Dezbateri ideologice Partidele politice în Republica Moldova: Abordări ideologice şi doctrinare.

1. Dezbateri ideologicePartidele politice în Republica Moldova: Abordări ideologice şi doctrinare. Tema 3 Creştin-Democraţia în Republica Moldova. Abordări ideologice şi doctrinare. Dr. Octavian Ţîcu Catedra Relaţii Internaţionale şi Politologie, ULIM

2. Creştin-Democraţia în Republica Moldova. Spectru ideologic şi acţiune politică • Ce este ideologia? • Creştin-democraţia: abordare ideologică şi doctrinară • Metamorfoze ideologice în contextul tranziţiei. • Creştin-democraţia în Republica Moldova

3. 1. Ce este ideologia? • Noţiune • Conţinut • Relaţia ideologie-partid. • Relaţia ideologie-doctrină.

4. Noţiune Ideologia politică este un set de idealuri, principii, doctrine, mituri şi simboluri ale unei mişcări sociale, instituţii, clase sau unui grup larg care explică cum ar trebui să funcţioneze societatea şi oferă o perspectivă politică şi socială asupra unei ordine sociale oarecare. Două dimensiuni: • Scop: Cum societatea ar trebui să funcţioneze (sau să fie aranjată) • Metodă: cea mai adecvată modalitate de a realiza funcţionarea şi acest aranjament ideal.

5. Conţinut • Majoritatea partidelor politice îşi bazează acţiunea politică şi programul pe o ideologie. • Unele partide se inspiră din varii ideologii fără a se identifica propriu zis cu una din ele. • Ideologiile se identifică după poziţia lor în spectrul politic (stânga, centrul sau dreapta), deşi acest lucru este deseori controversat. • Ideologiile se deosebesc de ideile singulare în jurul cărora pot fi construite partidele (integrare europeană sau opoziţie faţă de aceasta, legalizarea marihuanei.) • Ideologiile politice se disting de strategiile politice (ex. populism)

6. Partid • elementul prim în funcţionarea democraţiilor moderne. • punctul vital de conexiune între societate şi guvernare. • vehiculele pentru expresia intereselor şi valorilor diferitelor grupuri sociale. • filtrează cerinţele şi le organizează într-o politică a propunerilor, care formează fundamentul programelor de guvernare. • sursa esenţială a conducerii şi liderismului în democraţie. • produc lideri politici şi generează suportul necesar acestora pentru guvernare.

7. Relaţia ideologie-partid • Ideologiile şi partidele sunt indispensabile în principiu. • Ideologiile asigură partidele politice cu idei, credinţe, simboluri, idealuri, cunoştinţe, adică constituie baza lor teoretică. • Partidele conferă ideologiei funcţionalitate şi realizarea principiilor acestora. • Puterea ca finalitate politică pentru transformare. • Idealuri şi valori existenţiale.

8. Relaţia ideologie-doctrină • element constitutiv al ideologiei. • instrument prin care o anumită ideologie poate fi răspândită. • esenţa, nucleul focalizator şi valoric al ideologiei. • sistematizează un set definit de concepţii şi principii prin care se exprimă o anumită ideologie. • raport de supraordonare.

9. 2. Creştin-democraţia: abordare ideologică şi doctrinară • Ce este creştin-democraţia? • Evoluţie • Aspect ideologic şi doctrinar.

10. Ce este creştin-democraţia? De ce a apărut? A fost răspuns faţă de: • Natura anti-creştină şi anti-culturală a Revoluţiei Franceze şi Marxismului. • Natura anti-muncitorească şi anti-socială a Darvinismului social şi capitalismului “laissez-faire”.

11. Ce este creştin-democraţia? Cum a apărut? • Mişcare politică născută la sf. sec. 19 – înc. sec.20 ca rezultat al enciclicei papale Rerum Novarum a Papei Leon XIII (15 mai 1891), prin care Vaticanul recunoştea mizeria muncitorilor şi admitea că ceva trebuia de făcut în acest sens pentru a contracara ascensiunea mişcării socialiste şi sindicaliste. • 18 ianuarie 1901 – enciclica papala GRAVES DE COMMUNI REa Papei Leon XIII – Creştin Democraţia “acţiune populară catolică pentru protecţia maselor împotriva opresiunii şi exploatării”.

