transnistria pamint al durerii21

1. CATEDRA BTCF CERCETAREA POSIBILITĂŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII UMANE PRIN CALCULUL BIORITMILOR Caraman Dan Anul 3 gr. 309, EFP, USEFS, Chișinau, Republica Moldova Conferinta științifică studențească Arsene Igor, dr.,conf.,univ., USEFS, Chisinau, Republica Moldova 2019

2. Actualitatea. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune următoarea definiţie: „Calitatea vieţii este percepţia de către oameni, a poziţiei lor în viaţă în relaţie cu scopurile lor şi cu sistemul de valori pe care ei lau acceptat şi încorporat din perspectiva luării deciziilor“. Această definiţie plasează centrul problemei în zona voinţei şi capacităţii individului de a comunica şi participa la realizarea propriului destin, a propriei „calităţi a vieţii”. Conceptul de calitate a vieţii este atât pentru populaţie, cât şi pentru guverne şi se impune realizarea de moduri de viaţă favorabile sănătăţii, are o dezvoltare largă ce include: „fericire - mulţumire“, „adaptare socială” şi ”satisfacţie de viaţă” şi este una din cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii. [1]. Nu trebuie ignorat nici un moment faptul că, conceptul de calitate a vieţii are o dezvoltare largă care în mare măsură nu are legătură cu medicina. În al doilea rând se poate vorbi de calitatea vieţii corelată cu sănătatea. Trebuie de asemenea evaluată calitatea vieţii pe care o caută poporul nostru“. În SUA sociologii au fost primii ce au introdus termenul de „fericire - mulţumire“ („happines“), stare de bine psihologic („psychological well - beind“), „satisfacţie de viaţă“ (satisfaction of life“), „adaptarea socială“ („social adjustment“) şi în sfârşit „calitate a vieţii“ („quality of life“. Acest termen apare în 1969 lansat de către Brandbum şi echipa sa de la NOROC (National Opinion Resear‑ ch Center). [2,3].

3. Obiectul cercetării – Calculul bioritmilor ce caracterizează starea fizică, emoţională şi intelectuală a organismului. Subiectul cercetării. Studiul posibilităţii de îmbunătăţire a calităţii vieţii umane prin calcul bioritmilor. Scopul cercetării. Analiza investigaţională a posibilităţii de îmbunătăţire a calităţii vieţii umane prin calculul bioritmilor. În conformitate cu scopul cercetării au fost identificate sarcinile, printre care cel mai importante au fost: Calculul bioritmilor, determinarea tipurilor de bioritmuri, evaluarea care caracterizează starea fizică, emoţională şi intelectuală a organismului. Ipoteza. Sa presupuns că pot fi cercetate posibilităţii de îmbunătățire a calităţii vieţii umane prin calculul bioritmilor Metode de cercetare. Analiza literaturii de specialitate, metoda anchetării, observaţia, metoda IT de calcul al bioritmilor.

4. Organizarea cercetării. Pentru a calcula bioritmii fizic, emoţional şi intelectual, am folosit programa IT, ”Calcularea bioritmilor umani”. Calculul ritmurilor biologice a fost efectuat pentru un subiect(student) din Republica Moldova oraşul Chişinău, student la USEFS., Facultatea Pedagogie, Anul 3 grupa 309, Caraman Dan, a. n. 12.09.1997, Proba sportivă - Lupte Libere(Categoria I). La etapă iniţială a experimentul 02.09.2018 - 22.09.2018, am avut ca scop să calculăm bioritmul, la data de 12 septembrie 2018. Bioritmul fizic prezenta în medie de 14%, o valoare mică înseamnă scăderea capacităţii de muncă și influenţează calităţile motrice ca: forţa, rezistenţa, coordonarea şi predispunere la traume sau îmbolnăviri. O valoare mare înseamnă multă energie. Bioritmul emoţionalprezenta în medie de 43%, influenţează stările emoţionale, ducând la momente de maxim şi minim în ceea ce priveşte creativitatea, percepţia, sensibilitatea emoţională şi armonia relaţiilor cu ceilalţi oameni. O valoare mare înseamnă bucurie, mulţumire, iar, o valoare mică semnalează depresie şi tristeţe.

5. Bioritmul intelectual prezenta în medie de 46%, şi bioritmul general (5%) care influenţează atenţia, capacitatea de învăţare, memoria, creativitatea, claritatea în gândire. O valoare mare indică o zi bună pentru solicitări intelectuale, iar o valoare mică indică o zi în care nu se poate pune bază pe acestea. Pe parcursul etapei iniţiale conform calcului bioritmc, sau evidențiat și zile critice, data de 12.09.2018 sa evidenţiat ca zi fizică critică în care se cerea evitarea efortului în exces și a traumelor, iar, trăirile şi sentimentele din ziua critică emoţională şi intelectuală, care au fost la data de 14.09.2018 prezinta evitarea planificării de interviuri şi examene. Ce este prezentat în [Figura 1].

