L A NDSLIDE SUSCEPTIBILITY ASSESSMENT IN CENTRAL PART OF REPUBLIC OF MOLDOVA

1. Vulnerabilitatea terenurilor agricole şi a intravilanului din Podişul Bâcului la alunecări de terenN. Boboc, M. Ercanoglu, Gh. Syrodoev, Iu. Bejan, T. Castraveţ, I. Syrodoev

2. LANDSLIDE SUSCEPTIBILITY ASSESSMENT IN CENTRAL PART OF REPUBLIC OF MOLDOVA Project No: SfP-983287 NATO SCIENCE FOR PEACE AND SECURITY PROGRAM SCIENCE FOR PEACE PROJECT PLAN Environmental Security Panel

3. Project No: SfR-983287 • Lucrarea de faţă a fost elaborată în cadrul Programului NATO Scienc for Peace and Security Program (Project No: SfR-983287), care se realizează, din 25 martie 2009, în colaborare cu Hacettepe University, Geological Enginiring Departament, Ankara, Turkey. • Co-director NPD - Assos. Prof. Dr. Murat Ercanoglu • Co-director PPD - Assos. Prof. Dr. Nicolae Boboc

4. Obiectivele proiectului • Elaborarea metodologiei de studiere a alunecărilor de teren cu utilizarea SIG şi a a imaginilor satelitare; • Inventarierea alunecărilor de teren şi a caracteristicilor acestora; • Aprecierea cauzelor alunecărilor de teren;

5. Elaborarea hărţii susceptibilităţii la alunecări de teren a teritoriului Podişului Bâcului (Codrilor) cu utilizarea diferitelor metodologii şi evaluarea performanţelor acestora; • Prezentarea informaţiei utilizatorului final (Departamentul Situaţiilor Excepţionale) în scopul elaborării deciziilor şi recomandărilor în vederea diminuării impactului alunecărilor de teren asupra economiei, mediului înconjurător şi a vieţii umane

6. Concluzii • Suprafaţa perimetrelor cu alunecări de teren în Podişul Bâcului depăşeşte 33,3% din suprafaţa totală - peste 40% din suprafața totală a terenurilor ocupate de alunecări din Republica Moldova. Dintre acestea 156 mii ha reprezintă alunecări active, alunecări în dinamică. • Aceste procese sunt determinate predominant de • factorul geologic (faciesul argilo-nisipos, prezenţa orizonturilor de ape subterane şi formaţiunilor disjunctive, gradului apreciabil de fisurare a rocilor, etc.), • de cauze morfometrice (ponderea mare a versanţilor, care deţin peste 85% din suprafaţa podişului şi declivitatea acestora, energia relativ mare a reliefului, expoziţia versanţilor, etc.) • cauze antropice.

7. I. Northern Moldavian Plateau: Hotin Plateau Dniester Plateau Prutul Mijlociu Plain Bălţi Rolling Hilly Plain CiulucuriHills II. Central Moldavian Plateau Bâcul Plateau III. Southern Moldavian Plateau Elan-Sărata Depression Tigheci Rolling Hill Botna Rolling Hilly Plain IV. Southern Moldavian Plain Bugeac Plain

8. Morfometria reliefului Podişului Bâcului • Altitudinea maximă - 429 m (D. Bălăneşti), medie - 177 m; • Panta medie - 5,8 grade (maximă – peste 40 gr.); • Energia reliefului - de la 200-250 m la 300-330 m; • Densitatea fragmentării - de la 1,0 - la 5,13 km/km2., valoarea medie fiind de 2,27 km/km2;

9. Factorul geologic • Facies argilo-nisipos, prezenţa orizonturilor de ape subterane, ponderea mare a versanţilor (peste 85% din suprafaţa podişului) favorizează intense procese de versant; suprafaţa perimetrului cu alunecări de teren depăşeşte 33,3% din suprafaţa totală a podişului - peste 40% din suprafața totală a terenurilor ocupate de alunecări din Republica Moldova, din care 156 mii ha reprezintă alunecări active, în dinamică.

10. Harta geologică

11. Terenuri-cheie • În vederea aprecierii gradului de susceptibilitate a regiunii de studiu la alunecări de teren au fost selectate trei terenuri-cheie (T-ch.) situate în diferite condiţii geologice, geomorfologice şi cu unele deosebiri în gradul de împădurire şi în modul de utilizare a terenurilor.

13. Landslides

15. Distribuţia alunecărilor în funcţie de panta medie

16. Distribuția alunecărilor în funcție de altitudine

17. Distribuţia alunecărilor în funcţie de aspectul versantului

19. Distribuţia alunecărilor în funcţie de panta medie a alunecării • Panta versanţilor în perimetrele cu alunecări a fost exprimată în grade grupate în următoarele clase: • 0-2, 2-5, 5-10, 10-15 şi >15 • În terenul-cheie Nisporeni cele mai multe alunecări (88% din numărul total) se înregistrează pe versanţii cu panta de 7-15 grade.

25. Calarasi Key Area. Landslides Distribution

26. Ponderea alunecărilor în funcţie de altitudineîn terenul-cheie Călă

27. Criuleni Key Area. Landslides Distribution

28. Criuleni Key Area. Slope

29. Criuleni Key Area.

30. Astfel, în baza modelelor numerice, elaboratedupă hărţi topografice 1:25 000, în sectorul Nisporeni au fost inventariate 101 areale cu alunecări de teren, în sectorul Călăraşi 184 şi în Criuleni – 87. Deci, în total, in terenurile-cheie au fost înregistrate 372 de perimetre cu alunecări.

31. Aceste date sunt aproximative. Dupa unii autori (Rădoane şi Rădoane, 2006 ş.a.) eroarea de apreciere a suprafeţei acoperite cu alunecări în cazul de faţă este de circa 30% în raport cu valorile obţinute pe harţi la scara 1:5 000.

32. LANDSLIDE INVENTORY FORM

33. EXPLANATIONS (explicaţii):