Ochiul

1. VedereaCromatică şi importanţa culorilor în viaţa noastră.Proiect realizat de :-Diana Gheorghe clasa a IX a F

2. Ochiul • StructurasifunctiileaparatuluivizualAparatulvizual, celmai important organ de simt, informeazasistemulnervos central asupratuturormodificarilor care au loc înmediulînconjurator.Functioneazapeprincipiulsistemulcibernetic, adica are în exterior globul ocular numitsi "aparat de luatvederi", apoicai de transmisie a mesajuluisicentricorticali de interpretare a imaginii.Globul ocular esteîn general de forma sfericasi are o structuraformata din trei membrane:     - Membranaexterna, numitasclerotica, de culoare alba sidefie, fibroasasirezistenta, inextensibila la adult, darusorextensibilaîn prima copilarie, estenumitasiscoicasclerala, deoarecementine forma globului ocular si a fostasemuita cu sistemulosos din alteparti ale organismului. Este formata din fibre conjunctive-elastice, împletiteînpatrustraturi, însistem de retea de balon, care îidarezistentasistareaopaca, netransparenta. Aceste fibre iaunastere prin secretarea de substantecolagenesimucopolizaharizi a unorcelulenumitefibrocite. Daca genetic acestecelule nu au mesaj normal de sintetizare a acestorsubstante, apar fibre cu rezistentaredusa, care prin presiuneacontinutuluiglobului ocular se alungescsauîsimodifica forma, putândsaduca la tulburari de refractie cum estemiopia, astigmatismul, cheratoconul.

3. Rolulfiziologic al scleroticeieste de a protejacelelaltecomponenteoculare.Membranaexterna, sclerotica, în 1/6 anterioara, la polul anterior îsimodificastructura prin plasareafibrelorînsistemparalel, ceeace face ca aceastaportiunesadevinatransparenta. Aceastazonaestenumitacorneeatransparenta, prin care patrundelumina, excitantul specific al ochiului. Corneeapoatefiasemuita cu geamuluneiîncaperi. Corneea are principalulrol optic de a permitepatrunderearadiatiilorluminoasesi, prin putereaei de refractie de 40 de dioptrii, de a deviatraiectorialuminii, pentru a ajunge la retina.     - Membranamijlocieestenumitauveeasi se împarteîn: uveeaanterioarasiuveeaposterioara. Uveeaanterioaracuprinde la rânduleidouaelemente: corpulciliarsiirisul.Corpulciliareste format de muschiiciliarisiproceseleciliare.Muschiiciliarisuntnetezi, nesupusivointeisifunctioneaza reflex, avândlegaturifoarte fine cu lentilacristalinianatransparenta. Îndeplinescceamaiimportantafunctieopticaocularasianumepunerea la punct a imaginiipe care o fixam de la oricedistanta. Aceastaestefunctia de acomodatievizuala, necesarauneivedericlareînprivirea de la oricedistantadorim. Muschiiactioneaza prin contractiesaurelaxareasupracristalinului.Proceseleciliare, bogatvascularizate, secretaumoareaapoasanecesaramentineriipresiuniinormaleintraoculare, precumsinutritieiformatiunilor care nu au vase, cum suntcorneeasicristalinul.Irisul, membranadiafragmaticasituata vertical înfatacristalinuluiestecoloratadiferit de la subiect la subiect, de la rasa la rasa. Central, irisul are un orificiunumitpupila.Pupilaîsipoatemicsorasaumaridiametrulînraport cu lumina din mediul exterior, avândîn mod reflex rolul de a dozacantitatea de luminacepatrundeîninteriorulochiuluipâna la retina.Uvceaposterioara, cunoscutasi sub numele de coroida, esteasemuita cu un burete vascular, deoarececontineaproapeîntotalitatenumai vase de diferitemarimi, care au rolul de a hrani retina sicelelaltecomponenteoculare.Coroidacontinesi un pigment, care realizeazaasanumita camera obscura a ochiului.     - A treiamembrana a ochiuluieste retina, de tip nervos, formata din 10 straturiîn care exista 3 tipuri de neuroni: primul neuron: conulsibastonasul; al doilea neuron celulabipolarasi al treilea neuron celulaganglionara.

