Delincvenţa juvenilă şi implicaţiile acestui fenomen în munca de poliţie

1. Subinspector de poliţie SABIN ŞTIR Delincvenţa juvenilă şi implicaţiile acestui fenomen în munca de poliţie

2. „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.” Art. 16 alin.(1) şi (2) din Constituţia României

3. PRINCIPALELE PREVEDERI LEGISLATIVE REFERITOARE LA MINORI ÎN REGLEMENTĂRILE INTERNE • Constituţia României (art.49-Protecţia copiilor şi tinerilor) • copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor (alin (1)). • Codul Penal: Titlul V „Minoritatea” (art.99-110) • sunt stabilite limitele şi consecinţele răspunderii penale ale minorilor; • măsurile educative; • reglementări referitoare la aplicarea pedepselor (limitele pedepselor se reduc la jumătate).

4. CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ: Titlul IV (Proceduri speciale) • Cart. 480 C.Pr.Pen.: • dacă nu a împlinit 14 ani proceduira ascultării se face numai în prezenţa părinţilor sau a autorităţii tutelare; • organele de urmărire penală sunt obligate să solicite efectuarea unei anchete sociale care să cuprindă informaţii referitoare la mediul social al minorului; • judecarea minorilor de către judecători desemnaţi de ministrul justiţiei (sub sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii); • asistenţa juridică este obligatorie; • prezenţa procurorului este obligatorie (susţinerea acţiunii civile art.18 C.pr.pen şi art.44 alin.(4) şi 45 C.pr.civ.); • punerea în executare, de îndată, a măsurilor aplicate minorului

5. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului • Reglementează cadrul legal privind: • respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului; • autorităţile publice, organismele private autorizate; • persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului; (care sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege).

6. PRINCIPALELE PREVEDERI LEGISLATIVE REFERITOARE LA MINORI ÎN REGLEMENTĂRILE INTERNAŢIONALE • Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 ratificată prin Legea 18/1990 republicată • Art. 37: • nici un copil să nu fie supus la tortură, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante; • nici un copil să nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar; • orice copil privat de libertate să fie tratat cu omenie şi cu respectul cuvenit demnităţii umane; • copiii privaţi de libertate să aibă dreptul de a avea acces rapid la asistenţă juridică sau la orice altă asistenţă corespunzătoare

7. PRINCIPALELE PREVEDERI LEGISLATIVE REFERITOARE LA MINORI ÎN REGLEMENTĂRILE INTERNAŢIONALE • Art. 38: • prezumţia de nevinovăţie; • informarea minorului în cel mai scurt timp de acuzaţiile care i se aduc; • dreptul la o cale de atac; • dreptul la respectarea deplină a vieţii sale private etc.

8. PRINCIPALELE PREVEDERI LEGISLATIVE REFERITOARE LA MINORI ÎN REGLEMENTĂRILE INTERNAŢIONALE • Regulile de la Beijing (Standardul de reguli minime ale Naţiunilor Unite-1985): • se referă la politici sociale generale care îmbunătăţesc situaţia minorilor; • aplicarea imparţial şi fără discriminare a Regulilor; • vârsta responsabilităţii penale (6 ani Sri Lanka, 21 ani în Indonezia); • recurgerea la mijloace extrajudiciare; • drepturile minorilor (prezumţia de nevinovăţie, informarea, dreptul la apărare) • regula 10: primul contact (autorităţi poliţieneşti-delincvent minor)

9. SARCINI CE REVIN POLIŢIŞTILOR ÎN ACTIVITATEA CU MINORII • art.1 L. 218/2002: Poliţia Română face parte din Ministerul de Interne (actual MAI n.a.) şi este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii • art.41 L.360/2002: lit.b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege; • agentul de poliţie, este obligat să intervină pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice, indiferent de persoana care o tulbură;

10. SARCINI CE REVIN POLIŢIŞTILOR ÎN ACTIVITATEA CU MINORII • intervenţia poliţistului trebuie să ţină cont de prevederile în materie privind protecţia copilului şi de necesitatea colaborării cu instituţiile prevăzute de lege cu atribuţii în acest sens; • efectuarea actelor premergătoare, identificarea făptuitorului şi efectuarea anumitor acte procedurale solicitate de procuror; • este importantă acţiunea preventivă a poliţiştilor care, printr-o serie de măsuri prevăzute de lege poate diminua cauzele care determină amplificarea fenomenului de delincvenţă juvenilă

