1 / 32

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. Raport de activitate în anul 2005 structurat conform obiectivelor din Programul de Guvernare 2005-2008 Cap 5 ,,Politica în domeniul educaţiei”. 1. Acces egal şi sporit la educaţie.

selah
Télécharger la présentation

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj Raport de activitate în anul 2005 structurat conform obiectivelor din Programul de Guvernare 2005-2008 Cap 5 ,,Politica în domeniul educaţiei”

  2. 1. Acces egal şi sporit la educaţie • Generalizarea efectivă a învăţământului obligatoriu de10 ani, prin soluţii în concordanţă cu tradiţiile româneşti şi cu evoluţiile din ţările europene: • În acest sens au fost continuate acţiunile anterioare relevante privind continuitatea la nivelul obiectivelor şi conţinuturilor programelor între învă­ţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Pentru o mai bună relaţionare între diversele niveluri de învăţământ, s-a susţinut revizuirea programelor şcolare pentru învăţământul obligatoriu, generalizarea unui program de alfabetizare informaţională, asigurarea accesului efectiv al tuturor elevilor la stu­diul a cel puţin două limbi de circulaţie internaţională etc. Pe marginea tuturor acestor obiective, Inspectoratul Şcolar a înaintat propuneri către organele ierarhic superioare cu putere legislativă. • În acelaşi timp, la nivelul judeţului s-a insistat asupra îmbogăţirii ofertei educaţionale a fiecărei unităţi şi asupra cointeresării elevilor prin asigurarea bazei materiale şi a logisticii corespunzătoare unui învăţământ de calitate.

  3. Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de programele de dezvoltare locală şi regională • Prin aplicarea prevederilor Legii nr.354/2004 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/ 1995 şi a nominalizării judeţului Dolj ( conform H.G.nr.1942/2004) ca judeţ pilot în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut la art.167, 170 şi la art.174 din Legea nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj ţinând seama şi de propunerile autorităţilor locale a reorganizat reţeaua unităţilor de învăţământ din judeţul Dolj.

  4. Reţeaua unităţilor de învăţământ, după reorganizare, cuprinde un număr de 239 de unităţi cu personalitate juridică, în învăţământul de masă, ordonatori de credite, finanţate de la consiliile locale, după cum urmează: - 117 ordonatori terţiari de credite în mediul urban ; - 122 ordonatori terţiari de credite în mediul rural. • În plus, avem 3 unităţi cu personalitate juridică în învăţământul special - finanţate de la Consiliul Judeţean şi urmăatoarele 8 unităţi finanţate de la MEdC: • 1 Club Sportiv Şcolar • 1 Palatul Copiilor • 1 Clubul Copiilor Segarcea • 1 Clubul Copiilor Băileşti • 1 Clubul Copiilor Calafat • 1 Clubul Copiilor Poiana Mare • 1 Clubul Copiilor Filiai • 1 Clubul Copiilor Dăbuleni Au fost constituite consiliile de administraţie în conformitate cu Ordinul M.Ed.C. 5271/2004 în toate unităţile cu personalitate juridică din judeţul Dolj.

  5. Încadrarea cu personal

  6. Asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea şcolilor şi asigurarea dotărilor necesare printr-un program guvernamental special • În judeţul Dolj, în anul 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare-PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural-PIR).

  7. Sprijinirea socială a elevilor prin aplicare unui sistem de burse de studiu: • Sprijinirea socială a elevilor prin sistemul de burse s-a realizat în cadrul I.S.J. Dolj prin reţeaua de unităţi şcolare, respectiv prin colegii, licee, grupuri şcolare şi şcoli generale. S-au distribuit lunar sau semestrial burse de merit şi performanţă, în număr de 242, burse de studiu, în număr de 356 şi burse sociale, în număr de 2866-în anul şcolar 2004-2005. Menţionăm că în anul şcolar 2005-2006 numărul total de burse a crescut .

