1 / 5

MATERIA MEREU O NECUNOSCUTĂ

MATERIA MEREU O NECUNOSCUTĂ.

nolen
Télécharger la présentation

MATERIA MEREU O NECUNOSCUTĂ

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MATERIA MEREU O NECUNOSCUTĂ

  2. Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportulvietii este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.Carbonulconstittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformareagruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie. Principalii componenti ai celulei sunt lipidele, glucidele, proteinele si acizii nucleici. Lipidele reunesc o serie de substante care au ca trasaturi comune solubilitatea in solventi organici, avand rol pasatic si de rezerva. Glucidele sau hidratii de carbon, dupanumarul monomerilor pot fi monozaharide, ologozaharide sau polozaharide. Zaharurile folosesc in mod special drept combustibil. Proteinele au un rol major in organizarea si reglarea activitatii celulare, in cresterea si inmultirea organismelor vii. Acizii nucleici au un rol esential in perpetuarea vietii, fiind puratatorii si transmitatori codului genetic.

  3. Cele doua tipuri de acizi nucleici sunt ribonucleic (A.R.N.) respectiv dezoxiribonucleic (A.D.N.).     Principala caracteristica a materiei vii fata de cea nevie este autoconservarea. In sistemul individual are loc un continuu proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca sursa energetica si plastica, la baza acestor procese sta metabolosmul, insusureesentiala a fiintei vii. Metabolosmul se realizeaza prin doua procese antagonice: asimulatia (anabolismul) si dezasimilatia (catabolosmul) care sunt conditionate reciproc.     Dar un sistem viu, ca sa eziste si sa se reannoiasca ontogenetic si filogenetic trebuie sa proprietatea de a da nastere unui sistem aproximativ identic cu el. Reproducerea este un proces specific materiei vii si se bazeaza pe insusirileexceptionale ale AND-ului de a se scinda in cele doua lanturi complementare, fiecare lant vechi functionanad ca matrita pentru sinteza catenei complementare.     Un mare numar de ipoteze incearca sa explice modul in care s-au format aceste molecule organice. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat timp se milenii gindirea omeneasca, cu dublul sau substrat materialist si religios. Teoriile moderne pledeaza cu dovezi comune si cu forta egala de convingere penruaparitiavietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (pansermia). Nu absenteaza nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamantata de fiinte extraterestre venite de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza).

  4.   Convingerea ca fiintele vii se pot forma si spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, inca din antichitate.Aristotel considera ca viermii, larvele albinelor, capusele, licuricii si alte insecte se formeaza din roua, insectele ar lua nastere din humusul ogoarelor iar broastele si salamandrele din noroi inchegat. Potrivit savantilor epocii, gastele si ratele s-ar naste din scoicile marilor, care le rindul or ar fi luat nastere din fructele copacilor. Ideea s-a inradacinatatat de adincincat carnea gastelos si a ratelor a in ceput sa fie considerata mancare de post, iar in 1215, papa InocentiualIII-lea a fost nevoit sa emita o bula papala in acest sens.     In secolul al XVII-lea biologia era tot in acelasi loc ca si la inceputul mileniului. Dovada cea mai concludenta este reteta medicului belgian Van Helmont, pentru obtinereasoarecilor din boabe de grauinvelite intr-o camasa murdara. Dupa 21 de zile, secretiile din camasa, fermentand cu emanatiile cerealelor, dau nastere la soarecivii.Cu greu se poate zdruncina o conceptie formata de-a lungul veacurilor.Insa Pasteur, un urma unor experientestralucite si incontestabile, a dovedit ca microorganismele nu pot lua nastere din infuzii si solutii organice. Deasemenea, el a indicat izvoarele greselilor predecesorilor si contemporanilor sai. Astfel a fost respinsa ipoteza ca infuziile de putrfactie dau nastere la microbi si ca insasiputrefactiasolutiilor respective se datoresteactivitatii vitale a microorganismelor provenite din exterior. Pansermiaparea singura teorie care sa includa oarecum noilor descoperiri ale lui Pasteur.Principalul argument al teoriei pansermiste este fasptul ca intr-o serie de meteoriti au fost descoperiticompusi ai carbonului si chiar particile organizate, asemanatoare algelor si microorganismelor terestre

More Related