Obiective de guvernare:

1. RAPORT PRIVINDSTAREA ŞI CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DE LA ŞCOALA CU CLASELE I – VIII “DR. VASILE LUCACIU” SATU MAREÎN SEMESTRUL I ANUL ŞCOLAR 2008 – 2009

2. Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectoruldezvoltării durabile.Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şicontinuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivelemajore ale programului de guvernare. Economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de cele 4 instrumente cognitive care alcătuiesc tradiţional alfabetizarea de bază (abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura şi civilizaţia tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă. Şcoala trebuie să construiască şi să consolideze un set de valori stabile şi coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate socială) şi conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos. Guvernarea va respecta Pactul naţional pentru educaţie şi va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaborată în baza pactului naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.

3. Obiective de guvernare: 1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant. 2. Alocarea a 6% din PIB pentru educaţie. 3. Transformarea educaţiei timpurii în bun public. 4. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor.5. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe. 6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate. 7. Realizarea unui sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ, precum şi garantarea egalităţii de şanse la accesul la educaţie. 8. Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat.9. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării.

4. Direcţii de acţiune, învăţământul preuniversitar: ● Promovarea pachetului legislativ pentru învăţământul preuniversitar. ● Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi. ● Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii învăţământului. ● Eliminarea abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu. ● Încurajarea continuării studiilor astfel încât cel puţin 85% dintre tineri să fie absolvenţi de studii liceale. ● Creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniile ştiinţelor exacte şi al tehnologiei.● Generalizarea învăţării informatizate. ● Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în învăţământul special sau de masă. ● Asigurarea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ.

5. ● În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere: - accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ; - asigurarea cu manuale şcolare; - asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne; - promovarea interculturalităţii. ● Susţinerea copiilor şi tinerilor capabili de performanţă. ● Generalizarea programului "Şcoala de după şcoală". ● Dezvoltarea învăţământului din mediul rural. ● Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică. ● Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul ei. ● Asigurarea educaţiei complementare (educaţie pentru sănătate şi alimentaţie sănătoasă, cultură, cultură civică, antreprenorială şi tehnologică, prin sport etc.). (Capitolul 5 – Educaţie din Programul de guvernare 2009-2012)

6. RESURSE UMANE • 1. ELEVI Circumscripţia şcolară arondată şcolii cuprinde o zonă cu o populaţie relativ îmbătrânită (străzile cu case individuale) şi nestabilă (blocurile). În anul şcolar 2008-2009, structura populaţiei şcolare în funcţie de mediul de provenienţă a fost următoarea:

7. Un număr de 7 elevi sunt cu cerinţe educative speciale, având certificate de la Comisia pentru Protecţia Copilului a Consiliului Judeţean Satu Mare, unul fiind şcolarizat la domiciliu. Aceştia suferă de handicap grav, tipul 6.Ne (tulburări neuro – psihice), – 3 elevi, tip 2.S (tulburări somatice) – 2 elevi, 5.M (mental – psihice) – 2 elev. Un număr de 12 elevi au recomandări psihopedagogice pentru copii cu cerinţe educative speciale din partea Comisiei Interne de Evaluare Continuă de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare. Un număr de 5 elevi se găsesc în plasament familial: 4 abandonaţi de părinţi şi 1 cu părinţi decăzuţi din drepturi. 18 elevi sunt orfani de un părinte. 13 elevi sunt abandonaţi de către părinţi. Dintre aceştia, 3 se află în grija mamei, 2 a tatălui, 3 a bunicilor şi 5 a altor persoane.

8. În general, frecvenţa elevilor este bună. Elevii-problemă din punct de vedere al frecvenţei provin din familii dezorganizate sau cu părinţii plecaţi în străinătate şi lăsaţi în grija unor persoane care nu au influenţă pozitivă asupra acestor copii. Procentul de neparticipare şcolară este mult mai ridicat la ciclul gimnazial. Pe lângă motivele anterioare, apar şi particularităţile de vârstă (pubertatea). O parte din populaţia din zonă este de etnie rromă, care, din cauza tradiţiilor, frecventează sporadic cursurile şi termină, în mare majoritate, doar ciclul primar sau doar clasa a V-a, a VI-a. Majoritatea elevilor care abandonează şcoala aparţin acestei etnii, motivul de bază fiind tradiţiile acestora. Rata neparticipării este de 4,69% pe şcoală, 2,58% la ciclul primar şi 6,61% la ciclul gimnazial.