  8. Accesul la programe internaţionale În ceea ce priveşte accesul la programe internaţionale, în 2005 au fost aprobate şi s-au desfăşurat următoarele proiecte: • Comenius 1 – 33 de proiecte • Comenius 22 – au fost aprobate 43 de burse pentru formarea cadrelor didactice in domeniul predarii limbilor moderne. • Comenius 3 – ISJ Dolj – Self evaluation • Grundtvig 1 – 1 Proiect ISJ Dolj ’ Towards a real and true European integration: the Cultural Heritage applied to adults’ education. • Grundtvig 2 – learning partnership – Au fost acceptate 3 unităţi şcolare. • Grundtvig 3 – au obţinut 7 cadre didactice pentru perfecţionare in educaţia adulţilor, directori, inspectori • Arion –1 – ISJ Dolj • Leonardo – 1 proiect in derulare • Înregistrari pentru Spring Day – 50 unităţi şcolare. EDUCAŢIA ADULŢILOR • Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Comenius – CCD • Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Grundtvig –CCD • Cursuri de formare – Educaţia Adulţilor pentru valorile culturale prin programe europene CCD

  9. Mărirea participării şcolare şi universitare prin formede pregătire diversificate în raport de vârstă şi de nevoile existente de calificare, astfel încât fiecare cetăţean să se poată bucura deşansa de a putea învăţa • În scopul realizării acestui deziderat s-a impus realizarea unor programe de educaţie speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, programe compensatorii pentru persoanele excluse din viaţa socială normală şi, nu în ultimul rând, programe intensive de prevenire a abandonului şcolar. • A fost extinsă oferta de educaţie de tip „A doua şans㔺i a programelor de reconversie profesională.

  10. 2. Calitatea ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere • crearea cadrului normativ şi instituţional pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională • Activitatea de formare continuă este centrată pe obiective specifice dezvoltării competenţelor psihopedagogice şi metodice, în specialitate şi psihorelaţionale, teoretico-metodologice, practic-acţionale şi constructiv-creatoare. În contextul redimensionării „organizării şi funcţionării sistemului naţional de învăţământ” şi a reformei instituţionalizate, s-a pus acut problema formării pentru cariera didactică atât pe durata studiilor (formarea iniţială) cât şi pe parcursul vieţii active (prin formarea continuă şi perfecţionare)

  11. Elaborarea şi adoptarea strategiei de formare pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă •Perfecţionarea prin definitivarea în învăţământ şi acordarea gradelor didactice: în anul şcolar 2005-2006 s-au înscris -pentru obţinerea definitivării în învăţământ - sesiunea august 2006: 366 cadre didactice; -pentru obţinerea gradului didactic II - sesiunea august 2007: 337 cadre didactice; -pentru obţinerea gradului didactic I - seria 2006-2008, 262 cadre didactice. • Participarea cadrelor didactice din judeţul Dolj pe parcursul anului trecut la perfecţionarea prin grade didactice prezentată statistic: • Definitivat -512 înscrişi, prezenţi 456, promovaţi 447 (98,02%) • Grad didactic II-265 înscrişi, prezenţi 237, promovaţi 232 (97,08%) • Grad didactic I- 133 înscrişi, prezenţi 128, promovaţi 128 (100%)

  12. Programe de perfecţionare organizate o dată la cinci ani destinate personalului didactic şi de conducere • Formarea continuă a cadrelor didactice şi a managerilor, la nivel curricular, constă în implementarea sistemului creditelor profesionale transferabile, având ca obiectiv prioritar, profesionalizarea carierei didactice, respectiv a carierei manageriale, în România. • Participarea directorilor de unităţi şcolare la Cursurile de perfecţionare cu privire la noul sistem de finanţare a sistemului preuniversitar de stat – ianuarie - aprilie 2005, pentru judeţele pilot. • ,,Formare pentru viitor- Euroteacher” program acreditat –categoria de programe de perfecţionare o dată la 5 ani: - Euroteacher I pentru profesori ( 194 ore în total ) - Modulul I: Proiectarea, organizarea şi evaluarea activităţilor didactice-104 ore; - Modulul II: Management şi comunicare – 90 ore. • Euroteacher II pentru primar şi preprimar Modulul I: Proiectarea, organizarea şi evaluarea activităţilor didactice-104 ore;

