Învăţământul superior din Republica Moldova: realizări, provocări, perspective

1. Învăţământul superior din Republica Moldova: realizări, provocări, perspective Ana GUŢU Prim-Vicerector ULIM Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor Spaţiului European al Învăţământului Superior: resurse documentare, servicii şi produse informaţionale, cultura informaţiei ULIM, DIB, 2 februarie, 2012

2. “Universitatea, în inima societăţilor organizate diferit, din punct de vedere alcondiţiilor geografice şi importanţa istorică, este o instituţie autonomă, care, într-un mod critic, produce şi transmite cultura prin cercetare şi învăţământ.”(Magna Charta Universitatum, 1988)

3. Valorile esenţiale ale universitas europea, chemată astăzi să contribuie la construirea unei noi universalităţi, unui nou umanism, sunt deja definite: • libertatea gândirii şi a cercetării, • autonomia didactică, ştiinţifică şi organizaţională, • participarea democratică şi responsabilitatea societală, • inovarea şi transparenţa.

4. Misiunea universităţii • Papa Alexandru al IV către Universitatea din Paris, care afirma în aprilie 1255 că universitatea trebuie să se dedice „cercetării, predării şi educaţiei studenţilor care se asociază în libertate deplină cu profesorii lor în dragostea comună pentru cunoaştere” (Alexander IV, 1958: p.602).

5. Aderarea la Procesul Bologna • Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bolognala 19 mai 2005, Reuniunea Miniştrilor Educaţiei de la Bergen, Norvegia. • Procesul de la Bologna este un for european ce vizează reformarea învăţământului superior european întru asigurarea dezvoltării sociale, economice, politice durabile în baza cercetării şi cunoaşterii la nivel european. Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

6. Procesul de la Bologna, la cei 13 ani de la demararea sa, însă nu un succes realizat în baza tratatelor interstatale, ci un succes performat de universităţi şi ministere ale educaţiei. • Comunitatea universitară europeană şi-a fixat obiective concrete şi le-a realizat într-un termen destul de scurt, operând transformări în sistemele de învăţământ superior, în organizarea universităţilor, în designul curriculei, elemente ce au avut un impact simţitor asupra societăţi prin intermediul studenţilor. Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

7. Principii de bază • Asigurarea dezvoltării durabile a spaţiului european în baza cercetării şi cunoaşteri. • Impulsionarea calităţii învăţământului superior. • Orientarea formării specialistului spre necesităţile pieţei forţei de muncă. Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

8. Principii de bază • Implementarea sistemului european de credite transferabile (ECTS). • Transparenţa. • Eliberarea suplimentului la diplomă. • Învăţarea pe parcursul întregii vieţi. • Crearea către 2010 a Ariei Europene a Învăţământului Superior (EHEA). Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

9. Principii de bază • Asigurarea accesului absolvenţilor din ciclurile de studii a) la piaţa forţei de muncă şi b) la ciclul universitar următor. • Structurarea studiilor universitare pe 3 cicluri de bază: licenţă (3 ani), master (2 ani), doctorat (3 ani). • Impulsionarea mobilităţii academice – profesor şi studenţi. • Recunoaşterea titlurilor şi calificărilor. Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

10. Structura studiilor universitare pe cicluri Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

11. Eficienţafinanciară Excelenţa CALITATEA PROCESELOR UNIVERSITARE Integritatea academică Standarde Transfor-marea Relevanţa Pentalateralul calităţii

12. Strategii New Bologna – (după 2010): La nivel instituţional/naţional: • Reorientarea conţinuturilor curriculei universitare spre diferite categorii de vârstă (problema demografică) – asigurarea accesului larg la studiile superioare • Dezvoltarea la nivel de universităţi a unei reţele de activităţi, documente, entităţi organizaţionale pentru promovarea integrităţii academice (Déclaraţia de la Bucureşti, 2004)

13. Cadrul legislativ după aderarea RM la Procesul Bologna en mai 2005 • Legea învăţământului din 1995, amendamente la lege din mai 2005 Loi de l’enseignement. Institutirea celor 2 cicluri universitare – licenţă şi masterat. • Proiectul Codului Educaţiei elaborat şi prezentat Guvernului. • Nomenclatorul domeniilor de formare profesionalăla ciclul licenţă, adoptat de Parlament în mai 2005, Planul-cadru elaborat de Ministerul Educaţiei, hotărârea guvernului cu privire la organizarea studiilor de masterat adoptată în decembrie 2007 • Ghidul naţional al Creditelor Transferabile în bază de ECTS adoptat de ME în 2005

14. Carenţe în legislaţie • Lipsa unei legislaţii clare şi exhaustive în domeniul învăţământului superior • Incoerenţa existentă între documentele normative ce reglementează activitatea sistemului învăţământului superior din RM (problema ciclului doctorat)

15. Carenţe macro-insituţionale • Ministerul Educaţiei nu îşi asumă competenţele de gestionare a cercetării universitare, funcţia revenindu-i AŞM şi CNAA • Prea multe instituţii de învăţământ superior – 14 de stat şi 16 private – pentru 3 mln 300 mii locuitori • Finanţarea insuficientă a instituţiilor de învăţământ superior

