APLICAŢIE GIS PENTRU MONITORIZAREA PĂDURILOR DIN OCOLUL SILVIC TÂRGU-JIU

1. APLICAŢIE GIS PENTRU MONITORIZAREA PĂDURILOR DIN OCOLUL SILVIC TÂRGU-JIU Mugurel Predescu Primăria Municipiului Târgu-Jiu

2. Benficiile păduriilor din jurul oraşului • Pădurile din jurul zonelor urbane îmbunătăţesc calitatea aerului: absorb bioxidul de carbon, reţin particulele de praf, fumul sau microbii transportati de curenţii de aer; • În verile toride, apa reţinută de vegetaţia pădurii se evaporă , crescând umiditatea în atmosferă, de asemenea temperatura este mai scazută cu cateva grade în pădure decât în zonele învecinate; • Peisajul variat şi aerul curat au un rol estetic pentru om.

3. Dezvoltarea urbană Municipiul Targu-Jiu este aşezat la intersecţia paralelei 45 latitudine nordică şi a meridianului 23 longitudine estică. Suprafaţa administrativă totală este de 10.225 ha. Populaţia este de 96.000. Fig.1 Distribuţia clădirilor noi (puncte rosii)se concentrează spre marginea perimetrului urban şi reprezintă o ameninţare asupra pădurilor din vecinătatea oraşului.

4. Zone defrişate pentru agricultură Fig. 2. Ortofotogramă din 2005 în zona perimetrală a Târgu-Jiului

5. Păduri defrişate de ind. minieră Agenţia de Protecţie a Mediului este interesată de a urmări reîmpădurirea fostelor perimetre miniere. Companiile miniere trebuie să restabiliească acelaşi tip de vegetaţie anterioară exploatării lignitului. Aplicaţia GIS pentru monitorizarea pădurilor prezentată aici are ca scop îmbunătăţirea comunicării dintre organizaţiile interesate în reîmpădurirea zonei. Fig. 3 Exploatare minieră de suprafaţă realizată după defrişarea parţială a zonei (http//maps.yahoo.com, Romania, Targu-Jiu, Rovinari, accesat în data de 5 februarie 2007)

6. SCOPUL PROIECTULUI • Realizarea unei aplicaţiei GIS pentru monitorizarea pădurilor în Ocolul Silvic Târgu-Jiu are rolul de a ajuta managementul organizaţiilor responsabile în protejarea pădurilor din această zonă. • Prototipul acestei aplicaţii a fost realizat ca urmare colaborării dintre Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj, Consiliul Judeţean Gorj, Direcţia Silvică Gorj şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu.

7. Abordarea proiectului Fig.4 Etapele de modelare in GIS (figura adaptatadin (Worboys and Duckham, 2004, p.137, Fig. 4.3))

8. MODELUL CONCEPTUAL • Ideea aplicaţiei GIS este să integreze datele despre păduri, drumuri, zone urbane, limite administrative pentru a furniza funcţionalitate adecvată pentru monitorizarea şi analiza pădurilor aflate în Ocolul Silvic Târgu-Jiu.

9. Rezultate ale aplicaţiei GIS • Afişarea de hărţi tematice după tipul de arboret, altitudine, pantă, funcţionalitatea pădurilor pentru limitarea eroziunii şi a alunecărilor de teren; • Calculul distnţelor şi ariilor pentru evaluarea potenţialului economic sau cel al biodiversităţii; • Urmărirea în timp a unei parcele (dispariţia şi apariţia unei parcele de pădure); • Agregarea spaţială a datelor pentru a calcula indicatori necesari monitorizării pădurilor din aria de studiu; • Schimb de date cu diferite tipuri de software GIS;

10. Ocolul Silvic Târgu-Jiu Fig. 5 Parcele de pădure, drumuri şi zone urbane

11. Funcţionalitatea pădurilor • Amenajamentul pădurilor pentru Ocolul silvic Târgu-Jiu (Paun si colab. 1996) defineşte funcţionalitatea şi acţiunile posibile pentru fiecare parcelă de pădure. Exemplu: • 1.1D – centruri de pădure formate pe malurile râurilor (aceste păduri au rol de protecţie) • 1.2A – păduri situate pe terenuri supuse la eroziune şi avâd pantă mai mare de 30 grade. Deoarece terenul are o pantă foarte mare, acesta este supus la eroziune iar pădurea de pe aceste terenuri poate stopa acest proces. Fig.6Funcţionalitatea parcelelor de pădure

