UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

1. UNIVERSITATEA OVIDIUSFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE FISCALITATE EUROPEANA CURS IV Lect. Univ. Dr. NANCU Dumitru

2. ACCESAREA SI UTILIZAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE LA NIVELUL ROMÂNIEI Lect. Univ. Dr. NANCUDumitru

3. CUPRINS • Lucrarea de faţă încearcă să evalueze, cât de pregătită este România din acest punct de vedere. • Ca să efectuezi o evaluare ex-ante este însă o tentativă dificilă. Unele aspecte chiar nu pot fi evaluate decât ex-post. • De aceea, lucrarea se mărgineşte la a încerca o evaluare a capacităţii administrative de absorbţie în etapa de proiectare/construire a sistemelor corespunzătoare fazelor de management, programare şi implementare. • Capitolul 1 face introducerea în subiect, prezentând pe scurt importanţa politicii de coeziune, reforma acesteia şi restructurarea fondurilor comunitare începând cu 2007, precum şi eligibilitatea României pentru politica de coeziune. • Capitolul 2 clarifică noţiunea de capacitate de absorbţie şi descrie metodologia utilizată. • Capitolul 3 prezintă rezultatele evaluării, • iar capitolul 4 introduce unele consideraţii referitoare la capacitatea financiară de absorbţie. • Capitolul 5 cuprinde concluziile şi recomandările.

4. Politica de coeziune economica si sociala a UE De ce este nevoie de aceasta politica? • Pentru a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre statele membre / regiunile UE • Pentru a imbunatati functionarea Pietei unice • Pentru promovarea dezvoltarii stabile si durabile a UE Politica fundamentala a UE - cca 1/3 din bugetul UE

5. Politica de coeziuneeconomica si sociala a UE • UE-25 PIB per capita - € 22.300 • RO PIB per capita - € 7.000 (32% din media UE 25) PIB per capita 2004

6. Politica de coeziune economica si sociala a UE Obiective de interventie: • Convergenta PIB per capita sub 75% din media UE 2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta • Cooperare teritoriala europeana regiuni, judete si zone transnationale

7. Regiuni eligibile pentru Obiectivul “Convergenta” Sursa: Eurostat

8. Politica de coeziune economica si sociala a UE Suma propusa a fi alocata pentru 2007 – 2013: 336,1 mld. Euro Repartizarea sumei pe cele 3 obiective: • Convergenta – 78% • Competitivitate regionala si – 18% ocuparea fortei de munca 3. Cooperare teritoriala – 4%

9. Bugetul Uniunii Europene € DEZVOLTARE DURABILĂ Competitivitate Coeziune UE CA PARTENER MONDIAL 5,4% 43,3% 336,1 miliarde euro 33,7% 0,4% 1% 10,7% 5,5% CHELTUIELI AGRICOLE COMPENSĂRI DEZVOLTARE RURALĂ CETĂŢENIE, LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE ADMINISTRARE

10. Instrumentele structurale ale UE2007 - 2013 • Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) • Fondul Social European (FSE) • Fondul de Coeziune (FC) Actiune complementara: • Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) • Fondul European pentru Pescuit (FEP)

11. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Domenii de interventie pentru Obiectivul “Convergenta”: Sustinerea dezvoltarii economice integrate la nivel regional si local si durabile prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice, in special in domeniile: • cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, sprijinirea cercetarii si dezvoltarii in IMM-uri, transferul tehnologic, imbunatatirea legaturilor dintre IMM-uri si universitati si centre de cercetare, dezvoltarea retelelor si centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finantare dedicate stimularii antreprenoriatului si inovatiei • societatea informationala, inclusiv dezvoltarea serviciilor si aplicatiilor locale, imbunatatirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informatiei si comunicatiilor • protectia mediului, inclusiv investitii legate de managementul deseurilor, aprovizionarea cu apa, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluarii, reabilitarea zonelor contaminate, promovarea biodiversitatii si protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode durabile de productie prin introducerea managementului de mediu eficient si adoptarea tehnologiilor de prevenire a poluarii

12. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si implementarea planurilor de prevenire si combatere a riscurilor naturale si tehnologice turismul, inclusiv promovarea valorilor culturale si resurselor naturale ca potential pentru dezvoltarea turismului durabil, protejarea si punerea in valoare a mostenirii culturale, imbunatatirea serviciilor turistice, prin noi servicii cu valoare adaugata ridicata transport, inclusiv retele trans-europene, strategii integrate pentru transport urban ecologic care contribuie la imbunatatirea accesului si a calitatii serviciilor de transport pentru pasageri si marfuri energie, inclusiv retele trans-europene, care contribuie la imbunatatirea serviciului de furnizare a energiei, finalizarea pietei interne de energie a UE, imbunatatirea eficientei energetice, dezvoltarea surselor regenerabile de energie investitii in educatie care contribuie la cresterea atractivitatii si calitatii vietii in regiune sanatate, inclusiv investitii in imbunatatirea conditiilor de sanatate care contribuie la calitatea vietii in regiune si a dezvoltarii regionale sprijin pentru investitii pentru IMM-uri care contribuie la crearea si pastrarea locurilor de munca

13. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Domenii de interventie pentru Obiectivul “Cooperare teritoriala europeana”: • dezvoltarea activitatilor economice si sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru dezvoltarea teritoriala durabila (ex: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru sanatate, protectia mediului) • stabilirea si dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperarea bilaterala intre regiuni maritime, prin finantarea retelelor si a activitatilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata(managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, retele de cooperare stiintifica si tehnologica) • promovarea lucrului in retea (networking) si a schimbului de experienta intre autoritatile locale si regionale, inclusiv programele de cooperare si actiuni ce implica studii, culegere de date, monitorizarea si analiza tendintelor de dezvoltare in comunitate.

14. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Rata maxima de finantare a proiectelor prin FEDR – 75% din cheltuiala publica pe proiect Ce nu finanteaza FEDR: • TVA • Dobanda la credite • Achizitia de terenuri cu o valoare ce depaseste 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectul respectiv • Constructia de locuinte • Dezafectarea centralelor nucleare

15. Fondul Social European (FSE) Domenii de interventie pentru Obiectivul Convergenta: • Sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor • Cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si migrantilor • Sprijnirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii

16. Fondul Social European (FSE) • Reforma in domeniile ocuparii si incluziunii sociale, in particular prin promovarea dezvoltarii parteneriatelor si a conventiilor prin lucrul in retea al actorilor relevanti la nivel national, regional si local • Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman (educatie si formare profesionala) • Intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice si serviciilor publice la nivel national, regional si local, pentru a putea implementa reforme, in special in domeniul economic, social, al ocuparii fortei de munca, protectiei mediului si judiciar • Rata maxima de finantare prin FSE a proiectelor este de 75% din cheltuiala publica pe proiect

17. Fondul de Coeziune Domenii de interventie: • Retelele trans-europene de transport • Proiecte majore de infrastructura de mediu • Domenii care se pot dezvolta durabil si care prezinta beneficii evidente in ceea ce priveste protectia mediului (eficienta energetica si energie regenerabila, sisteme de transport in afara coridoarelor europene, cai ferate, transport fluvial si maritim, sisteme de transport intermodal si interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban si transport public ecologic)

18. Fondul de Coeziune • Se aloca pentru state cu VNB per capita sub 90% din media UE • Rata maxima de finantare prin FC este de 85% din cheltuiala publica pe proiect

19. Alocarea Fondurilor Structurale si de Coeziune • Prin intermediul Programelor Operationale, care detaliaza domeniile de finantare ce corespund prioritatilor nationale si ale UE • Suma alocata Romaniei pentru perioada 2007-2013: cca 19,66 miliarde Euro

20. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013 Politica de Coeziune Instrumente StructuralePostaderare Politica Agricola Comuna Politica Comuna de Pescuit PROGRAME OPERATIONALE Prioritati Masuri PNDR PO Pescuit FEDR FSE (coresp. PHARE-CES) FC (coresp. ISPA) FEADR (coresp. SAPARD) FEP (coresp. SAPARD)

21. Instrumentele Structurale 2007-2013 • Fondurile Structurale si de Coeziune (“Instrumente Structurale”) sunt instrumente financiare ale Politicii de Coeziune a UE Obiectiv: Reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala in cadrul UE • Finanteaza proiecte de dezvoltare, in baza strategiei nationale de utilizare a acestor fonduri – “Cadrul Strategic National de Referinta”