  13. Publicaţii specifice domeniului care au apărut în 2005: • Eurodidactica XXI – revistă de promovare a inovaţiei şi mişcării pentru Reformă, nr. 5,6 • Culegere de materiale selectate la Concursul de creativitate didactică la Limba şi literatura română • Culegere de materiale selectate la ediţia a II-a a Simpozionului CIVITAS 2004 însoţită de CD. • Culegere de materiale selectate la ediţia a III-a a Simpozionului CIVITAS 2005 însoţită de CD. • Culegere de materiale selectate la ediţia I a concursului EDUCTIC 2004 însoţite de CD. • Ghid metodologic de matematică

  14. 3. Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ • În perioada 10.01.2005–31.01.2005 au fost constituite Consiliile Şcolare la nivelul tuturor unităţilor din judeţ, iar pentru unităţile şcolare din municipiul Craiova s-au constituit, în şedinţa directorilor din 17.02.2005, trei Consilii Şcolare, pe trepte de învăţământ (grădiniţe; şcoli cu clasele I – VIII; colegii, licee teoretice şi vocaţionale şi grupuri şcolare). În aceeaşi şedinţă a fost ales şi Consiliul Şcolar Municipal, urmând ca, până la sfârşitul lunii februarie să fie ales şi Consiliul Şcolar Judeţean. Această etapă s-a desfăşurat în conformitate cu Ordinul M.Ed.C. nr. 5272/2004, privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor şcolare.

  15. 4. Transformarea educaţiei în resurse de bază a modernizării României Proiectul de modernizare este susţinut prin programul Phare de Coeziune Economică şi Socială, proiectele Phare RO 0108.01 şi Phare RO 0108.03 care s-a concretizat prin: • întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul profesional şi tehnic, în vederea creşterii şanselor de integrare socio-profesională şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă; • dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de învăţământ din perspectiva parteneriatului social şi spiritului antreprenorial; • asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale

  16. 5. Considerarea investiţiei în capital uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen lung • Perfecţionarea pregătirii continue a personalului didactic • În anul 2005 a fost recorelată formarea continuă şi iniţială a cadrelor didactice prin construirea unei oferte de cursuri în concordanţă cu nevoile profesionale ale cadrelor didactice diagnosticate la nivel local şi judeţean. Au fost organizate şi desfăşurate un număr de 42 cursuri de formare continuă la CCD Dolj la care au participat 4262 cadre didactice ( 3870 cursanţi în Craiova şi 392 cursanţi în locaţii din judeţ).

  17. Inserţia pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor de învăţământ liceal, vocaţional, profesional pe profiluri şi specializări ISJ Dolj a realizat un studiu de fundamentare a deciziei de politică educaţională concretizat prin: • restructurarea subsistemului învăţământului profesional şi tehnic având în vedere noile facilităţi ale reformei profesionale iniţiale în contextul dezvoltării regionale, a asigurării coeziunii economice şi sociale, din perspectiva asigurării învăţării continue; • adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă, integrată, economică şi socială la nivel local, judeţean, regional şi naţional precum şi la nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor; • proiectarea şi elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite.