6. Ritm biologicpersonalizat ale subiectului cercetarii: calculat la data:12.09.2018 Figura 1

7. În cea de-a doua etapă a experimentul, am avut ca scop să mărim perioada de cercetare de la (03.10.2018 - 23.10.2018), şi să dezvoltăm experimentul în care subiectul nu ia cunoştinţă de ritmurile sale conform calculelor bioritmice. Dar regulat în fiecare seară la ora 21.00 îşi evaluează starea organismului său prin puncte. În baza acestora sa elaborat fișa de evaluare care caracterizează pe o scală de la 1 la 5 starea fizică, emoţională şi intelectuală a organismului. (Tabelul 1). Fişa de evaluare care caracterizează starea organismului în timpul cercetării Tabelul 1

8. Pentru a evalua starea emoţională a subiectului, au fost studiate diverse metode de diagnosticare a stării emoţionale generale şi pe baza acestora a fost elaborat un chestionar-personal ”Starea mea de bine”. Chestionarul include 10 cuvinte cheie care descriu starea emoţională a unei persoane. Subiectul a trebuit să aleagă acele cuvinte care caracterizează starea sa emoţională pentru ziua dată şi apoi să-şi dea aprecierea în % în conformitate cu următoarea scală: 10 - 8 cuvinte - 100 - 80%; 8 - 6 cuvinte - 80 - 60%; 6 - 4 cuvinte - 60 - 40%; 4 - 2 cuvinte - 40 - 20%; 2 - 1 cuvânt - 20 - 10%. În Tabelul 2 este prezentă scala de evaluare în puncte ce caracterizează starea fizică, emoţională şi intelectuală a subiectului cercetat şi utilizată în continuare în fişa de evaluare. [5,6,7]

9. Scala de evaluare în puncte ce caracterizează starea fizică, emoţională şi intelectuală a subiectului cercetat. Tabelul 2

10. Rezultatele cercetării: În perioada de la 03.10.2018 - 23.10.2018, subiectul cercetat a observat starea organismului său şi a completat fișa de evaluare care caracterizează activitatea zilei corespunzătoare, la ora 21:00 în fiecare seară, în conformitate cu scala de evaluare, rezultatele au fost înscrise în Tabelul 3, iar la finala perioadei studiate am calculat numărul total de puncte marcate pentru starea fizică, emoţională şi intelectuală a organismului, excluzând bioritmii, am obținut 185 puncte. (Tabelul 3). Fişa de evaluare care caracterizează starea fizică, emoţională şi intelectuală a organismului(excluzând bioritmii) Tabelul 3

11. În cea de-a treia etapă (etapa finală), a experimentului, a fost realizate calculele bioritmilor pe perioada 05.12.2018-01.02.2019,unde Semnificatiile bioritmului fizic prezenta valoare de 40%, emoţional 90%, intelectual 87%, bioritm general 72%. Zilele critice în această perioadăau fost pentru starea fizică: 05.12.2018, 16.12.2018, starea emoţională: 06.12.2018, 20.12.2018, starea intelectuală: 20.12.2018. Subiectul experimentat și-a planificat activitatea ţinând cont de ritmurile sale biologice calculate şi a obținut 242 puncte. (Tabelul 4), (Grafic 3)

12. Fişa de evaluare care caracterizează starea fizică, emoţională şi intelectuală a organismului (luînd în consideraţie bioritmii) 05.12.2018 - 01.02.2019 Tabelul 4, Grafic 3. Ritmurile biologice ale subiectului în timp: 05.12.2018 - 01.02.2019, Bioritm calculate la data: 15.12.2018

13. Concluzii: Analizând rezultatele obţinute putem concluziona următoarele că, înţelegerea valorilor pozitive ale bioritmilor ne va ajuta în planificarea evenimentelor intelectuale, sportive, medicale sau emoţionale. Perceperea valorilor negative ale bioritmilor şi anume a reacţiilor şi comportamentelor avute în zilele ”negative”, ne vor ajuta în viitor să evităm situaţii neplăcute, fără de succes sau chiar traume, care ne va permite îmbunătăţirea calității vieţii. Astfel, cunoaşterea bioritmilor a permis subiectului experimentat să-şi planifice activităţile în aşa fel încât creşterea eficienţei lor să îmbunătăţească calitatea vieţii sale cu până la 50%. (Tabelul 4, Figura 3). În acelaşi timp, cunoaşterea bioritmilor individuali ai studenţilor poate permite profesorului de clasă, antrenorului, metodistului să regleze climatul emoţional în sala de clasă, sportivă... La rândul său, antrenorul care cunoşte bioritmii sportivului, este capabil să creeze condiţiile cele mai favorabile studiului şi stării sale emoţionale.

14. Bibliografie 1. Sartorius N., Quality of Life and Mental Disorders: A Global Perspective, in A/, pg.319/328. 2. Budeanu, C., Călinescu, C. Bioritmurile şi viaţa umană. Cerma: SI, 1992. 135 p 3.https://appliedresearch.ru/ru/article/view?id=7705 (дата обращения: 12.02.2019). 4.http://www.calcule.ro/CalculBioritm/Bioritm-Fizic-Intelectual Emotional.aspx 5. Melnic B., Crivoi A. Bioritmologia contemporană. Aspecte fundamentale. - Chişinău: CEP USM, 2004, p.63. 6. Кузнецов Ю.Ф. Методика состaвления графиков биоритмов. - Москва: Аирита-Русь, Золотое Сечение, 2006, с.384. 7. Arsene Igor, „Starea mea de bine” Chestionar personal Chişinău/USEFS, 2019. 1. p.

15. Multumescpentruatentie!!!