4. La acest nivel se face transformarearadiatieiluminoaseînenergieelectrica, care transmitemesajulvizual la scoartacerebrala. Conurilesibastonaselesuntneuroniiceimaiimportanti, care continsubstantelefotosensibilesianumeiodopsinasirodopsina, substante care au încompozitialor ca element esentialvitamina A. Conurilesuntasezateîncentrulfundului de ochiînzonanumita macula optica (pataoptica).Existaîn general pâna la aproximativ 8000000 de celule, care se ocupa cu percepereaformeielementelor fixate (simtulformelor) si cu distingerealuminiimonocromatice, deci a culorilor (simtulcromatic).Bastonaselesunt cu aproximatieînnumar de peste 60000000 elementesi au proprietatea de a sesizaintensitati de lumina din ceîncemaireduse, adica permit orientareaînluminaredusa, înîntuneric (simtulluminos).Excitantul specific al acestorceluleneuroniesteradiatiaelectromagnetica, adicaluminacompusa alba, formata din particulefoarte fine numitefotonisaucuante de lumina.Cuantele de luminapatrundînochi prin mediiletransparentesirefringente, cum suntcorneea, umoareaapoasa, cristalinulsicorpulvitros. Ajunse la conurisibastonase, determina un microbombardament, deoarece au masasiviteza, rupândmolecula de substantafotosensibila (iodopsinasirodopsina). Are loc o transformarefotofizicochimica, ce se face prin rezonantaparamagneticasielectroniisuntaruncatipeorbiteexterne, determinând o diferenta de potential. Aceastadiferenta de potential se transmite prin ceilaltineuroni (celulebipolaresiganglionare), prin nerviiopticisicaileopticepâna la scoartacerebrala, unde se formeazaimaginea prin mecanismpsihic.Aceastaproprietatepiezoelectronica a neuronilorretinienidaposibilitateatransformariiluminiiînenergieelectrica, care ducemesajulvizual la scoartacerebrala.Deciimagineavizuala, asa cum înfatiseaza tot cefixam din mediul extern, estecompletasi se formeazaintr-o etapaoptica (mediiletransparentesirefringente), unafiziologica (mecanismelepetrecuteînneuroniiretinieni) si o etapapsihica (interpretareamesajuluiînscoartacerebrala). • Modul de formare a imagini

5. Vederea Cromatica • Retina continetreicategorii de conuri cu pigmentizuali cu sensibilitatespectrala maxima diferita: rosu (560 nm), verde (530 nm) sialbastru (430 nm). Pigmentiirosiisiverziaiconurilorsuntcodificatipecromozomul X; pigmentulalbastrupecromozomul 7. Mutatiilepigmentuluialbastrusuntextrem de rare. Mutatiilepigmentiilorrosiisiverziproducacromatopsiacongenitala X-linkata, la 8% din barbati. Indiziiafectati nu sunt cu adevaratacromatici, cidifera de subiectiinormali prin modul in care percepculorilesimodul in care combinaradiatiileprimaremonocromaticepentruobtinereauneiculori date. Tricromatiianormali au treitipuri de conuri, dar o mutatie la nivelulunui pigment (de obiceirosusauverde) determina o modificare a sensibilitatiispectralemaxime, alterandproportiaculorilorprimarenecesarepentruobtinereauneiculori.