16. Carenţe intrainstituţionale • Număr mare de studenţi în serii şi torente • Trasee şi curricula universitară la “pachet” • Proces educaţional centrat pe profesor şi nu pe student • Lipsa sistemelor de management al calităţii bazat pe transparenţă, sondaje anonime şi activităţi participative ale studenţilor

17. Universitatea centrată pe student • „În organizarea învăţământului superior şi construirea universităţii studentul trebuie să fie punctul de plecare, şi nu cunoştinţele profesorului. Universitatea trebuie să fie proiecţia instituţională a studentului şi cele două dimensiuni ale sale sunt: perfecţionarea abilităţii lui de a achiziţiona cunoştinţe şi satisfacerea necesităţilor studentului în cunoştinţe specifice pentru viaţă” (Ortega y Casset, 1930: p.86).

18. Soluţii • Dialog permanent între ME şi instituţiile de învăţământ superior în spiritul RecomandăriiNo 1762APCE ce ţine de libertatea academică (ParlamentaryAssembly. Recommandation 1762 (2006).//http://assembly. Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06 Art. 4. Adunarea PCoE reafirmă dreptul la libertatea academică şi autonomia universitară Art 11. Subsidiaritate, transparenţa şi asigurarea calităţii sunt precondiţii Ana GUŢU, Prim-Vicerector ULIM

19. Soluţii • Adoptarea Codului Educaţiei în spiritul documentelor adoptate la reuniunile miniştrilor învăţământului superior de la Bologna, Praga,Berlin, Bergen, Londra, Louvain la Neuve ş.a. documente europene reglatoare • Augmentarea rolului Consiliului Rectorilor din RM

20. Soluţii • Crearea Agenţiei Naţionale de Evaluare a Calităţii în Învăţământ Superior şi Cercetare • Transferul competenţelor de management al cercetării de la AŞM către ME şi schimbarea denumirii acestuia în Ministerul Educaţiei şi Cercetării • Unificarea unor instituţii de învăţământ superior publice • Sistarea activităţii unor instituţii de învăţământ superior private

21. Recomandări • Difuzarea largă în mijloace de informare în masă a mersului reformei învăţământului superior.

22. Recomandări • Concertarea eforturilor universitarilor în promovarea şi interpretarea corectă a reformei Bologna printre studenţi şi profesori.

23. Recomandări • Dinamizarea comunicărilor interactive între universităţi şi ME prin crearea unei reţele de experţi universitari şi cadre guvernamentale responsabile de reforma Bologna.

24. Semnarea Magna Charta Universitatum, Universitatea din Bologna, Italia, septembrie, 2007

25. „Universitatea este promotoarea tradiţiilor umaniste europene, grija ei permanentă este cognoscibilitatea universală întru realizarea vocaţiei sale prin transcenderea frontierelor geografice şi politice” (Magna Charta Universitatum, 1988).

26. Sources • AIU Horizons, mai 2007, vol.2-3. • AIU Horizons, octobre 2007, No- 13-14, p. 14-17 • Comité Directeur de l’Enseignement supérieur et de la Recherche(CDESR), 7-ème session plénière, Strasbourg, 6 – 7 mars 2008, « L’université entre humanisme et marché: redéfinir ses valeurs et fonctions pour le XXI-e siècle. Rapport et Conclusions de la Conférence de lancement(Strasbourg 20-21 novembre 2007). • Declaraţia de la Bucureşti despre Valorile şi Principiile Etice ale învăţământului Superior din Europa, adoptată în cadrul Conferinţei Internaţionale “Dimensiunile Etice şi Morale ale învăţământului Superior şi ştiinţei din Europa 2-5 septembrie 2004, Bucureşti, România; http://www.almamater.md/articles/879/index.html, consultat la 10 septembrie 2007. • Higher Education Governance between democratic culture, academic aspirations and market forces. Synopses of presentations. Strasbourg, 22-23 september 2005.

27. Sources • Harvey L. and Green D. Defining quality. In Assessment and Evaluation in Higher Education, 18 (1), 1993. • Il ruolo delle Universita nello Spazio Europeo dell’Instruzione e della Ricerca. Sapienza Universita di Roma, 22 giugno 2007. • Olsen J. P.and Gornitzka A. Comprendre la signification du changement dans la gouvernance de l’université. Organisation et performances de l'université. In: AIU Horizons fevrier 2006, Vol.11.4-12.1, p.1,2,10. • Ortega y Casset J. Mision de la Universidad. In : Revista de Occidente, First Edition, Madrid, 1930. • Magna Charta Universitatum. Bologna, Italia, settembre, 1998. http://www3.unibo.it/avl/charta/charta.htm, consultat la 3 septembrie 2007 • Alexander IV. Letter to the University of paris, on the April 14, 1255. In: Introdaction. Bullarium Diplomatum. Vol.III, Torino, 1958. • London Communique, May 18. http://www.cicic.ca/docs/bologna/2007LondonCommunique.en.pdf, consultat la 25 mai 2007.

28. Mulţumesc pentru atenţie! Ana GUTU Prim- Vicerector Universitatea Liberă Internaţională din Moldova www.ulim.md agutu@ulim.md Site personnel:www.anagutu.net