22. Cele trei Instrumentele Structurale • Fondul European de Dezvoltare Regionala - sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare- dezvoltare, cooperare teritoriala • Fondul Social European - educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative • Fondul de Coeziune - infrastructura mare de transport si mediu

23. Documente de programare si implementare • PND - Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 – strategia nationala (nu este document de implementare) • Programe Operationale – documente de programare prin care se “implementeaza” prevederile CSNR • Programe Complement - documente ce detaliaza continutul PO (beneficiari, activitati, nivelul granturilor etc.) si sistemul de implementare • Altele: brosuri, ghidul solicitantului, manuale, proceduri, etc

24. Viziunea Strategica PO ASISTENTA TEHNICA PO COMPETITIVITATE PO RESURSE UMANE COMPETITIVITATE ECONOMICA CAPITAL UMAN Obiectiv Global: Reducerea disparitatilor socio- economice intre Romania si UE (crestere suplimentara de 15% a PIB pana in 2015) PO REGIONAL PO CAPACITATE ADMINISTRATIVA INFRASTRUCTURA DE BAZA CAPACITATE ADMINISTRATIVA PO TRANSPORT PO MEDIU PO-URI COOPERARE TERITORIALA

25. Alocari financiare • Alocarea totala FSC 2007-2013 pentru Romania:19,7 miliarde Euro ! ! ! • PO de Convergenta: 19,2 mld.Euro • PO de Cooperare teritoriala europeana: 0,5 mld.Euro • Cofinantarea nationala (buget stat, bugete locale, contributie privata): 3,1 miliarde Euro + Instrumentul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala 2007-2013: 13,3mld Euro

26. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013 Politica de Coeziune Politica Agricola Comună Politica Comuna de Pescuit Cadrul Strategic Naţionalde Referinţă Plan National Strategic Dezvoltare Rurala Plan National Strategic Pescuit Programe Operaţionale Program National Dezvoltare Rurala Program Oper. Pescuit FEDR, FSE (similar PHARE-CES) FC (similar ISPA) FEADR (similar SAPARD) FEP (similar SAPARD)

27. CADRUL INSTITUŢIONAL MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar Autoritatea de Certificare si Plata AUTORITATEA DE AUDIT MECMA AM POS “Creşterea competitivităţii economice ” MTI AM POS “Transport” MMP AM POS “Mediu” MDRT AM PO “Regional” MMPS AM POS “Dezvoltarea resurselor umane “ MAI AM PO “Dezvoltarea capacităţii administrative” MFP AM PO “Asistenţă tehnică” Organisme intermediare 8 Agenţii Regionale de Protecţie a Mediului Organisme intermediare 8 Agenţii de Dezvoltare Regională Organisme intermediare MEdC(Educaţie), ANOFM, 8 OI regionale Organisme intermediare MCSI, OI IMM, MECMA(Energie), MDRT, MEdCTS(Cercetare)

28. CSNR 2007 - 2013 Convergenta Cooperare Teritoriala Europeana PO Creşterea Competitivităţii Economice PO-uri Cooperare Transfrontalieră Ungaria-RO RO-Bulgaria RO-Serbia RO-Republica Moldova-Ucraina Ungaria-Slovacia-RO-Ucraina Bazinul Mării Negre PO Transport PO Mediu PO Dezvoltarea Resurselor Umane PO Spaţiul Sud-Est European PO Dezvoltare Regionala PO Dezvoltarea Capacitaţii Administrative PO Cooperare inter-regionala PO Asistenta Tehnica

29. ALOCARE FINANCIARĂ PRELIMINARĂ 2007-2013 milioane Euro, preţuri curente MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

30. Structuri de management al Programelor Coordonator National - MFP

31. Alocarea financiara indicativa pe Programe Operationale (Convergenta)

32. Diferente între Instrumentele Structurale si fondurile de pre-aderare • Alocare pe programe multianuale (7 ani) • Management descentralizat al programelor • Sumele alocate semnificativ mai mari (de 3-4 ori la nivel anual) • Implica o cofinantare mai mare • Opereaza pe principiul rambursarii cheltuielilor • Regula n+3 / n+2 (dezangajarea automata)