6. Dicromatii au numaidouatipuri de conurisi de aceeavor forma culorilenumaipebaza a douaculoriprimare. Tricromatiianormalisidicromatii au o acuitatezuala de 6/6 (20/20), insadiscriminareanuanteloresteafectata. Placilecolorate Ishihara pot fiutilizatepentrudetectareadiscromatopsieirosu-verde. Placile test includ un numarascuns, zibilnumaipentrusubiectii care confundaculoriledatoritadiscromatopsieirosu-verde. Deoarecediscro-matopsiilesuntaproape in totalitate X-linkate, screening-ul are valoaredoar in cazulcopiilor de sex masculin.Placile Ishihara suntdeseoriutilizatepentrutestareapacientilor cu tulburaridobandite ale vederiicolorate. Desiele nu au fostconceputepentru acest scop, nu existaaltametodamaisimplasimaicomodapentrutestareacantitativa de rutina a vederiicolorate. Defecteledobandite ale vederiicoloratesuntdeseorirezultatulunorboli ale maculeisaunervului optic. De exemplu, pacientii cu antecedente de nevritaopticaacuzadeseori o diminuare a perceptieiculorilorincamulttimpdupaceacuitatealorzuala a revenit la normal. Tulburarilevederiicolorate pot fi de asemena consecutive accidentelorvascularecerebralebilaterale care afecteazaportiuneaventrala a lobului occipital (acromatopsiecerebrala). Acestipacienti pot percepenumainuante de grisi pot avea de asemeneadificultati in recunoastereafetelor (prosonozie). Infarctelelobului occipital dominant determinauneori anomie zualapentruculori. Pacientiiafectati pot distingesidiferentiaculorile, dar nu le pot denumi.

7. Culorile si importanta lor in viata noastra Numim culoare percepţia de către ochi a uneia sau a mai multor frecvenţe (sau lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepţie provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiaşi imagini. Percepţia culorii este influenţată de biologie (unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alţii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluţia aceluiaşi observator, sau de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaţia multor iluzii optice). Culoarea, noţiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă, noţiune fizică. Ochiul uman este incapabil să distingă între galbenul monocromatic (o singură lungime de undă) şi o compoziţie de verde şi roşu. Această iluzie optică permite afişarea culorii galbene pe ecranul monitorului, şi, în general, sineza tricromă. Ştiinţa culorii, denumită şi cromatică, include percepera culorii de către ochiul uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă şi aspectele fizice ale culorii în spectrul electromagnetic.

8. Ochiulpoatevedea 7 milioane de culori.Anumiteculori pot iritaochiisi pot cauzadureri de cap .Alteculorisaucombinatii de culorisuntlinistitoare. Decifolosireacorecta a culorilorpoatemariproductivitatea, minimalizaobosireavizualasi pot relaxaintregcorpul.Culoarearegilor era purpuriu. Pentrupersoaneleimportante, se desfasoaracovoarerosii. In uneleculturi se credea ca anumiteculoriaveauputerienergizantesauvindecatoare. De exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa in perioadaRenascentistaPurtand o rochieverde ,aratand, astfeldorintasiposibilitatea de a purtacopii. OmulVerde era zeulfertilitatii in culturacelta. Verdele era o culoare sacra pentruegipteni, reprezentandsperantasibucuriaprimaverii.Culoriledauanumitestaricamerelor . Culorilerecifaccamerelesaparamaimarisiaduc un sentiment de calm . Culorilecaldefaccamerelemarisa fie maiconfortabilesimaicalduroase. Se crede ca e vopsireasufragerie in negruva face meselemaiplacute.Verdeleduce la vitalitate ,si se recomandavopsireacamereicopiilor in aceastaculoare, dandcopiilor un plus in activitatilelor.Restaurantele nu vopsescniciodataburadaria in rosudeoarece se pare ca aceastavaduce la o stare de enervare a bucatarului. Centrulnelinistii din creieresteactivat de galben. "La copiiaceastavaduce la plansete , iar la adulti ,vaduce la enervare" declara Carlton Wagner, directorulInstituluipentruStudiereaCulorilor Wagner.Albastruva face o persoanamaiatenta la trecereatimpului, siastfel, de exemplu , vorpetrecemaiputintimpmancand. Pentrupersoanele care adormmaigreu, se recomandaculori ca roz pal, verde , albastrusirosu pal. Despreculori:VERDE- esteculoareaceamaiodihnitoare pt ochi- poateajuta la diminuareadurerii, unoripoarechiaralinadurereacresteriidintilor la bebelasi