  18. Situaţie comparativă număr elevi

  19. 6.Reconstrucţia învăţământului în mediul ruralProiectul pentru Învăţământul Rural • SUBCOMPONENTA 1.1 „Dezvoltarea profesională pentru cadrele didactice din mediul rural pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală”-activitatea de mentorat - Au absolvit acest curs –în sem II al anului şcolar 2004-2005-151 de cadre didactice din 7 comune: Castranova, Cosoveni, Maglavit, Pielesti, Podari, Radovan si Virvoru-de-Jos. - Urmează acest curs – în semestrul I al anului şcolar 2005-2006 - un număr de 220 cadre didactice din 11 comune: COŢOFENII DIN DOS, SCAIEŞTI, CERNĂTEŞTI, BRALOŞTIŢA, ARGETOAIA, SECU, GRECEŞTI, PREDEŞTI, PLEŞOIU, SOPOT, GOGOŞU. Formarea acestora se va finaliza cu etapa de evaluare la data de 31.01.2006.

  20. Subcomponenta 1.2 - Oportunitati de dezvoltare in cariera pentru cadrele didactice din mediul rural • Obiectivul general al acestei subcomponente este de a sprijini cadrele didactice din aria invatamantul obligatoriu, ce activeaza in mediul rural, in obtinerea calificarii profesionale necesare, prin intermediul unui program de Invatamant Deschis la Distanta (IDD). • Absolvenţii programelor de formare vor primi, după caz, diploma de reconversie profesională, diploma de studii superioare de scurtă durată sau certificat de absolvire a modulului psiho-pedagogic. Astfel, se va realiza nu numai o îmbunătăţire semnificativă a activităţilor de predare / învăţare în şcolile din mediul rural, dar cadrele didactice vor avea şi posibilitatea formală de a promova în cariera profesională. În acest sens, din judeţul Dolj s-au înscris la Universităţi pentru parcurgerea acestor cursuri de reconversie un număr de 12 cadre didactice din mediul rural.

  21. Subcomponenta 1.3 - Condiţii minime de funcţionare pentru şcolile din mediul rural • ÎN JUDEŢUL DOLJ AU BENEFICIAT DE LUCRĂRI ( PUŢ FORAT, CABINĂ PUŢ, ECHIPARE CABINĂ PUŢ, INTRODUS APĂ ÎN ŞCOALĂ ) URMĂTOARELE ŞCOLI:Şcoala cu clasele I-IV MÂRZA,Şcoala cu clasele I-IV POPÂNZĂLEŞTI,Şcoala cu clasele I-IV PLOPŞOR, Şcoala cu clasele I-IV RAIEŢI SADOVA, Şcoala cu clasele I-VIII MAGLAVIT, Şcoala cu clasele I-VIII BREASTA, Şcoala cu clasele I-VIII NEGOI, Şcoala cu clasele I-VIII LIŞTEAVA, Şcoala cu clasele I-VIII OSTROVENI, Şcoala cu clasele I-VIII BISTREŢ, Şcoala cu clasele I-VIII TERPEZIŢA, Şcoala cu clasele I-VIII SALCIA, Şcoala cu clasele I-VIII SECU

  22. Subcomponenta 1.4 - Mijloace de învăţământ pentru şcolile din mediul rural • Au fost definite pachete de materiale pentru învăţământul obligatoriu precum şi cel gimnazial. Mijloacele de învăţământ selectate au fost incluse într-un Catalog de Mijloace de Învăţământ care a fost distribuit la şcoli. contribuie la atingerea obiectivelor stabilite de curricula naţională. Aceste materiale pot fi: cărţi, atlase, albume, dicţionare sau enciclopedii care pot fi utilizate ca materiale auxiliare sau în biblioteca clasei, pentru disciplinele componente ale trunchiului comun. • Materialele tipărite – în număr de 41045 cărţi valorând 241843,11 RON - au ajuns în anul 2005 în toate şcolile din mediul rural din judeţul Dolj.