12. Evoluţie • După II RM nu mai este o ideologie catolică prin excelenţă. • În statele protestante CD – elementele protestante conservatoare ca răspuns la politicile liberale din bisericile protestante. • După căderea comunismului – printre statele ortodoxe – dificultăţi de identitate. • Multe partide CD au devenit mai seculare, nu accentuază religia şi nu necesită apartenenţă confesională pentru calitatea de membru. • Două partide islamice din Europa: Liga Democratică din Kosovo (membră a Internaţionalei Creştine)şi Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (Turcia).

13. Evoluţie • Este influentă în Europa şi America Latină. • Cea mai mare influenţă: Italia (Democrazia Cristiana), Germania (Uniunea Creştin Democrată) şi Norvegia (PCDN). • Internaţionala Creştin Democrată – a doua cea mai mare internaţională din lume – peste 100 • Partidul Popular European – cel mai larg grup în Parlamentul European – 72 membri, 39 state

14. Aspect ideologic şi doctrinar. • Formă a comunitarismului: bunăstarea comunităţii în toate domeniile de existenţă. • Pretinde o conştiinţă socială puternică: respect pentru demnitatea persoanei umane pornind de la concepere şi terminând cu moartea. • Accentuază eradicarea sărăciei şi menţinerea la nivel de bază a protecţiei societale. • Susţine drepturile omului şi iniţiativa individuală (şi în sensul responsabilităţii personale). • Tradiţionalăprin menţinerea distinctivităţii culturale locale şi regionale, cât şi a tradiţiilor universale (cum ar fi mariajul tradiţional). • Susţine mediul ambiant.

15. Noţiune... • “În termeni de ideologie, Creştin Democraţia încorporează puncte de vedere împărtăşite de liberali, conservatori şi socialişti într-uncadru extins al moralei şi principiilor creştine” Geoffrey K. Roberts and Patricia Hogwood European Politics Today (Manchester: University Press, 1997)

16. Comparaţii şi contraste... • Comun: liberalismul – accentul pe drepturile omului şi libera iniţiativă. • Contrast: liberalismul – respingerea laicităţii şi accentuarea faptului că individualul este parte a comunităţii şi are obligaţii faţă de aceasta. • Comun: conservatorismul – valorile morale conservative (căsătoria, divorţ, avort), dezvoltarea evoluţionară a societăţii, accent pe lege şi ordine, respingerea comunismului. • Contrast: conservatorsmul – deschiderea spre schimbare şi nu neapărat suport pentru status quo-ul social. • Comun: socialismul – accentul puternic pe solidaritatea socială şi dorinţa de a restrânge forţele pieţii. • Contrast: socialism – susţine capitalismul şi economia de piaţă şi nu susţine lupta de clasă.

17. Fundamentele Economiei • Economia trebuie să fie în serviciul umanităţii. • Economie socială de piaţă: - Competitivitate şi justiţie socială. - Concurenţă şi solidaritate. • Responsabilitatea individului şi asistenţă sociala. Europa: centru, centru-drepta: liberalism economic America Latină: viziuni economice de stânga.

18. Metamorfoze ideologice actuale • Deideologizare sau post-ideologie? • Supra-aglomerarea “centrului” spectrului politic. • Loc al “ideologiilor deschise” sau al “confuziei de valori”? • Convergenţă ideologică sau abandon ideologic?

19. Consecinţe... • Confuzia electoratului. • Opacizarea exerciţiului puterii. • Îndepărtarea electoratului de politică. • Absenţa unui electorat fidel, suficient pentru menţinere în jocul democratic. • Fragmentare socială, eterogenizarea şi sofisticarea interesului individual şi de grup.

20. Soluţii... • Clarificarea mesajului prin definirea valorilor ideologice şi afirmarea lor permanentă. • Transformarea realităţii potrivit acestui sistem de valori. • A renunţa la valori şi la guvernarea pe bază de valori ideologice înseamnă a renunţa la identitate.

21. 3. Metamorfoze ideologice în contextul tranziţiei • tranziţia de la o unitate administrativ-teritorială la stat independent, integrat în sistemul mondial. • tranziţia de la o componentă a complexului economic unic al Uniunii Sovietice la economie naţională viabilă în condiţiile globalizării. • tranziţia de la o economie „socialistă”, planificată la o economie „de piaţă” (capitalistă). • tranziţia de la o societate totalitară la una democratică.

