3 august 2010, Hotel Capital Plaza, Bucureşti

1. GESTIONAREA BENEFICĂ A IMIGRAŢIEI ÎN ROMÂNIACoordonator:Iris AlexeAutori:Louis UlrichȘtefan StănciugeluViorel MihăilăMarian Bojincă 3 august 2010, Hotel Capital Plaza, Bucureşti

2. SCOPUL CERCETĂRII A. Sprijinirea sistemului instituțional de gestionare a imigrației în România şi conectarea acestui sistem la evoluţiile europene, prin integrarea specificului naţional românesc în dinamica şi structura de gestionare a imigraţiei la nivel european; B. Identificarea si mobilizarea expertizei existente la nivel național, pe diferite paliere instituționale și organizaționale, în ceea ce privește managementul fluxurilor de migrație; C. Crearea şi promovarea de politici publice coerente, viabile și sustenabile în domeniul migraţiei, prin mobilizarea acestei expertize care să participe la analiza, evaluarea şi propunerea de soluţii pentru un management benefic al imigraţiei în România.

3. OBIECTIVELE CERCETĂRII – Diagnoza asupra gestionării imigraţiei • Explorarea atitudinilor şi percepţiilor diverşilor actori instituţionali faţă de cadrul de reglementare şi instrumentele de gestionare a fenomenului imigraţiei; • Analiza problemelor noi apărute în domeniu, după elaborarea legislaţiei româneşti în sectorul imigraţiei; • Analiza aspectelor legate de integrarea imigranţilor în România; • Formularea de propuneri şi recomandări privind gestionarea benefică a imigraţiei în România pentru a genera întemeierea, corectarea sau schimbarea anumitor practici şi aspecte ale abordării fenomenului imigraţiei în România.

4. Paradigma instituţionalistădefineşte logica cercetării: instituţiile sunt cauze ce produc efecte la nivelul gestionării imigraţiei, în contexte determinate, care trebuie să fie stabile. Argumente 1. Perspectiva pune accent pe functionarea unui sistem instituţional, care are nevoie de atribute precum coerenţă, adaptabilitate, aplicabilitate, prognoză şi organizare pentru predicţie socială. 2. Cultura instituţională a elitei administrative care participă la gestionarea imigratiei, mediul prescriptiv-juridic de exerciţiu al expertizei, opţiunile şi fundamentele de prelucrare şi interpretare a informaţiei în activităţile cotidiene, recomandă şi eleparadigma instituţionalistă. Caracteristici de sistem coerent Instituţiile publice care se ocupă înRomânia de gestionarea imigraţiei participă la procesul decizional şi/sau implementează și derulează efecte ale deciziilor generate în interior, se adaptează programatic şi nu spontan la schimbări din mediul politic şi social.

5. METODO-LOGICA unei diagnozeasupra gestionării imigraţiei în România • Analiza punctelor tari şi slabe ale legislaţiei, ale cadrului de reglementare și instituțional de funcționare din domeniul imigraţiei, a efectelor pe care le generează prezentul cadru normativ, urmărind totodată și identificarea unor direcţii şi soluţii de îmbunătăţire; • Explorarea atitudinilor şi percepţiilor diverşilor actori instituţionali faţă de cadrul de reglementare şi instrumentele de gestionare privind fenomenul imigraţiei; • Analiza problemelor noi apărute în domeniu după elaborarea legislaţiei româneşti în sectorul imigraţiei. • Analiza aspectelor legate de integrarea imigranţilor în România. Principiul triangulării • date primare obţinute printr-ometodologie calitativă bazată pe metoda interviului semi-structurat; • date secundare ce au reieşit din analiza unor documente oficiale - legislaţie, strategii de politici publice, statistici; • date secundare care au fost obținute pe baza analizei de tip documentare din cercetările desfășurate în perioada 2006-2009, în cadrul Programului Migrație și Dezvoltare.