  23. COMPONENTA 2- IMBUNATATIREA PARTENERIATULUI COMUNITATE- SCOALA • ŞCOLILE/structurile care au obţinut finanţare- pe bază de competiţie de alocare de granturi prin depunere de subproiecte - în cadrul rundei 2 din anul 2005 la nivelul judeţului Dolj, sunt următoarele: ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TUDOR SEGĂRCEANU GOICEA,SCOALA CU CLASELE I-VIII BISTRET, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 PIELEŞTI, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII AFUMAŢI, STRUCTURA CU CLASELE I-VIII BALOTA DE JOS, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CASTRANOVA, STRUCTURA CU CLASELE I-IV MAGLAVIT, STRUCTURA CU CLASELE I-VIII BOURENI, STRUCTURA CU CLASELE I-VIII SĂRBĂTOAREA, STRUCTURA CU CLASELE I-IV TÎMBUREŞTI, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NEGOI, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MACESU DE SUS, STRUCTURA CU CLASELE I-VIII PUŢURI, STRUCTURA CU CLASELE I-IV VÂRVORU DE SUS, STRUCTURA CU CLASELE I-IV CRIVA, STRUCTURA CU CLASELE I-VIII CLEANOV, SCOALA CU CLS. I-VIII GH. JIENESCU RAST. • Valoarea totală a acestei runde de competiţie se ridică la suma de 217.078 RON.

  24. 7. Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală • Tinerii capabili de performante au fost priviti ca o avutie nationala, cu nevoi specifice de instruire pe durata scolarizarii. În plan educativ este esential pentru tinerii capabili de performante formarea convingerii ca pasiunea si preocuparile lor se bucura de aprecierea si respectul societatii, capabile sa le ofere, la timpul potrivit, sprijin pentru dezvoltare si careia sa-i ofere, apoi, o parte din rezultatele muncii lor. În traditia de pâna acum pregatirea tinerilor capabili de performante nu a avut, în general, un caracter organizat, fiind stimulata, de regula, în cadrul concursurilor scolare pe discipline.

  25. • La nivelul judeţului Dolj s-au obţinut următoarele rezultate la olimpiadele şi concursurile şcolare, faza naţională Număr de premii şi menţiuni: chimie-16, matematică-14, discipline tehnice-8, limba română–6, fizică-7, istorie-4, limba franceză-4, biologie-4, arte plastice-4, muzică-4, limba germană-3, limba rromani-3, limba spaniolă-3, limba latină-2, educaţie tehnologică-2, informatică-2, economie-1, geografie-1, filosofie-1 TOTAL: 96 distincţii

  26. La Balcaniada de matematică s-au obţinut 4 medalii- 1 aur şi 3 argint. • La Concursul Internaţional de matematică din Yacuzia s-a obţinut o medalie de argint. • La arte plastice şi muzică s-au obţinut 37 de premii. • Rezultate an competiţional 2005 Liceul cu Program Sportiv ,,Petrache Trişcu” Craiova

  27. 8. Compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea din ultimii ani • Învăţământul românesc, deci şi cel doljean, a cunoscut mari transformări pentru a face faţă şi a fi compatibil cu normelor europene. Astfel, s-au reorganizat rolurile şi competenţele decizionale, alocându-se resursele necesare desfăşurării procesului de învăţământ. În acest sens: • Directorii şi contabilii de şcoli şi-au însuşit metodologia pentru finanţarea pe elev a unităţilor de învăţământ • A fost respectat cadrul legislativ şi instituţional pentru ca atât autorităţile administraţiei publice locale, cât şi conducerile unităţilor şcolare să-şi poată aloca, din bugetele locale, şi respectiv din resursele extrabugetare ale şcolilor, fonduri pentru suplimentarea veniturilor personalului din învăţământ • Prin descentralizare s-a extins autonomia şcolară • S-a îmbunătăţit metodologia de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare • În vederea implementării legii asigurării calităţii în educaţie s-au organizat comisii în acest sens în toate unităţile • S-au făcut, la cererea MEdC, propuneri şi sugestii pentru stabilirea legislaţiei învăţământului românesc prin sincronizare cu reperele europene.