10. Situaţia statistică a frecvenţei elevilor, a abandonului şcolar, pe clase şi cicluri de şcolarizare, se prezintă astfel:

11. C. Nivelul atingerii standardelor educaţionale la sfârşitul semestrului I al anului şcolar 2008-2009 rezultă din următoarele date statistice: C.1. Din totalul de 444 elevi înscrişi la începutul anului şcolar, faţă de 454 la începutul anului şcolar trecut, 422 rămaşi la sfârşitul semestrului I faţă de 450 la sfârşitul sem. I al anului şcolar trecut, din care 234 faţă de 242 la ciclul primar şi 188 faţă de 208 la ciclul gimnazial, la sfârşitul semestrului I au promovat 389 (92,18% faţă de 90,22% din anul şcolar trecut), din care 229 la ciclul primar (97,86% faţă de 96,28% în anul şcolar trecut) şi 160 la ciclul gimnazial (83,17% faţă de 85,10% în anul şcolar trecut).

12. La sfârşitul semestrului I al anului şcolar 2008 – 2009 9 elevi au rămas corigenţi (2,13% faţă de 8,44% în anul trecut), din care 1 la ciclul primar (0,42% faţă de 3,311% în anul şcolar trecut) şi 8 la ciclul gimnazial (4,25% faţă de 14,48% în anul şcolar trecut).

13. 24 elevi (5,68% faţă de 1,33% din anul şcolar trecut) au situaţia şcolară neîncheiată: 4 la ciclul primar (1,71% faţă de 0,41% din anul şcolar trecut) şi 20 la ciclul gimnazial (10,63% faţă de 2,40% din anul şcolar trecut). Dintre aceştia, 18 elevi, din care 4 la ciclul primar şi 14 la ciclul gimnazial, nu sunt încheiaţi la nicio disciplină de învăţământ. 3 elevi dintre cei cu situaţia şcolară neîncheiată sunt în clasele a VII-a şi a VIII-a. Unul nu a fost prezent la nicio probă, ceilalţi doi la câte o probă. 12 dintre elevii cu situaţia şcolară neîncheiată sunt de etnie rromă, aceştia nu frecventează şcoala decât sporadic, din cauza tradiţiilor. Ceilalţi provin din familii dezorganizate, cu nivel redus de interes pentru evoluţia şcolară a propriilor copii.

14. Creşterea procentului de promovabilitate nu este relevantă, datorită creşterii procentului elevilor cu situaţia şcolară neîncheiată, care, datorită frecvenţei reduse, au şanse minime de promovare în urma examenelor pentru încheierea situaţiei şcolare. Decalajul dintre ciclul primar şi gimnazial persistă, acesta datorându-se atât diferenţei de cerinţe a standardelor curriculare de performanţă dintre cele două cicluri de şcolarizare, cât şi unui procent de subiectivitate în evaluarea cunoştinţelor elevilor. Aceste descreşteri au motive multiple: apropierea exigenţei cadrelor didactice la standardele de performanţă, lipsa motivaţiei învăţării la elevi, care, la rândul ei, are motive multiple: lipsa de interes a familiilor faţă de evoluţia şcolară a copiilor lor, influenţa negativă a mass–mediei, instabilitatea sistemului politic şi economic, etc. La clasele intensive nici un elev din cei 72 rămaşi înscrişi nu a rămas corigent, faţă de 1 elev corigent în anul şcolar trecut (0% faţă de 1,27% din anul şcolar trecut). La celelalte clase de la secţia română s–au înregistrat 2 corigenţi dintr–un număr de 60 elevi (3,33% faţă de 15,15% în anul şcolar trecut), iar la secţia maghiară 6 corigenţi dintr–un număr de 56 elevi (10,71% faţă de 23,72% în anul şcolar trecut). 5 elevi din clasele a VI-a B şi a VII-a B au îndeplinit condiţiile din R.O.I. de trecere în clasele intensive, dar nu au dorit. Înseamnă că atmosfera din aceste clase este bună, colectivele sunt închegate.