9. 1. Categorii de culori • Clasatedupaoriginealor, culorile pot fiprimaresisecundare, adicarezultand din combinatia a douaculoriprimare. Culorileprimaresuntrosu, galbensialbastru. • Culorilesecundaresuntcele care rezulta din combinareaculorilorprimare, douacatedoua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V. • Culorilesecundare se mainumescsiculoribinare. Urmandaceeasiclasificare, culorilemai pot fisi de gr. III (tertiare), cand se combina o culoareprimara cu unasecundara. Ex. : R+O=rosu-oranj; A+Vi=albastru-violet. • Clasatedupacomponentaspectrala,culorile pot ficomplementaresinecomplementare. Complementaresuntdouasautreiculori care prinamestecul optic redaulumina alba. Acesteculoricomplementareformeaza game bine definite de culoare care se caracterizeazaprinarmoniesiechilibru. • Culorilenecomplementaresunttoatecelelalteperechi de tertetesau de culori care luateimpreuna nu dauniciodatalumina alba.  • 2. Culoriluminasiculoripigmenti • Culorilelumina se obtinprindescompunerealuminiialbe in culorilespectrului solar cu ajutorulprismei de refractie. • Culorilepigmentisuntaceleape care pictorul le intrbuinteaza la realizareatablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorilelumina, deoareceele nu pot dalumina alba prinamestecullorcomplementarsidauculorinegreorigriatuncicandsuntamestecate cu alb. Ele nu au niciodatapuritateaculorilorlumina.

10. 3. Raporturi de culoaresi de lumina Intr-o lucrare, culorile se gasescintotdeauna in raporturicromaticesi de lumina. Raporturilecromatice se mainumescsiraporturi de tentasau de caracter, iarraporturile de luminasunt in realitateraporturi de ton. Raportul de ton aratadeosebirea de luminozitatedintrepetele de culoare. Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastrupur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuriinchiseorideschise, etc. 4. Calitatileculorii Calitatileculoriisuntinsusiri de stralucire, de luminozitate, de intensitatesi de puritatesau de saturatie. Stralucireaculorii se caracterizeazaprinfortairadiatieiei. Ex. : un rosu de cadmiuestemaistralucitordecat un rosu venetian; un verdesmaraldestemaistralucitordecat un verdepamant. Luminozitateaculoriiarata, deobicei, gradulei de luminozitate. Ex.: un galbenpureste de treiorimailuminosdecat un viloetpur; un rosupureste la fel de luminos ca un verdepur; un oranjpureste de douaorimailuminosdecat un albastrupur.

11. 5. Tonalitate. Valoare Culorile se pot gasiunalangaaltanuantate in tentasi in ton, in inchissideschis, ceeaceinseamna ca se gasesc in raporturitonalediferite. Ex.: stins-stralucitor, rosuenglezlangarosu de cadmiu, rosuvermillonlanga indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langaverde, verdelangagalben. Acesteraporturi se numescsiraporturi de valoaresiele se refera in special la luminozitateaculorilor. 6. Culoricaldesiculorireci Dupafelul in care culorileimpresioneazaochiulsidupaefectulfiziologic organic, culorile se denumesccaldesireci. De exemplurosu, galbensioranjsuntculoricaldeiarverde, albastrusi violet, culorireci. Daca le raportamunele la altele, cu.lorile pot sa fie relativcaldesireci, astfelverdeleestemaicalddecatalbastru, rosudecat violet. 7. Umbrecoloratesitransparente Intr-un tablou de obicei, obiectelesuntredateprinluminasi umbra. Acesteumbre pot fiexprimateprintonuriinchiseoriprinculori care dau un efect de umbra. Culorile care redauefect de umbra suntumbrecolorate. Candumbrelelasasa se simtamateriaobiectelorreprezentatesaucandumbreleaparfoarteluminoase, se spune ca suntumbretransparente. In zona de umbra a obiectelorapar de multeoripartimailuminoase care poartaculorile la fel cu ale mediuluisau ale obiectelor din apropiere. Acestepetesuntluminicoloratereflectate de acesteobiecte. Ele se numescrelexe.