6. TRIUNGHIUL gestionării benefice a imigraţiei- „3D”Dinamicafenomenului– Dinamica sistemului de management - Dinamica analizei domeniului • Coordonarea legislaţiei şi practicilor aferente acesteia cu dinamica fenomenului în ţările membre ale Uniunii Europene. • Gestionarea mobilităţilor de pe piaţa forţei de muncă europene trebuie completată cu analiza şi gestionarea mobilităţilor de pe piaţa naţională şi regională a forţei de muncă. • Politica statului român faţă de imigraţie: o serie de practicieni ai domeniului consideră că politica imigraţiei se va menține în limitele ultimilor ani. • Două proiecte sistemice pentru gestionarea benefică a imigraţiei sunt în lucru:unul care vizeazămigraţia forţei de muncă, altul pe problema comunicării şi a informării în ceea ce privește migrația. • Spaţiul Schengen va genera o „creştere naturală” a numărului de imigranţi - în câţiva ani, România va deveni extrem de atractivă pentru toate categoriile de imigranţi, ca placă turnantă pentru imigraţia legală şi ilegală deopotrivă.

7. Spaţiul Schengen – o provocare pentru gestionarea imigraţiei în România? DOMENII care necesită o atenţie sporită (1) managementul frontierelor externe, a cărui eficienţă este strâns legată de două categorii de resurse: • a) dotarea cu echipamente şi tehnologie la nivel local şi regional; • b) training pentru perfecţionarea resurselor umane din toate instituţiile abilitate local/regional. (2) concertarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii în reglementarea imigraţiei şi prevenirea imigraţiei ilegale: Oficiul Român pentru Imigrări, Poliţia de Frontieră, alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. (3) respectarea drepturilor şi libertăţilor diferitelor categorii de imigranţi. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative, legislaţia românească şi modul ei de implementare au nevoie de: • Corijări, • Adaptări, • Reformulări, • Amendări cu privire la drepturile şi libertăţile diferitelor categorii de imigranţi.

8. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 1. Abordare integrată în gestionarea fenomenului imigrației Forma actuală de organizare are potențial de funcţionare - unificarea instituţională a ariilor care vizau migraţia și azilul în anul 2007. • Încrederea experţilor în acest tip de organizare este amplificată de exemplele de bune practici oferite de alte ţări. RECOMANDĂRI Pentru a răspunde nevoii unei abordări integrate în gestionarea fenomenului imigrației, interpretarea datelor culese prin interviuri conduce: - fie la ideea înfiinţării/creării unei singure instituţii publice responsabile de gestionarea imigraţiei în România; - fie la construirea unui mecanism funcțional și informațional mai eficace și de coordonare inter-instituţională care să armonizeze şi eficientizeze activitățile actualelor instituţii cu competențe în gestionarea imigraţiei în România.

9. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 2. Continuarea procesului de reformă Experţii recunosc progresul făcut în gestionarea fenomenului imigraţiei în România. RECOMANDĂRI • Experţii Oficiului Român pentru Imigrări propun o filosofie de organizare a domeniului: organizarea cadrului juridic pe trei paliere – Legea, Hotărârile de Guvern, procedurile de implementare. (2) Practicile de implementare ale sistemului naţional integrat de management al imigraţiei • (a) adaptare la specificul naţional şi • (b) comunicare eficientă în interiorul sistemului instituţional. (3) existenţa unui centru decizional unitar, care să reunească competențele și activităţile desfăşurate în prezent de instituţii dispersate, ceea ce în momentul de faţă creează bariere de comunicare. (4) includerea şi definirea rolurilor specifice ale autorităţilor locale în sistem. Mai mult, rolul autorităţilor locale, asociat de respondenţi cu integrarea imigranţilor, trebuie asumat de acestea şi corelat cu funcţionarea sistemului naţional integrat de gestionare benefică a imigrației.

10. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 3. Viziune strategică la nivel național privind gestionarea imigrației RECOMANDĂRI (a) Strategia naţională în domeniul imigraţiei trebuie reorganizată, în perspectiva unei abordări coerente şi în jurul unei viziuni strategice, care să devină punctul de reper al oricăror modificări viitoare şi al practicilor concrete de implementare. (b) Gestionarea benefică a imigraţiei în cadrul unei strategii naţionale asumate presupune corelarea fluxurilor informaţionale din cadrul diferitelor componente ale sistemului naţional care au legătură cu problematica imigraţiei: sistemul de asistenţă medicală, asistenţă socială, educaţie, sistemul juridic și altele. (c) Corelarea politicilor specifice fiecărei arii a gestionării imigraţiei în România – (1) între ele; (2) cu politicile publice privind emigrația/mobilitatea în scop de muncă a românilor și piaţa forţei de muncă din România.

11. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 3. Viziune strategică la nivel național privind gestionarea imigrației (d) legislaţia din domeniul imigraţiei trebuie elaborată în acord cu ultimele definiţii şi analize ale fenomenului la nivel european şi la nivel internaţional. (e) necesitatea cooperării cu partenerii sociali cu perspective diferite asupra acestui tip de politici. (f) discursul public asupra imigraţiei este o componentă fundamentală a gestionării benefice a imigraţiei în România. Efectele posibile ale unui discurs public inadecvat asupra imigraţiei ar putea genera sau întări stereotipuri şi reprezentări negative ale imigranţilor la nivelul populației din România, ceea ce ar conduce la dificultăţi în termeni de integrare a acestora.

12. RĂSPUNSURI SISTEMICE la riscuri şi vulnerabilităţi Răspuns 4. Abordare centrată pe imigrant - arie specifică de intervenție în cadrul sistemului național integrat de gestionare a imigrației Centrarea politicilor de migraţie pe imigrant, ca persoană cu drepturi şi obligaţii. • a. categoria toleraţilor. În acest sens, legislaţia românească trebuie să reglementeze clar secțiunea privind solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse. • b. neclarităţi legislative privindasistenţa victimelor – cetățeni străini, traficaţi şi exploataţi în România. Statutul de “tolerat” anulează dreptul la asistenţă pentru imigranţii (de regulă, femei)victime ale traficului de persoane sau ale exploatării de diferite tipuri. RECOMANDARE Configurarea uneipolitici naţionale a imigraţiei, centrată pe drepturi şi libertăţi fundamentale ale imigranţilor.

13. 8 RECOMANDĂRI pentru o politică naţională a imigraţiei centrată pe drepturi şi libertăţi fundamentale 1. Legislaţia românească şi practicile aferente trebuie să prevadă şi să pună în aplicare un set de măsuri care vizează identitatea socială şi juridică a imigrantului: standarde minime de asistenţă socială, medicală, juridică, acordarea dreptului la muncă şia dreptului la viaţă de familie. 2. Legislaţia românească trebuie să modifice anumite reglementări, cum este cazul instituţiei parteneriatului civil, nerecunoscute de către statul roman pentru a asigura respectarea drepturilor imigranților și pentru a nu atrage asupra României proceduri de infringement de la nivelul Comisiei Europene. 3. Clarificarea reglementărilor privind minorii neînsoţiţi şi a persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani, în prezent insuficient de clare. Acest lucru conduce la disfuncţionalităţi în privinţa reprezentării juridice a minorului neînsoţit solicitant de azil şi în acelaşi timp interferează negativ în procesul său de integrare în societatea românească. 4. Clarificarea problemelor de ordin practic legate de relaţia imigrantului cu diversele sisteme: sistemul de asistență medicală, sistemul bancar, sistemul de asistență socială și integrare pe piața muncii, etc.

14. 8 RECOMANDĂRI pentru o politică naţională a imigraţiei centrată pe drepturi şi libertăţi fundamentale 5. Clarificarea problemelor privind imigraţia pentru muncă - arie ce necesită intervenţii atât la nivelul legislativ, instituţional, cât şi în termeni de aplicabilitate – ex. rezolvarea problemei detaşaţilor pe teritoriul României, prin aplicarea Directivei europene 96/71. 6. Clarificarea unor probleme legate de inserţia muncitorilor străini pe piaţa muncii – ex. problema legată de o alocare corespunzătoare a resurselor, în special pentru acoperirea unor servicii destinate special acestei categorii: cursuri de limbă română, interpretare, traducerea documentelor imigranţilor (diplome, certificate) şi cursuri recunoscute de formare profesională. 7.Politici specifice care să se adreseze comunităţilor de imigranţi. 8. În acelaşi timp, statul român, consideră unii dintre respondenţi, ar trebui să elaboreze şi să aplice politici publice precum politicile educaţionale pentru copiii imigranţilor din România.