16. Situaţia şcolară a elevilor ciclului gimnazial, secţia română, în funcţie de sistemul educaţional de provenienţă (Step by Step sau tradiţional), se prezintă astfel: Se confirmă faptul că alternativa educaţională Step by Step este excelentă pentru munca diferenţiată cu elevii, cei dotaţi putându–se afirma, iar cei cu dificultăţi la învăţare sunt îndrumaţi eficient pentru atingerea standardelor minimale. Munca independentă şi de pregătire pentru lecţii a elevilor din sistemul alternativ Step by Step este îndrumată şi verificată de către cadre didactice competente, rezultatele acestei munci putând fi sesizate în ciclul gimnazial. Şi elevii care au absolvit ciclul primar în alternativa Step by Step sunt competitivi, obţinând rezultate foarte bune atât la clasă cât şi la concursuri şcolare pe discipline.

17. Puncte forte: • Numărul mare de elevi cu calificativul foarte bine (47,86%) şi medii generale peste 9 (30,85%); • Numărul mare de consultaţii organizate la clasele a VII-a şi a VIII -a. Puncte slabe: • Notarea elevilor se face de către unele cadre didactice în salturi, ceea ce poate duce la stres; • Mulţi elevi nu învaţă sistematic, ceea ce duce la lacune în cunoştinţe şi la eşec şcolar; • Lipsa de interes a unor familii pentru şcoală. Ce trebuie să dezvolte şcoala: • Să perfecţioneze sistemul de evaluare şi monitorizare a activităţii fiecărui cadru didactic; • Să fixeze responsabilităţi pentru întreg personalul unităţii, care să fie îndeplinite cu conştiinciozitate; • Să se creeze în timpul activităţilor o atmosferă care să–i ajute pe elevi să capete încredere în ei şi în cadrele didactice.

18. C.2. Situaţia disciplinară a elevilor reiese din datele statisticii următoare: La clasele primare toţi elevii au obţinut calificativul “Foarte bine”.La ciclul gimnazial, datele se regăsesc în următorul tabel:

19. Se poate observa o stare de indisciplină la unele clase, mulţi profesori plângându-se de comportamentul elevilor în timpul orelor de curs, iar conducerea şcolii de comportamentul elevilor în timpul pauzelor, respectiv de numărul mare de elevi care absentează nemotivat (fugă de la ore) ori au un comportament incompatibil cu calitatea de elev (agresează fizic colegii şi verbal cadrele didactice şi personalul şcolii).

20. Numărul mare de note scăzute la purtare la ciclul gimnazial este rezultatul neparticipării elevilor problemă la activităţile şcolare şi al comportamentului necivilizat al acestora faţă de elevi, faţă de personalul şcolii. Diriginţii acestor elevi au depus eforturi pentru remedierea comportamentului acestora, au anunţat părinţii sau tutorii legali, dar rezultatele se lasă aşteptate, datorită lipsei de colaborare din partea familiilor acestor elevi. Comportamentul negativ al elevilor în pauze s-ar putea îmbunătăţi dacă toate cadrele didactice ar efectua mai conştiincios serviciul pe şcoală, iar comportamentul negativ din timpul orelor prin folosirea unor metode variate de predare – învăţare, adaptate la nivelul fiecărei clase, a fiecărui elev chiar.

21. Puncte forte: - Elevii au încredere în conducerea şcolii şi în cadrele didactice, majoritatea adresându-se cu încredere pentru consiliere în rezolvarea tuturor problemelor legate de şcoală şi chiar personale. Puncte slabe: - Numărul mare de absenţe nemotivate, rezultatul fugii de la ore; - Numărul mare de note scăzute la purtare sub 7. Ce trebuie să dezvolte şcoala: - Să se creeze în şcoală în timpul tuturor activităţilor o atmosferă care să îi determine pe elevi să vină şi să stea la şcoală cu plăcere; - Apelarea la organizaţiile civile ale rromilor pentru sprijin în asigurarea frecvenţei copiilor rromi, la Poliţia de proximitate sau Poliţia comunitară pentru disciplinarea elevilor problemă.