22. Metamorfoze ideologice în contextul tranziţiei. • Fragilitatea încrederii în sineşi ameninţarea orgoliului identitar într-un spaţiu căruia desăvarşirea idealului naţional i-afost interzisă de regimul sovietic. • Fragilitateasocietăţii civile. • Lipsa unei clasede mijloc puternice din punct de vedere economic şi conştientă din punct de vedere politic.

23. Metamorfoze ideologice în contextul tranziţiei • Distorsionarea distincţiei ideologice dreapta-stânga. • Inconsistenţa ideologică (întâi partid, apoi ideologie). • Opţiunile economice înguste în Moldova: partidele de stânga, chiar cel aflat momentan la guvernare, adoptă în fond politicile economice ale celor de dreapta, iar programele lor tind să fie vagi în privinţa problemelor economice şi menţin ataşamentul privind bunăstarea socială la nivel declarativ. • impactul comunismului şi naţionalismului: formă democratică, fond (conţinut) tradiţional şi totalitar.

24. Metamorfoze ideologice în contextul tranziţiei • programelor politice nu conferă individualitate partidelor existente şi nu se conformează exigenţelor ideologice şi doctrinare. • politicile de stânga sunt promovate de către cei de dreapta şi invers, politicile de dreapta sunt în arsenalul celor de stânga. • autoidentificarea ideologică prin aderarea la familiile de partide internaţionale -conferă partidului legitimitate.

25. Paradoxuri ale poziţionării • Dreapta moderată - filoromână şi pro- Uniunea Europeană, iar cea maximalistă opta mai univoc pentru unitatea românească. • Stânga moderată - filorusă şi pro-C.S.I., iar cea maximalistă opta mai deschis pentru refacerea U.R.S.S. • Două partide cu identitate ideologicărelativ clară: PCRM şi PPCD.

26. Spectrul ideologic stânga-dreapta în RM Patru centre de atracţie doctrinară: • social-liberal: Partidul „Alianţa „Moldova Noastră” (PAMN), Partidul Liberal (PL), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Liberal Democrat (PLD), Partidul European (PE), Partidul Popular Republican (PPR). Neoliberale: Mişcarea social-politică „Forţa Nouă”. • creştin-democrat, cu tentă naţională: Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), Partidul Naţional Român (PNR), Noul Partid Naţional Moldovenesc (NPNM). • social-democrat: Partidul Social Democrat (PSDM), Partidul Democrat (PD), Partidul Republican (PR), Uniunea Centristă din Moldova (UCM). • socialist: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Socialist din Moldova (PSM), Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), Uniunea Muncii (UM), Partidul Dreptăţii Social-Economice din Moldova (PDSEM), Mişcarea Politică „Speranţa -Nadejda”, Mişcarea Social-Politică Republicană „Ravnopravie”

27. 4. Creştin-Democraţia în Republica Moldova • Geneză • Evoluţie • Aspect ideologic şi doctrinar

28. Veleităţi creştin democrate est-europene • 1997 – Coaliţia Creştină din Bulgaria - 0.66% (1997). • 1997 – Partidul Creştin Democrat din Serbia – 1 deputat în 2007 (lista PLD) • 1997 – Uniunea Creştin Democrată (Ucraina) – “Ucraina Noastră” - 72 din 450 locuri (2007). • 1990 – Corneliu Coposu a înfiinţat PNŢCD ca succesor al PNŢ interbelic. • Guvernare 1996-2000(CDR) • 2004 – eşec - proces de înnoire ideologică – PPCD. • 2006 – noi căutări-revenirea la PNŢCD–fără rezultat. • Nu are o identitate proprie racordată la valorile crestin ortodoxe.

29. Partidul Popular Creştin DemocratGeneză • Mişcarea Democratică din Moldova (1988-1989) • Frontul Popular din Moldova (1989-1992) • Frontul Popular Creştin Democrat (1992-1999). • Partidul Popular Creştin Democrat (1999-prezent)

30. Evoluţie • Congresul II al FPM(1990) - program anticomunist şi antisovietic. • Congresul III al FPM (1992) – integrare culturală, spirituală, economică, politicăşi socială cu Romania.FPCD – principiile DC. • Congresul VI al FPCD (1999) – PPCD: formaţiune politică de esenţă democrat-crestină. - PPCD rămâne ataşat ideii de unitate naţională, care trebuie acceptată ca un dat şi ca o condiţie primordială a păcii în regiune.