  28. 9. Dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente S-a realizat prin dezvoltarea resursei materiale, umane şi financiare: • Materiale: dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educaţionale, echipamente multimedia): • S-au făcut instruiri cu profesorii din liceele care au fost dotate, astfel încât în fiecare unitate există cadre didactice instruite. Sistemul AEL este un sistem modern de instruire şi gestiune a instruirii asistate de calculator destinat educaţiei asistate de calculator. Sistemul susţine procesul de predare-învăţare în cadrul liceal prin instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al sistemelor educaţionale. • În anul 2005 s-au achiziţionat noi calculatoare şi s-au îmbunătăţit cele existente în scopul utilizării extinse a platformei educaţionale. De asemenea s-au achiziţionat licenţe pentru soft-ul utilizat în laboratoare şi licenţe pentru programe antivirus, găsindu-se soluţii în vederea dotării şcolilor din mediul rural cu materiale didactice şi echipamente informatice (calculatoare, softuri educaţionale, echipamente multimedia), asigurarea conexiunii la Internet pentru toate unităţile din mediul urban şi o parte din rural.

  29. Umane: consacrarea legală a autonomiei şcolilor şi liceelor în stabilirea unei părţi din curriculum, în elaborarea de programe, în angajarea de personal, în acumularea şi folosirea de resurse financiare, în diferenţierea veniturilor: ACŢIUNI privind stabilirea curriculum-ului • Acţiunile prevăzute pentru anul 2005 în vederea creşterii calităţii demersului educaţional pentru „o societate bazată pe cunoaştere” au fost: • monitorizarea aplicării riguroase a curriculum-ului naţional în condiţiile generalizării efective a învăţământului obligatoriu de zece ani; • stimularea creativităţii în elaborarea C.D.S. şi personalizarea acestuia în funcţie de specificul local, regional şi judeţean; • generalizarea C.D.S. – urilor pilotate la nivel local, judeţean şi naţional cu eficienţă constatată în creşterea calităţii actului educaţional şi formarea personalităţii libere a elevului; • monitorizarea realizării curriculum-ului naţional în învăţământul privat; • cuprinderea tuturor cadrelor didactice din judeţ la cursuri de abilitare curriculară; • stimularea cercetării psiho – pedagogice, iniţiativei didactice, elaborării de manuale, ghiduri, metodici de specialitate, materiale didactice auxiliare; • dezvoltări curriculare judeţene în perspectiva educaţiei pentru cetăţenie democratică şi realizarea integrală a Programului de acţiuni în domeniul curricular pentru marcarea „anului european al educatiei pentru cetăţenie democratică (2005)”.

  30. Financiare: • Începând cu anul 2005, bugetul anual al unei unităţi de învăţământ cuprinde, pe de o parte, totalitatea veniturilor/fondurilor băneşti de care dispune şcoala pe o perioadă de un an, pe surse de provenienţă şi, pe de altă parte, totalitatea cheltuielilor prevăzute a se efectua în aceeaşi perioadă, în conformitate cu nevoile unităţii şi cu clasificaţia bugetară stabilită prin lege. • Necesarul total de resurse financiare care se va regăsi în veniturile înscrise în bugetul anual al unităţii de învăţământ se stabileşte/fundamentează pe următoarele categorii de fonduri: - fondurile aferente finanţării de bază; - fondurile aferente finanţării complementare; - fondurile aferente finanţării suplimentare; • Nivelul cheltuielilor aferente finanţării de bază este preponderent determinat de numărul de elevi şcolarizat într-o unitate de învăţământ şi mărimea costului standard/elev aprobat la nivel naţional. Este motivul pentru care finanţarea de bază se mai numeşte şi finanţare proporţională cu numărul de elevi/preşcolari. • Costul standard/elev se referă exclusiv la finanţarea de bază.

  31. Fiţi activi, fiţi eficienţi, fiţi manageri!

More Related