22. Studiul datelor statisticilor anterioare trebuie să ne îndemne să desfăşurăm în continuare o activitate susţinută pentru îmbunătăţirea procesului de predare–învăţare. Trebuie intensificată colaborarea cu familiile elevilor, atât prin organizarea unor întâlniri între părinţi, profesori şi elevi, cât şi prin vizite la domiciliul elevilor şi consilierea acestora şi a familiilor lor. Trebuie pus accent mai mare în continuare pe metodele interactive, pe munca diferenţiată la clasă şi coborârea la nivelul de înţelegere al elevilor cu intelect liminar, o colaborare strânsă între diriginţi şi profesori, între diriginte – profesori şi familiile elevilor. Consilierul şcolar trebuie să efectueze mai multe asistenţe la ore şi ore de consiliere, mai ales la clasele cu elevi problemă. Situaţiile statistice anterioare reflectă competenţa colectivului de cadre didactice, seriozitate atât din partea acestora, cât şi din partea multor elevi în pregătirea şi derularea activităţilor şcolare, străduinţa majorităţii pentru un învăţământ de calitate.

23. Rezultatele obţinute • la concursuri • şi olimpiade şcolare • Un număr mare de elevi au participat la concursurile şi olimpiadele şcolare, obţinând rezultate mulţumitoare: • Aria curriculară limbă şi comunicare: • 25 elevi participanţi la faza pe şcoală a olimpiadei de limba şi literatura română; • 17 elevi participanţi la faza municipală a olimpiadei de limba şi literatura română (clasele a V-a A, a VI-a A, a VI-a B şi a VII-a A, profesori Bârle Crina şi Şerban Elena), din care 5 calificaţi la faza judeţeană; • 5 elevi participanţi la concursul cangurul lingvist, limba engleză (profesori Farkas Iulia şi Molnar Timea). • 16 elevi participanţi la concursul „Smart” – limba engleză, din care câte 1 elev au obţinut premiul II, respectiv III (profesori Farkas Iulia şi Molnar Timea); • 2 elevi participanţi la faza judeţeană a concursului „Aranytoll” – clasa a IV-a (învăţător Kovats Eva); • 2 participanţi la faza judeţeană a concursului „Mesemondo verseny” – clasa I şi a III-a (învăţători Nagy Orsolya şi Res Borbala); • 4 participanţi la faza judeţeană a concursului „Mesevetelkedo” – clasa a IV-a (învăţător Kovats Eva).

24. Aria curriculară matematică şi ştiinţe: • 22 elevi participanţi la faza pe şcoală a olimpiadei de matematică; • 19 elevi participanţi la faza municipală a olimpiadei de matematică (profesori Boroş Adriana, Franczia Katalin şi Preda Salomea); • 21 elevi participanţi la concursul de matematică „O. Goga”, din care 1 elev a obţinut premiul III (clasa a IV-a S, învăţători Boudi Melania, Şugar Anca) şi 2 elevi menţiune (clasa a VI-a A şi a VIII-a A, profesor Boroş Adriana); • 3 elevi participanţi la faza locală a olimpiadei de chimie (profesor Sutak Eniko); • 6 elevi participanţi la faza locală a olimpiadei de fizică, din care 2 calificaţi la faza judeţeană (profesor Sutak Eniko).

25. Aria curriculară om şi societate: • 8 elevi participanţi la faza pe şcoală a olimpiadei de geografie (profesor Olyus Gabriella), din care 3 elevi calificaţi la faza judeţeană; • 2 echipe de câte 3 elevi participanţi la faza pe şcoală a concursului internaţional de ecologie „Sajo Karoly”, din care 1 echipă s-a calificat la faza judeţeană (profesori Balint Noemi şi Olyus Gabriella). • Aria curriculară arte: • 4 desene realizate de elevi din clasele IV-a S (învăţători Boudi Melania şi Şugar Anca)şi a VII-a A (profesor Gurzău Klara), în cadrul săptămânii fără violenţă, expuse la Muzeul de Artă); • 4 machete realizate de elevi din clasele a V-a A şi a VII-a A (profesor Gurzău Klara) în cadrul expoziţiei „Circulaţia rutieră”, expuse la Muzeul de Artă. • Aria curriculară tehnologii: • Concursul internaţional „Safer Internet Day 2009”, familia mea Internaută, proiectul cu titlul „Obsesia internetului”, locul 15 cu 49 puncte.