31. Aspect ideologic şi doctrinar • Creştinism şi democraţie • Dezvoltarea liberă a personalităţii • Spre o economie de piaţă, socială şi durabilă • Pentru un stat liber şi funcţional • Libertate şi pace în lume • Dreptul la viaţă şi la un mediu curat

32. Acţiune politică • Sovietul Suprem al RSSM din 1990 – 1/3 de mandate(FPM) • 1994 - Alianţa FPCD - 7,53 %: 9mandate. • 1998 - CDM- 19,42%: 26 mandate. • 2001 – PPCD - 8,24%: 11 mandate. • 2005 – PPCD – 9,07%: 11 mandate

33. Cauze... • Aspect ideologic bine definit. • Denumirea partidului coincide cu poziţia doctrinară. • Valorile tradiţionale pe care le promovează formează unul din pilonii fondului societăţii moldoveneşti. • Monopolizarea mesajului naţional (integraţionist românesc) - electorat stabil, chiar şi în cazul schimbului de elite. • Consecvenţa cu care apără principiile creştin-democrate - „sprijină Biserica în activităţile ei sociale şi consideră că rolul Bisericii în societate trebuie redefinit printr-o prezenţă mai activă a acesteia în viaţa publică”. • Potenţa politică a liderului– I. Roşca.

34. IDEILE SAU PROMISIUNILE CARE CARACTERIZEAZĂ ÎN OPINIA PUBLICULUI PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT: Integrarea în UE . 2,4% Unirea cu România – 1,4% Lupta cu corupţia – 0,2% Democraţie în toate domeniile – 0,2% Nu ştiu alte idei de-ale lor – 92,7%

35. Acţiune politică • Demolarea comunismului/independenţa statală. • Renaşterea naţională – limbă şi popor român. • Ideea unionistă. • 1995 - pastrarea Istoriei Românilor ca obiect de studiu în instituţiile de invatamânt. • 1996 - program de decolectivizare a agriculturii în Republica Moldova. • 1996 - admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei, introducerea religiei în scoală (Congresul V) • 2002 – protest faţă de întroducerea limbii ruseşi Istoriei Moldovei. • 2003 - Comitetul pentru Apararea Independenţei  şi a Constituţiei Republicii Moldova – Memorandumul Kozak.

36. Dileme ale “rigidităţii” electorale • Creştin Democraţia are un mesaj integrator prin definiţie. • Mesajul naţionalist este exclusivist, însă asigură suportul electoral stabil. • Promovarea exclusivă a valorilor creştin democrate poate lăsa PPCD fără electorat. ٭Morala creştină ne protejează de excesul de a face din dragostea faţă de propria naţiune un motiv de ură sau de respingere a celorlalte naţiuni.

37. Acţiuni atipice cadrului doctrinar CD • 1999 - PPCD acordă, împreună cu Partidul Comuniştilor, vot de neîncredere Guvernului reformator Sturza şi votează pentru instalarea Guvernului Braghiş. • 4 aprilie 2005 – vot acordat alegerii liderului comunist Vladimir Voronin la preşedinţia Republicii Moldova.

38. Partidul Reformei (PR) • Conferinţa de constituire a PR a avut loc la 5 septembrie 1993. • formaţiune politică de centru-dreapta, de esenţă creştin-democrată. • 24 aprilie 2005 - schimbarea denumirii formaţiunii din Partidul Reformei în Partidul Liberal.

39. Bibliografie • Michael P. Fogarty,Christian Democracy in Western Europe, 1820-1953 (Notre Dame: University of Notre Dame Press, 1957). • Geoffrey K. Roberts and Patricia Hogwood, European Politics Today (Manchester: University Press, 1997). • Oxford. Dicţionar de politică (Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2001). • F. Chatelet, E Pisier, Concepţiile politice ale secolului XX (Bucureşti: Humanitas, 1994). • A Political and Economic Dictionary of Eastern Europe(Cambridge: CIRCA, 2002) • S. White, The Politics of Transition(Cambridge: University Press, 1993).