33. Cum ne pregatim pentru FSC? • “Proiectul strategic” de dezvoltare a organizatiei (municipiu, oras, IMM, ONG, etc) • Informare • Analiza capacitatii de co-finantare; • Identificarea surselor de co-finantare; • Pregatirea si planificarea proiectului; • Implementare;

34. AUTORITĂŢIDE MANAGEMENT

35. Lectii pentru Romania • Fondurile Structurale si de Coeziune ofera Romaniei o oportunitate unica de dezvoltare a potentialului sau de crestere si de accelerare a procesului de catching-up. • Fondurile europene post-aderare alocate Romaniei - daca vor fi utilizate integral - reprezinta o injectie anuala de resurse de 3-5 procente din PIB in intervalul 2007-2015. • Tarile care au aderat la UE in 2004 au avut rezultate mixte. • De exemplu, Cehia si Polonia au avut o evolutie foarte modesta initial, cererile pentru plati intermediare in 2005 reprezentand mai putin de 5 procente din angajamentele aferente perioadei -2006. • Slovenia, Estonia si Ungaria se descurca bine; • in schimb, Sloveniei i-a luat un an dupa aderare pana a inceput sa traga fonduri structurale. • Structura lor organizationala si procedurile de accesare a acestor fonduri erau pur si simplu prea complicate pentru a fi eficiente. • Dupa modificarea sistemului la inceputul lui 2005, Slovenia a devenit cea mai performanta dintre tarile nou integrate in ceea ce priveste atragerea de fonduri UE.

36. Lectii pentru Romania • Cum va evita Romania problemele cu care s-au confruntat tarile care au aderat in 2004? • Cum se intampla cu majoritatea lucrurilor in viata, raspunsul nu este simplu. • Cerintele generale pentru administrarea fondurilor UE sunt definite prin reglementarile UE, dar tarile sunt libere sa gaseasca propriile solutii in concordanta cu aceste reglementari. • Pana in prezent, s-au identificat doua modele in randul noilor state membre: tarile baltice, care au polarizat administrarea fondurilor UE in jurul Ministerului de Finante care actioneaza atat ca autoritate de plata, cat si ca autoritate de management, • si tarile Europei Centrale care se bazeaza pe sisteme-cadru mai putin centralizate, in care autoritatile de plata si de management functioneaza in structura unor institutii separate.

37. Accesarea fondurilor comunitare şi gestionarea acestora va însemna însă şi o provocare, necesitând pregătirea adecvată, tehnică şi financiară • Este greu de spus care dintre modele este mai eficient: • liderii procesului de absorbţie - Slovenia si Estonia - reprezintă modele diferite. • Cu toate acestea, sunt doua lecţii generale: prima arata ca iniţial sistemele-cadru erau supra-reglementate, de obicei cu scopul de a preveni utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, • iar a doua arată ca procesul de absorbţie este susţinut de o autoritate centrală de management puternică. • Într-adevăr, unele ţări par a-şi fi însuşit aceste lecţii. • De exemplu, la sfârşitul lui 2005, Polonia a creat un minister al dezvoltării regionale pentru a întări supravegherea fondurilor ce iniţial fuseseră alocate diferitelor ministere, accelerând astfel procesul de absorbţie.

38. Lectii pentru Romania • România este o ţară mare, cu disparităţi regionale serioase, ceea ce reclamă un anume grad de descentralizare. Totuşi, cel puţin în faza iniţială, este esenţială existenţa unei autorităţi centrale de management, susţinută politic la nivel înalt. • În paralel, România trebuie să dezvolte rapid capacitatea institutionala a autoritatilor regionale si municipale care vor implementa proiectele UE si sa asigure folosirea corespunzatoare a fondurilor publice. • In plus, se impune dezvoltarea capacitatii de consultanta - mai mult in sectorul privat - pentru elaborarea studiilor de fezabilitate si tehnice aferente proiectelor finantate de UE. • Dintre statele care au aderat în 2004 la Uniunea Europeană (UE 10), Slovenia are cea mai mare rată de absorbţie, iar cea mai redusă o înregistrează Cipru. Lituania se situează aproape de media UE. Faţă de ultima dată la care au fost prezentate, ratele maxime de absorbţie au crescut la 70%-80%. • Ca o concluzie aş menţiona că, experienţa acumulată la nivel instituţional va contribui la operarea corecţiilor, care se vor impune în mod inevitabil, deoarece încercările şi erorile vor arăta ce este eficient şi ce nu pentru România în procesul de absorbţie a fondurilor UE.