26. Aria curriculară educaţie fizică şi sport: • Fotbal, gimnaziu: - locul I pe zonă; - locul I pe municipiu; - locul I pe judeţ. • Fotbal, primar: - locul I pe zonă; - locul IV pe municipiu; - locul VI pe judeţ. • Baschet, fete: locul VII pe municipiu; • Baschet, băieţi: locul VII pe municipiu; • Handbal, fete: locul IV pe municipiu. • Majoritatea olimpiadelor şcolare au loc în semestrul al II-lea, ceea ce înseamnă că numărul elevilor participanţi va fi mai mare. • Se poate observa interesul atât din partea elevilor, cât şi a cadrelor didactice pentru reprezantarea şcolii la cât mai multe concursuri şi olimpiade, ceea ce duce la o evaluare pozitivă a activităţilor desfăşurate, atât de către forurile superioare, cât şi de către comunitatea locală.

27. E. În anul şcolar 2007 – 2008, elevii claselor a VII–a şi a VIII–a au susţinut tezele cu subiect unic la obiectele de învăţământ şi conform calendarului, stabilite de M.E.C.T. • Promovabilitatea pe şcoală a fost de 83,74% faţă de 76,73% din anul şcolar trecut. La nivelul claselor a VII–a, promovabilitatea a fost de 79,25% faţă de 73,50% din anul şcolar trecut, iar la nivelul claselor a VIII – a de 88,24% faţă de 79,98% din anul şcolar trecut. • Situaţia pe clase şi pe obiecte de învăţământ reiese din datele următoare:

28. clasa a VII – a

29. clasa a VIII – a

32. Un număr de 10 lucrări au fost punctate cu nota maximă, 10: • Puncte forte: • Seriozitatea tuturor profesorilor care predau disciplinele care fac obiectul tezelor cu subiecte unice (s–au ţinut cu regularitate consultaţii, chiar şi pe grupe diferenţiate, în funcţie de nivelul de cunoştinţe al elevilor); • Puncte slabe: • Lipsa de interes a unor elevi în pregătirea lor pentru clasă şi pentru teze; • Prezenţa slabă a unor elevi la consultaţii; • Numărul relativ mare al absenţilor la tezele cu subiect unic. • Ce trebuie să dezvolte şcoala: • Asigurarea condiţiilor pentru pregătirea elevilor pentru tezele cu subiect unic, în vederea admiterii în învăţământul liceal şi tehnic; • Monitorizarea legăturii diriginţilor cu familiile elevilor, pentru ca aceştia să fie informaţi din timp asupra nivelului de pregătire al copiilor lor şi pentru a–i ajuta în orientarea justă şcolară şi profesională, pentru a preîntâmpina eşecul şcolar.

33. 2. PERSONAL DIDACTIC La începutul anului şcolar 2008-2009, şcoala a fost încadrată cu un număr de 36 titulari: 7 învăţători, 9 institutori şi 20 profesori. Dintre aceştia, 5 persoane (o învăţătoare, o institutoare şi 3 profesoare) sunt detaşate, 1 învăţător în concediu pentru îngrijirea copilului, consiliera şcolară este în concediu fără plată conform Legii 128/97, în locul lor fiind angajat personal didactic calificat.

34. Şcoala a funcţionat cu un număr de 44 cadre didactice: 7 învăţători, 9 institutori şi 28 profesori, toţi calificaţi. Din cele 16 cadre didactice de la ciclul primar, 4 au gradul definitiv, 2 gradul II şi 10 gradul I. Din cei 28 profesori, 6 sunt debutanţi, 9 au gradul definitiv, 2 gradul II şi 11 gradul I. Nu întâmpinăm greutăţi în încadrarea cadrelor didactice pe posturile vacante sau rezervate. Concursul pentru ocuparea posturilor didactice vacante şi rezervate îl organizăm de 3 ani în şcoală, iar I.Ş.J. Satu Mare rezolvă toate situaţiile deosebite (asigură cadrele didactice necesare pentru obiectele de învăţământ cu număr mic de ore în şcoală).

35. În anul şcolar 2008 – 2009, în şcoală au funcţionat următoarele comisii permanente: • Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în educaţie; • Catedrele pe discipline şi comisiile metodice; • Comisia pentru curriculum; • Comisia pentru orar; • Comisia de monitorizare a cazurilor de violenţă în rândul elevilor; • Comisia pentru salarizare; • Comisia pentru acordarea burselor; • Comisia pentru acordarea rechizitelor şcolare şi a unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare; • Comisia paritară; • Comisia pentru protecţia muncii; • Comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor; • Comisia pentru protecţia civilă; • Comisia pentru inventar. • Toate comisiile permanente şi–au desfăşurat activitatea pe baza planurilor manageriale, conform legislaţiei în vigoare. Rapoartele asupra activităţii acestora se găsesc în anexa 1.