11. SERVICII SPECIALIZATE PENTRU MINORI • reprezintă un serviciu important; • instituţie relativ recentă în repertoriul serviciilor oferite de sistemele justiţiei juvenile din multe ţări dezvoltate; • SUA: există ofiţeri specialişti implicaţi în munca cu delincvenţii minori şi unităţi specializate din cadrul departamentului de poliţie • Austria: există un proiect inovativ de prevenire a delincvenţei juvenile care implică o instruire specială a poliţiei pentru a se ocupa de bandele juvenile delincvente • Canada: s-au constituit unităţi speciale care se ocupă de bandele de minori; • Japonia: la secţiile de poliţie (Koban) în zonele urbane şi posturi de poliţie (Chuzaisho) în ariile rurale au ofiţeri speciali care se ocupă cu delincvenţa juvenilă; mai există şi un sistem de voluntari constituit de poliţie care ajută poliţia în combaterea delincvenţei juvenile

12. CONDUITE DELINCVENTE SPECIFICE MINORILOR • → delincvenţa în grup (bande spontane sau bande organizate); • → infracţiuni săvârşite cu violenţă: • → furturi şi tâlhării (furtul vehiculelor cu motor-singura infracţiune pentru care în unele statistici numărul minorilor depăşeşte numărul majorilor); • → delincvenţa legată de droguri şi alcool. • Alte infracţiuni: • → infracţiuni contra bunurilor (furturile din magazine şi locuinţe); • → infracţiuni contra persoanei: • omorul şi tentativa de omor; • lovituri cauzatoare de moarte şi alte tipuri de lovituri săvârşite cu intenţie; • lipsirea de libertate, ameninţarea, alte violenţe săvârşite cu intenţie etc.

13. Alte infracţiuni: • →infracţiuni contra bunurilor (furturile din magazine şi locuinţe); • → infracţiuni contra persoanei: • omorul şi tentativa de omor; • lovituri cauzatoare de moarte şi alte tipuri de lovituri săvârşite cu intenţie; • lipsirea de libertate, ameninţarea, alte violenţe săvârşite cu intenţie etc. • → infracţiuni contra moravurilor: • violul (individual şi colectiv); • proxenetismul şi prostituţia; • cerşetorie, vagabondaj; • incestul (relaţia frate-soră).

14. TENDINŢE ŞI EVIDENŢE ALE DELINCVENŢEI JUVENILE • numărul minorilor intraţi în conflict cu legea penală şi cercetaţi de poliţie a crescut de aproape 4 ori în 1997, comparativ cu 1990; • tendinţa de contracarare a delincvenţei juvenile prin soluţii punitive şi represive, în detrimentul celor de protecţie şi asistenţă socială şi juridică a minorilor cu fapte penale; • 1990-1991: ponderea minorilor inculpaţi care au fost arestaţi preventiv a fost egală cu cea a persoanelor majore arestate preventiv; • după 1997 se constată o tendinţă de descreştere treptată a minorilor arestaţi preventiv; • pedeapsa închisorii pentru minori, în loc să reprezinte o soluţie de „ultimo ratio”, a devenit principala modalitate de combatere a delincvenţei juvenile; • abia după 2002, când au început să funcţioneze serviciile de reintegrare şi supraveghere socială a delinvenţilor, se simte o relativă „ameliorare” a justiţiei pentru minori (a crescut ponderea măsurilor educative, 1993→3,8%, 1996→18,4%, 22,7%→2002)

15. →1. cea mai importantă atribuţie a poliţistului ar trebui să se reflecte în activitatea de prevenire a infracţionalităţii prin contactele cu şcoala, familia, alte colectivităţi, prin programe de informare realizate în colaborare cu alte instituţii civile; • →2. diversificarea actualului sistem de măsuri juridice aplicat minorilor infractori, prin creşterea ponderii sancţiunilor neprivative de libertate şi diminuarea corespunzătoare a celor bazate pe arest şi privare de libertate, în funcţie de natura şi gravitatea infracţiunilor, modul de realizare, antecedentele minorului şi personalitatea acestuia; • →3. înfiinţarea şi funcţionarea unor instanţe speciale pentru cauzele cu minori infractori, în conformitate cu standardele justiţiei pentru minori din alte state (cf. principiului celerităţii procesului); • →4. funcţionarea şi extinderea sistemului sistemului de probaţiune în cazul justiţiei pentru minori prin multiplicarea serviciilor de reintegrare şi supraveghere a minorilor delincvenţi şi derularea unor programe speciale de protecţie şi asistenţă socială şi juridică a minorilor;

16. → 5. extinderea măsurii prestării unei munci în folosul comunităţii de către minorii delincvenţi ca alternativă la sancţiunea închisorii; • →6. introducerea unor forme de justiţie restaurativă (reparativă) pentru minorii delincvenţi şi implicarea comunităţii la procesul de mediere delincvent-victimă şi de implicare a minorilor în procesul de raparaţie a prejudiciilor produse victimei; • →7. derularea unor programe de „ghidare educativă” şi de asistare socială şi juridică a minorilor în perioada adolescenţei, când sunt mai expuşi la un comportament deviant, datorită gradului ridicat de „vulnerabilitate” criminogenă specific acestei perioade de vârstă.