39. Concluzii generale • 1. Sarcinile administrative legate de achiziţiile publice şi managementul şi controlul financiar nu sunt dimensionate în funcţie de complexitatea intervenţiilor, a proiectelor individuale şi riscul de eroare şi fraudă aferent acestora. • 2. Există tendinţa de supra-reglementare (gold-plating), care impune o arie de control de 100%, precum şi multe niveluri de verificare.

40. Recomandări generale • 3. Să fie adoptată o clasificare a intervenţiilor (simple, normale şi complexe), în funcţie de bugetele totale, complexitatea, riscul implementării şi sustenabilitatea proiectelor şi, de asemenea, să se redefinească mecanismele de selecţie, astfel încât acestea să reflecte noua clasificare. • 4. ACIS trebuie să analizeze, în baza constatărilor evaluărilor intermediare la nivel de program operaţional, posibilităţile de realocare a fondurilor pentru a contracara efectele crizei economice actuale, capacitatea existentă şi estimată de absorbţie, precum şi volumul cererii de fonduri nerambursabile solicitate de potenţialii beneficiari.

41. Performanţa realăConcluzii • 5. La data de 30 iunie 2009, volumul plăţilor efectuate se ridica la 1,5% din alocarea totală. • Luându-se în considerare perioada de timp de la începutul perioadei de programare, nivelul plăţilor este foarte scăzut. • Având în vedere faptul că această rată a crescut până la data de 30 iunie 2010 la doar 3,7%, problema absorbţiei devine şi mai stringentă. • De fapt, ritmul actual al efectuării plăţilor constituie un risc major pentru atingerea ţintei de absorbţie totală, putându-se anticipa că, în condiţiile menţinerii acestui ritm, volumul rambursărilor va atinge alocarea iniţială abia în anul 2020. • 6. Planificarea intervenţiilor nu este întotdeauna satisfăcătoare, fapt ce a condus la întârzieri ale lansării unor axe prioritare sau la un ritm de mobilizare mai lent decât cel prevăzut iniţial.

42. Performanţa realăConcluzii • 7. Programele Operaţionale sunt structurate astfel încât alocările anuale tind să crească în decursul perioadei 2007-2013. În toate cazurile, cu posibila excepţie a POS CCE, această tendinţă a condus la programe „încărcate” spre sfârşitul perioadei de programare. Interviurile derulate în timpul evaluării au arătat că această planificare a accesului la fondurile alocate a fost gândită încă de la început, parţial datorită dorinţei factorilor de decizie de a reasigura beneficiarii că va exista în permanenţă acces la sprijin. Însă consecinţa acestui fapt este aceea că trebuie solicitat şi procesat un volum foarte mare de intervenţii în ultimii ani de derulare a CSNR. Aceasta poate conduce la o „aglomerare” a aprobărilor în perioada 2012-2013 şi a plăţilor în anii 2013-15, ceea ce, din perspectiva actuală, poate exercita o puternică presiune asupra capacitǎţii de co-finanţare naţională, într-o perioadă de stabilitate economică incertă. • 8. CSNR este orientat puternic spre sectorul public şi demonstrează o reprezentare relativ înaltă a organizaţiilor acestui sector printre solicitanţii şi beneficiarii fondurilor nerambursabile. Totuşi, această reprezentare este mai mare decât era de aşteptat de la un set de intervenţii orientate către ambele sectoare, public şi privat. Este evident că preferinţa pentru sectorul public din cadrul CSNR din România se datorează convingerii autorităţilor că eficienţa acestui sector reprezintă un factor major de stimulare a dezvoltării sectorului privat. Privită din această perspectivă, abordarea autorităţilor este corespunzătoare.

