5. Lemna minor

6. Rădăcini contractileau particularitatea de a se scurta după terminarea creşterii în lungime, putându-şi reduce lungimea la 30%. In structura lor lipsind celulele mecanice, se realizează micşorarea lungimii celulelor parenchimatice din scoarţa internă şi creşterea diametrului radiar şi tangenţial. Scoarţa externă având celule ce nu se pot micşora, se încreţeşte, se ondulează. Prin contracţia lor, aceste tipuri de rădăcini realizează o mai bună fixare a plantei în sol. Arum maculatum

7. Rădăcini contractile

9. Heterorizie = se întâlnesc rădăcini normale dar şi rădăcinile contractile Colchicum autumnale

10. Heterorizie Crocus sativus

11. Rădăcini supraterane fixatoare (de ancorare) Hedera helix – rădăcini cu extremitatea în formă de disc sau de ventuză

12. Vanilla planifolia – rădăcini cu extremitatea în formă de cărcel

13. Bignonia sp. – rădăcini de ancorare ramificate

14. Phalaenopsis schilleriana – rădăcini fixatoare de forma unor benzi care concresc cu scoarţa arborilor suport

15. Rădăcini proptitoare - Ele apar pe tulpină şi pe ramuri, atârnă în jos, şi după ce ating pământul se îngroaşă şi se ramifică în pământ, sprijinind coroana ca nişte proptele. Ficus microcarpa

18. Rădăcinile proptitoare sunt rădăcini adventive aeriene ce se întâlnesc si în zonele inundabile ale râurilor, în aşa-numitele mangrove Pandanus sp.

19. Rhizophora sp.

20. Rădăcini înmagazinatoare de apăsunt întâlnite la numeroase monocotiledonate epifite din familia Orhidacee, Aracee şi Bromeliacee, ce trăiesc în pădurile tropicale. Rădăcinile lor aeriene sunt lipsite de perişori absorbanţi, prezentând la suprafaţă o rizodermă pluristratificată cu celule moarte numită velamen radicum Aceasta este un ţesut de consistenţă spongioasă ce poate absorbi şi reţine apa. Stanhopaea sp. – velamen radicum

21. Rădăcini înmagazinatoare de apă Vanda sp.

22. Oncidium sp. – rădăcini înmagazinatoare de apă filiforme şi grupate în fascicule

23. Rădăcini asimilatoarelaepifite, care trăiesc pe scoarţa copacilor, în pădurile tropicale. La acestea, rădăcinile trăind în mediul aerian, sintetizează clorofila, devin verzi, primind nu numai funcţia frunzei, dar şi forma acesteia. Au aspectul unor panglici late de culoare verde. Ele prezintă nişte pneumatode speciale, iar de pe dosul lor se dezvoltă peri sugători. epifite, care trăiesc pe scoarţa copacilor, în pădurile tropicale. La acestea, rădăcinile trăind în mediul aerian, sintetizează clorofila, devin verzi, primind nu numai funcţia frunzei, dar şi forma acesteia. Au aspectul unor panglici late de culoare verde. Ele prezintă nişte pneumatode speciale, iar de pe dosul lor se dezvoltă peri sugători.

24. Rădăcini asimilatoare Polyrrhiza sp.

25. Rădăcini cu pneumatoforisunt caracteristice unor plante de mlaştinile Americii de Sud. De pe rădăcinile lor normale ce trăiesc în nămol, se ridică nişte ramuri scurte şi groase (pneumatofori), ajung până la suprafaţa apei asigurând schimbul de gaze. In structura lor există un aerenchim bine dezvoltat, iar în vârf prezintă nişte lenticele speciale, numite pneumatode, formate prin dezintegrarea exodermei. Taxodium distichum

26. Taxodium distichum

27. Rădăcini cu pneumatofori Sonneratia alba

28. Rădăcini simbionte cu nodozităţi Glycine max Medicago sativa

30. Rădăcini simbionte cu micorize - ectomicorize

31. Rădăcini simbionte cu micorize - endomicorize

33. Rădăcini tuberizate Armoracia rusticana Daucus carota

34. Rădăcini tuberizate Ficaria verna

35. Linaria vulgaris Muguri radicali cu origine endogenă (din periciclu)

36. Geranium sanguineum muguri radiculari cu origine exogenă (din scoarţă)

37. Rumex acetosella Muguri radicali cu originea în meristemul apical

38. Orchis maculata

39. Rădăcini tuberizate Orchis morio

40. Rădăcini false (cu haustori) Cuscuta sp.

41. Orobanche sp. (lupoaia) Lathraea squamaria (muma pădurii)

43. Loranthus europaeus

44. Melampyrum sp.

45. Thesium ramosum Euphrasia stricta

46. Tozzia sp.

47. Bartsia alpina

48. Aldrovanda sp.

49. Utricularia sp.

50. Salvinia natans