36. Activitatea de (auto)perfecţionare a cadrelor didactice se desfăşoară la nivelul catedrelor, comisiilor metodice, prin examenele pentru obţinerea gradelor didactice, formările continue din 5 în 5 ani. • Următoarele cadre didactice au fost înscrise la examenele pentru obţinerea gradelor didactice: • Bârle Crina – gradul I sesiunea 2007 – 2010; • Boroş Adriana – gradul II sesiunea 2007 – 2009; • Şugar Anca – gradul II sesiunea 2007 – 2009; • Crăsnean Livia – gradul I sesiunea 2007 – 2010; • Ciontoş Nicoleta – gradul I sesiunea 2007 – 2010; • Neichi Sergiu – gradul definitiv sesiunea 2008 – 2009; • Molnar Timea – gradul definitiv sesiunea 2008 – 2009; • Nagy Orsolya – gradul II sesiunea 2008 – 2009; • Kallai Carolina – gradul II sesiunea 2008 – 2010.

37. Următoarele cadre didactice îşi completează studiile: • Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei: • - Maier Eniko; • - Res Borbala. • Facultatea de psihologie: • - Jiboc Angela. • Academia de Muzică „Gheorghe Dima”: • - Ioan Valeriu. • Masterat „Management educaţional”: • - Săsăran Mariana.

38. Puncte forte: • Seriozitatea pregătirii metodico – ştiinţifice a majorităţii cadrelor didactice; • Dezvoltarea profesională a majorităţii cadrelor didactice, atât prin participarea la cursurile de perfecţionare, cât şi prin studiu individual. Puncte slabe: • Toate clasele gimnaziale au programul maxim de ore; Ce trebuie să dezvolte şcoala: • Informarea promptă, în continuare, a tuturor cadrelor didactice cu noutăţile Reformei Curriculare şi în orice alt domeniu legat de activitatea instructiv – educativă; • Să sporească gradul de implicare a elevilor în propria lor dezvoltare.

39. PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR • Organigrama cuprinde 3,5 posturi de cadre didactice auxiliare: 2 de secretar, 1 contabil şi 0,5 bibliotecar. Posturile didactice auxiliare sunt ocupate de personal calificat.

40. Compartimentul Secretariat s-a achitat de sarcini: încadrare, cărţi de muncă, state de funcţii, state de plată, statistici, situaţii solicitate de forurile superioare au fost întocmite, respectiv depuse sau trimise în format electronic la termen. A fost completată, cu toate datele solicitate, baza de date on–line BDNE a M.E.C.I. Toate documentele pentru desfăşurarea sesiunii pentru tezele cu subiect unic şi titularizare au fost întocmite corect şi la timp. Pentru toate achiziţiile s–au întocmit comenzi, referate de necesitate şi recepţii, iar obiectele de inventar au fost introduse în inventarul şcolii şi numerotate. Compartimentul Contabilitate s-a achitat de sarcini cu corectitudine şi la timp. Sumele pentru salarii, achitarea cheltuielilor pentru utilităţi şi dotări au fost virate fără întârzieri. Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 10 200 volume. Orarul de funcţionare a fost respectat întocmai în semestrul I. Bibliotecara a informat cadrele didactice la timp asupra noutăţilor apărute în bibliotecă. A fost realizată inventarierea fondului de carte, finalizându-se şi scrierea preţului denominat pe toate cărţile achiziţionate înainte de 2005.

41. 4. PERSONAL NEDIDACTIC Organigrama cuprinde 8 posturi de personal nedidactic: 4 îngrijitoare şi 4 agenţi de pază. Un post de agent de pază este vacant. Compartimentul Curăţenie–pază şi-a desfăşurat activitatea conform planificării activităţii personalului. Paza este asigurată de agenţi de pază care a absolvit cursurile specifice. Au fost achiziţionate materialele de curăţenie şi pentru reparaţii, conform necesarului, dar nu au fost folosite cu eficienţă, datorită lipsei conştiinciozităţii unora dintre angajaţii acestui sector. În luna decembrie s-a realizat înlocuirea sistemului de distribuţie a agentului termic şi amenajarea unui grup sanitar pentru handicapaţi. Personalul de îngrijire a efectuat curăţenia în urma acestor lucrări. Îngrijirea curţii şi spaţiilor verzi din jurul şcolii este sarcina personalului de pază. Aceştia nu şi-au îndeplinit datoria la timp, grădina din spate fiind întreţinută periodic şi de cadrele didactice, elevi.