12. Păduri de protecţie/producţie • Fig.6Funcţionalitatea simplificată: • Verde închis = păduri de protecţie • Verde deschis = păduri de producţie

13. Alunecarea şi eroziunea terenului • Fig.7 Terenuri cu risc la eroziune sau alunecare • - Roşu = risc la eroziune • Violet = risc la eroziune şi alunecare

14. Administraţia locală Fig.8 Jurisdicţia în care se află parcela de pădure

15. Evaluare potenţialului unei parcele Fig.9 Atributele unei parcele de pădure

16. Utilizarea informaţiilor de către detaşamentul de pompieri Pregătirea intervenţiei în caz de incendiu la pădure. Departamentul de pompieri este interesat să folosească aplicaţia GIS în dispecerat pentru a putea avea un set de informaţii rapide în cazul unui incendiu. Este important să cunoască tipul de arboret pentru că de acesta depinde şi procesul de ardere. De asemenea este importantă suprafaţa de pădure şi distanţa faţă de zona urbană pentru a evalua pericolul incendiului. Aplicaţia poate furniza distanţa pe drum pana la cel mai apropiat punct al parcelei dar şi distanţa şi altitudinea prin pădure care mai trebuie străbătută de echipa de pompieri până la punctul de intervenţie. Fig.10.a Pregătirea intervenţiei în caz de incendiu - Identificarea caracteristicilor pădurii Fig.10.b Pregătirea intervenţiei în caz de incendiu - Alegerea drumului

17. Urmărirea în timp a unei parcele În cazul când este schimbat temporar modul de folosinţă al terenului, atributele parcelei vor evidenţia momentul de timp in care a dispărut parcela şi momentul de timp în care a fost replantată. De exemplu atunci când o parcelă este defrişată pentru exploatări miniere de suprafaţă, la finalizarea extragerii cărbunelui, parcela de teren trebuie redată cu acelaşi tip de folosinţă. În acest fel, Agenţia de Protecţie a Mediului poate monitoriza parcelele de pădure care temporar capătă altă destinaţie.

18. Urmărirea în timp a unei parcele Fig.11. a Detaliu din harta Ocolului Silvic Targu-Jiu la care reprezintă situaţia parcelelor din 1986 Fig. 11.b Detaliu din harta Ocolului Silvic Targu-Jiu la momentul 1996. Parcelele nr. 107, 108 şi 260 au fost defrişate în intervalul de timp 1986-1996 pentru exploatări miniere de suprafaţă.

19. Urmărirea în timp a unei parcele Fig.12 Parcelele defrişate între 1976 şi 1996 sunt colorate cu galben şi reprezintă aproximativ 150 ha. Parcelele defrişate între 1996 şi 2006 sunt colorate cu roşu şi reprezintă aprox. 33 ha. Aceste parcele erau acoperite de pădure de stejar şi aşteaptă să fie reîmpădurite cu acelaşi tip de arboret. Această analiză vine în sprijinul Agenţiei de protecţie a mediului şi Direcţiei silvice care trebuie să urmărească reîmpădurirea de către compania minieră a parcelelor reprezentate cu galben şi roşu.

20. Proiecte viitoare Acest proiect a reuşit să integreze un set de date GIS primar pentru pădurile din jurul Târgu-Jiului. În viitor, pe acest set de date GIS pot fi realizate aplicaţii specifice pentru Direcţia silvică şi pentru Agenţia de protecţie a mediului. Utilizarea GIS în strategia de administrare a pădurilor : Determinarea tipului de arboret pentru producţie optim în anumite zone; Alegerea metodelor optime de recoltare a masei lemnoase; Protecţia pădurilor împotriva dăunătorilor, etc. Aceste proiecte vor avea nevoie de completarea bazei de date privind vârsta arboretelor, dăunătorii şi actualizarea datelor prezente. De asemenea pentru deciziile necesare strategiei de administrare a pădurilor trebuie ţinut cont şi de opinia comunităţilor locale. O soluţie pentru această problemă poate fi un proiect PPGIS (Public Participation Geographic Information Systems) care să ofere cetăţenilor instrumentele de analiză GIS.

21. Întrebari ? • http://www.targujiu.ro/gis/forests/gisForMonitoringForests.htm • rmpredescu@yahoo.com