTI, COD POŞTAL 701781,. ADRESA WEB SITE: WWW. OCSPS.RO, ADRESA POŞTĂ ELECTRONICĂ: ocsps@dnt.ro relatiipublice@ocsps.ro Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale funcţionează în baza prevederilor art. 4 din Legea organică nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin acestuia referitoare la : • organizarea, coordonarea şi controlul activităţii ministerelor şi a celorlalte organe şi autorităţi ale administraţiei publice în legătură cu realizarea sarcinilor referitoare la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; • elaborarea, din timp de pace, a proiectului Planului de mobilizare a economiei naţionale; • stabilirea obligaţiilor ce revin ministerelor, autorităţilor administraţiei publice şi a agenţilor economici şi luarea măsurilor pentru asigurarea bunurilor materiale şi a serviciilor necesare forţelor sistemului naţional de apărare şi populaţiei la război; • elaborarea programelor curente şi de perspectivă referitoare la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; • luarea măsurilor pentru realizarea prevederilor bugetare privind resursele financiare şi materiale necesare pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; • stabilirea măsurilor de trecere de la programul economic curent la aplicarea Planului de mobilizare a economiei naţionale şi urmărirea realizării acestora;

  20. Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Ialomiţa • În baza articolului 46 din Legea nr.477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, la prefecturi, organele de specialitate sunt compartimentele la nivel teritorial ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, denumite Oficii de Mobilizare a Economiei şi Pregătire a Teritoriului pentru Apărare (O.M.E.P.T.A.); • O.M.E.P.T.A. îndeplineşte sarcini pentru pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, în profil teritorial, precum şi activităţi privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public; • O.M.E.P.T.A. funcţionează atât pe timp de pace cât şi în situaţii de criză şi în timp de război utilizând în acest scop date şi informaţii puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale, agenţi economici şi instituţii publice, în conformitate cu prevederile Legii nr.477/2003, în condiţiile păstrării confidenţialităţii şi respectării prevederilor legale privind informaţiile clasificate; • O.M.E.P.T.A. colaborează cu compartimentele de specialitate ale prefecturii pentru executarea atribuţiilor prefectului referitoare la realizarea măsurilor de apărare care nu au caracter militar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale;

  21. Legislaţia specifică Principalele acte legislative privind specificul activităţii O.M.E.P.T.A. sunt: • Legea nr.477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare; • Legea nr. 132/1997 modificată de Legea 410/2004 privind rechiziţiile de bunuri şi prestări de servicii în interes public; • Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; • H.G. nr. 111/2004 privind organizarea, functionarea si atributiile O.C.S.P.S; • Ordonanţa de urgenţă nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă; • Legea 106/1996 privind protecţia civilă; • H.G. nr.219/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestări de servicii în interes public; • H.G. nr. 338 din 4 aprilie 2002 pentru asigurarea forţei de muncă necesare la mobilizare şi pe timp de război cu personal cu obligaţii militare • ORDIN nr. 109 din 21 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor privind elaborarea programelor de desfacere a mărfurilor prin introducerea sistemului de distribuire către populaţie a principalelor produse alimentare si nealimentare pe baza de raţii si cartele, in caz de mobilizare sau de război; • H.G. nr.203/1995 cu completările ulterioare, privind modul de organizare şi de participare la pregătirea conducătorilor agenţilor economici şi a responsabililor cu evidenţa militară, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pe linia apărării naţionale. • H.G. nr. 638/2004 pentru aprobarea instructiunilor privind elaborarea si actualizarea monografiei economico militare a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti.

  22. Atribuţiile Oficiului de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Ialomiţa • Privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare • Elaborarea şi aplicarea planului de mobilizare a economiei naţionale, pentru judeţul Ialomiţa; • Elaborarea lucrărilor pentru asigurarea unităţilor militare cu bunuri şi servicii solicitate prin planul de mobilizare a garnizoanei, pe timpul execuţiei mobilizării; • Întocmirea şi actualizarea lucrărilor de mobilizare la locul de muncă; • Întocmirea programului de aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare şi nealimentare de strictă necesitate în caz de mobilizare sau război; • Elaborarea şi actualizarea Monografieieconomico - militare a judeţului; • Asigurarea logistică a măsurilor de protecţie civilă; • Privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public • Asigurarea organizării şi executării rechiziţiilor de bunuri şi prestări de servicii în interes public; • Centralizarea cererilor de rechiziţii de bunuri şi de prestări de servicii primite de la centrul militar, agenţii economici şi instituţiile publice; • Elaborarea şi transmiterea la O.C.S.P.S. a centralizatorului principalelor mijloace tehnice din judeţ care se pot folosi pentru intervenţie în cazul unor situaţii deosebite; • Întocmirea proiectului de plan de rechiziţii şi prezentarea acestuia spre aprobare Comisiei mixte de rechiziţii din subordinea prefecturii; • Înaintarea la Comisia Centrală de Rechiziţii a situaţiei cu deficitele şi excedentele de bunuri rechiziţionabile, precum şi a propunerilor privind limitele preţurilor folosite la plata despăgubirilor pentru bunurile consumptibile rechiziţionabile şi tarifele prestărilor de servicii; • Asigurarea cu personalul propriu a secretariatul tehnic al Comisiei Mixte de Rechiziţii; • În domeniul regimului concesiunilor. • Actualizarea bazelor de date privind încadrarea obiectivelor supuse concesionării în infrastructura sistemului naţional de apărare, la nivel teritorial; • Transmiterea acestor informaţii la O.C.S.P.S. în vederea analizei şi acordării avizelor solicitate.

  23. Diagrama de relaţii ale O.M.E.P.T.A. cu celelalte instituţii

  24. Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Ialomiţa - date utile • Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Ialomiţa • Adresa: Slobozia, bulevardul Matei Basarab nr.29, camera 73 • Telefoane: 0243/220602; • Fax: 0243/220602 • Program: 8.00 – 16.00.

  25. JUDEŢUL IALOMIŢA

More Related