42. Puncte forte: • Folosirea eficientă a fondurilor alocate de Primărie, Guvern şi din autofinaţare pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor instructiv – educative şi administrativ – gospodăreşti; • Preocuparea pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru, atât în sălile de clasă cât şi în birourile şcolii. • Puncte slabe: • Curăţenia în şcoală şi în împrejurimile ei încă lasă de dorit. • Ce trebuie să dezvolte şcoala: • Să se insiste asupra păstrării curăţeniei de către elevi atât în sălile de clasă cât şi pe coridoare, în grupurile sanitare, în curtea şi împrejurimile şcolii; • Să fixeze responsabilităţi clare pentru personalul de îngrijire şi pază şi să monitorizeze mai eficient activitatea acestora.

43. II. DESFĂŞURAREA PROCESULUI INSTRUCTIV – EDUCATIV • 1. Proiectarea activităţilor didactice, a unităţilor de învăţare s–a realizat conform programelor şcolare în vigoare şi recomandărilor inspectorilor de specialitate. Cadrele didactice debutante au fost îndrumate de membrii catedrelor/comisiilor metodice. Toate cadrele didactice au întocmit proiecte de activitate didactică, respectiv schiţe de lecţii pentru toate activităţile la clasă. Cadrele didactice ale căror propuneri de opţionale au fost alese de părinţi au întocmit, alături de proiectele de activitate, şi programe, acestea fiind vizate de inspectorii de specialitate. • Analiza activităţii catedrelor/comisiilor metodice a fost realizată de responsabilii acestora şi se găseşte în anexa 2.

44. Puncte forte: • Seriozitatea pregătirii majorităţii cadrelor didactice pentru ore; • Dezvoltarea profesională a tuturor cadrelor didactice, atât prin participarea la cursurile de perfecţionare, cât şi prin studiu individual. Puncte slabe: • Încă nu toate materialele didactice sunt în conformitate cu cerinţele noilor programe; • Materialele didactice existente nu sunt folosite decât sporadic (CD-urile cu programe educaţionale nu sunt încă înregistrate la producător, deci nu au fost folosite deloc). • Toate clasele gimnaziale au programul la maxim de ore. Ce trebuie să dezvolte şcoala: • Informarea promptă, în continuare, a tuturor cadrelor didactice cu noutăţile reformei curriculare.

45. 2. Oferta educaţională a şcolii, pe lângă orele din trunchiul comun, conţine: • Ore de aprofundare la ciclul primar la limba română, matematică; • Ore de extindere la ciclul primar la limba română, la ciclul gimnazial la limba engleză – clasele de engleză–intensiv, la istorie şi geografie; • Ore de opţional la ciclul primar la limba română, matematică, limba engleză, ecologie şi informatică, iar la ciclul gimnazial la limba engleză, ecologie şi informatică. • La ambele cicluri de învăţământ oferim ore extracurriculare de pregătire sportivă. Elevilor care nu frecventează orele de religie existente în şcoală le–am oferit ore informatică. • La ciclul primar funcţionează clase în sistem tradiţional şi în alternativa educaţională Step by Step, iar la ciclul gimnazial, secţia română, funcţionează clase în sistem tradiţional şi engleză–intensiv, la cererea elevilor şi a familiilor acestora. • Opţionalele pentru anul şcolar 2009 – 2010 au fost propuse de cadrele didactice în luna decembrie (după principiul resurse umane şi materiale existente, interesul elevilor), elevii şi părinţii având posibilitatea selectării din ofertele prezentate pe cele pentru care prezintă interes. Ofertele au fost prezentate de cadrele didactice propunătoare cu ocazia unor şedinţe cu părinţii şi elevii.