43. Performanţa realăConcluzii • 9. Majoritatea Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare se confruntă cu probleme de capacitate, înregistrând dificultăţi generate de numărul mare de posturi neocupate şi inactive. În pofida unei vizibilităţi ridicate a acestor probleme, la care se adaugă percepţia larg răspândită în cadrul administraţiei cu privire la necesitatea identificării unor soluţii pentru rezolvarea acestora, modalităţile de rezolvare găsite până în prezent s-au dovedit ineficiente. În actualul context economic, dar şi în cel ulterior crizei financiare, soluţiile se vor găsi în continuare cu dificultate. • 10. Fluctuaţia personalului, considerată de mulţi a fi mare, se dovedeşte a se încadra în limite acceptabile, fiind în medie mai mică de 10%. Această rată poate fi considerată acceptabilă, în special dacă se are în vedere faptul că marea majoritate a angajaţilor este reprezentată de persoane tinere, care nu se tem să încerce alte opţiuni şi care sunt dispuse să-şi schimbe locul de muncă în căutarea celui mai bun drum în carieră. • 11. Lipsa capacităţii poate constitui o problemă în cazul acelor Programe Operaţionale unde atât raportul dintre finanţarea nerambursabilă alocată şi numărul de angajaţi, cât şi raportul dintre proiectele aşteptate şi numărul de angajaţi sunt mari. POS CCE şi POS DRU sunt exemple de astfel de cazuri. Această situaţie rezultă din faptul că procedurile de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare sunt aproximativ identice, presupunând perioade similare de timp pentru a fi finalizate, indiferent de numărul şi valoarea cererilor din cadrul intervenţiilor respective. • 12. În situaţia lipsei de performanţă a unuia sau mai multor Organisme Intermediare, opţiunile Autorităţilor de Management sunt puţine şi limitate în mare parte la: (i) consilierea Organismelor Intermediare pentru îmbunătăţirea performanţelor; sau (ii) reabsorbţia funcţiilor delegate acestora. Reabsorbţia funcţiilor operaţionale delegate respectivelor organisme poate agrava însă problemele de capacitate existente ale Autorităţii de Management sau poate genera dificultăţi legate de capacitate.

44. Recomandări • 13. Pentru a permite absorbţia deplină a Instrumentelor Structurale până la termenul limită stabilit pentru actuala perioadă de programare, se recomandă ACIS să elaboreze măsuri sub forma unui sistem de recompense şi sancţiuni în vederea accelerării proceselor de efectuare a plăţilor şi sporirii motivaţiei entităţilor publice de a solicita rambursarea contribuţiilor de pre-finanţare. • 14. Se recomandǎ ACIS şi Autorităţilor de Management să elaboreze, în cel de-al patrulea semestru al anului 2010, având ca termen limită 31 decembrie 2010, un Plan de Acţiune 2011-2013 suplimentar pentru fiecare Program Operaţional, în scopul detalierii măsurilor destinate asigurării absorbţiei fondurilor. • 15. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să reexamineze în mod critic toate intervenţiile care nu au fost lansate sau care prezintă un progres limitat (adică cerere scăzută din partea beneficiarilor). Dacă se ajunge la concluzia că intervenţiile nu îşi pot atinge obiectivele, se recomandă ca acestea să fie anulate şi să se realoce fondurile destinate acestora către intervenţii mai promiţătoare.

45. Recomandări • 16. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să identifice noi modalităţi şi mijloace de ocupare a posturilor vacante şi ‚inactive’ – dacă este necesar, prin angajarea de personal pe durată determinată, cu remuneraţii corespunzătoare – pentru a reduce/elimina deficitul actual de capacitate şi competenţe care continuă să afecteze implementarea programelor, periclitând astfel absorbţia fondurilor. • 17. Se recomandă ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să realizeze o separare şi delimitare clară între rolurile Autorităţii de Management şi cele ale Organismului Intermediar. Autorităţile de Management ar trebui să se concentreze mai mult asupra problemelor de politică publică şi strategie, în timp ce Organismele Intermediare ar trebui să se focalizeze pe operaţiunile la nivel de proiect. Ar fi preferabil ca relaţia dintre Autoritatea de Management şi Organismul Intermediar să fie definită în termenii unei relaţii contractuale, de tipul ‚client’ - ‚furnizor’. • 18. Se recomandǎ ACIS, Autorităţilor de Management şi Organismelor Intermediare să proiecteze şi să introducă un sistem de ‚planificare a cererilor’, pentru a putea coordona calendarul lansărilor de apeluri de proiecte, împiedicând astfel apariţia vârfurilor excesive în procesul de primire şi procesare a aplicaţiilor.