46. 3. Calitatea predării reiese din statisticile anterioare. Se observă că avem un colectiv de cadre didactice care a urmărit în permanenţă asigurarea unei calificări cognitive substanţiale, a unei solide pregătiri de specialitate, cu cunoştinţe adecvate de psihologie şi pedagogie, pregătire culturală şi civică, un spirit deschis asupra lumii culturale şi sociale şi, mai ales, o preocupare permanentă în perfecţionarea cunoştinţelor şi deprinderilor. S–a avut în vedere cultivarea acelor calităţi şi abilităţi care să asigure funcţionalitatea claselor, familiarizarea cu regulamentele şi structurile organizaţionale şi modernizarea sistemului de predare – învăţare – evaluare a activităţii elevilor. Analiza pe discipline a calităţii predării a fost realizată de responsabilii catedrelor/comisiilor metodice şi se găseşte în anexa 2. Pentru sporirea atractivităţii trebuie să promovăm în continuare un învăţământ modern axat pe metode activ – participative şi interactive, transmiţând în practică ideile eficiente ale reformei. Trebuie să cultivăm relaţii armonioase, stimulatoare între cei trei factori fundamentali: cadre didactice – elevi – părinţi. Este foarte util să extindem şi mai mult utilizarea calculatorului, inclusiv pentru predarea unor lecţii pe calculator (s–au ţinut lecţii AEL doar la informatică, atât la ciclul primar cât şi la ciclul gimnazial), să organizăm activităţi reuşite la nivelul şcolii (concursuri de orice fel, spectacole, excursii), activităţi cu mare efect educativ în cadrul cărora să asigurăm o ambianţă atrăgătoare.

47. Puncte forte • Seriozitatea de care dau dovadă majoritatea cadrelor didactice în activitatea de perfecţionare a procesului instructiv – educativ, de predare – învăţare. Puncte slabe • Nerespectarea întocmai a planului managerial al unor catedre sau comisii metodice. Ce trebuie să dezvolte şcoala • Să monitorizeze cu atenţie mai mare activitatea instructiv – educativă a tuturor cadrelor didactice, pentru a elimina formalismul în activitate.

48. 4. În planurile manageriale ale tuturor catedrelor/comisiilor metodice şi al şcolii există un program bine stabilit pentru pregătirile cu elevii capabili de performanţă şi de pregătire suplimentară. Rezultatele muncii comune a elevilor cu cadrele didactice au fost amintite la secţiunea rezultate la concursuri şi olimpiade şcolare. Aceste rezultate sunt urmare a unei munci da calitate depuse de majoritatea cadrelor didactice, perseverenţei elevilor capabili de performanţă, precum şi participării acestora la activităţile grupelor de excelenţă care funcţionează la nivel de municipiu.

49. Activitatea educativă şi de consiliere a elevilor este la fel de importantă ca şi cea instructivă. Planificarea activităţii comisiei metodice a diriginţilor a fost făcută la timp şi la nivelul cerinţelor actuale, mai puţin planificările orelor educative de către unii diriginţi. Tematica orelor educative este stabilită de către diriginţi în conformitate cu particularităţile de vârstă ale elevilor, luând în considerare atât preferinţele lor cât şi laturile educative care trebuiesc urmărite în cadrul acestor ore. Consiliul profesoral al claselor funcţionează, întrunindu–se de fiecare dată când nevoia o impune, înţelegându–se necesitatea colaborării permanente între diriginţii şi profesorii propunători la clasă, pentru o cunoaştere mai bună a personalităţii colectivelor şi a elevilor, a problemelor cu care se confruntă aceştia în scopul prevenirii insucceselor şcolare, a abaterilor disciplinare.

50. Obiectivele propuse de diriginţi trebuie să vizeze asigurarea unui climat calitativ superior care să evidenţieze comunicarea cu elevii şi părinţii, în scopul cunoaşterii şi înţelegerii manifestărilor acestora, menţinerii relaţiilor de colaborare şi cooperare între elevi, amenajarea claselor, cunoaşterea elevilor, menţinerea disciplinei şcolare. Se impune în continuare să se insiste în mod special asupra muncii educative, iar planul de muncă al comisiei diriginţilor să constituie anexa principală a planului unic managerial. Cabinetul de consiliere psiho–pedagogică şcolară este funcţional, fiind încadrat cu consilier şcolar (2 suplinitori până în luna decembrie şi 1 suplinitor începând cu luna decembrie). Activitatea de consiliere s–a desfăşurat conform orarului, fiind consiliaţi atât elevi, cât şi părinţi. Consilierii şcolari a sprijinit activitatea diriginţilor prin acţiuni comune. Analiza activităţii comisiei metodice a diriginţilor a fost făcută de responsabilul acesteia şi se găseşte în anexa 3.