Copilaria si viata la tara a tinerilor Proiect realizat de elevii:

1. Carstea Sorina Dutescu Luiza Glodeanu Andreea Gutu Alexandra Mazilu Loredana Pieloiu Diana Puiu Andra Staicu Teona Vasilica Ana Copilaria si viata la tara a tinerilorProiect realizat de elevii:

2. In trecut copiii satului se nasteau intr-un mediu plin de traditii,iar in pragul adolescentei fondul spiritual stramosesc era asimilat in cea mai mare parte. • Vorbind despre copilaria si despre formarea implicita a fiecaruia,se fac tot felul de afirmatii,menite sa determine o definitie a acestei periode,cei mai frumosi ani sau perioada invatamintelor permanente,cutia cu jucarii,ori inocenta angelica pot fi termenii caraterizarii copilariei.

3. La inceputul secolului al XX-lea copiilor din Moldova le placea joaca,dar nu excludeau muncile,obiceiurile si traditiile.Aveau un amesctec de curiozitate,inconstienta, dorinta de exteriorizare a unor impulsuri afective sau pur si simplu neastampar copilaresc.Unele fapte erau petrecute firesc,in contextul deplinei libertati a copilarie,pentru care nu trebuiau cautate motive serioase sau explicatii.

4. Ei impleteau joaca cu treburile gospodaresti si totodata trebuia sa se pregateasca pentru cand vor deveni adulti.Copilaria lor era,in general,lipsita de griji si petrecuta in mijlocul naturii,in tovarasia povestilor,stapani de paraurile cu bulboane si potecile de zmeura.

5. In satul modovenesc foarte putini copii urmau o scoala la oras.Copiii saraci urmau scolile de la tara si dupa cele patru clase se introceau sa-si ajute parintii la treburile gospodaresti.

6. Baietii de la munte erau mostenitori ai tatalui lor,imprumutandu-le numele,dar si unele insusiri,cum ar fi initierea in tainele de pastor.Ei mai purtau,dupa datina oierilor de la munte,un chimir nou si bondita inflorita.

7. Fetele erau supuse si ascultatoare ,ele se purtau dupa varsta si obiceiurile locurilor,fiind nevoite sa pastreze randuiala asa cum le sfatuiau mamele lor.Ele purtau camasa alba si catrinta neagra,vrastae cu rosu,parul impletit cununa si fara braoboada,ciubotele pastrandu-le numai pentru hora si nunti,ori pentru drumurile la targ.

8. Ele pastrau randuaiala:sa traga lana prin fusalai,sa bata si sa scuture penele din laicerele de zestre.Fetele incepeau sa tese si sa coase de la varsta de zece ani,alaturi de mamele lor,fortate de imprejurari sau pur si simplu de placere,dar si pana la aceasta varsta ajutau la niste munci auxiliare,premergatoare tesutului ori la cusutul prosoapelor.

9. Pentru copii,bucuriile veneau in zilele de sarbatoare cand se imbracau cu hainele cele mai bune din lada.In apropierea sarbatorilor de iarna ,copiii se bucurau foarte mult,iar masa festiva se dasfasura mereu in “casa mare” ,cea mai frumoasa odaie dintr-o casa moldoveneasca:casa era impodobita frumos si erau invitate rudele,prietenii,vecinii si cunostinele.

10. Copiii se duceau cu colindul de Craciun,formand grupe care mergeau pe la casele oamenilor,rostind colinde cu continut religios:de Anul Nou se organizau la fel,dar de data aceasta recitau colinde cu urarui de bine si sanatate.Abia dup ace cantau si recitau colinde,copiii erau invitati la masa.Totusi ,daca unul dintre ei nu era bun la cantat si la recitat .el suporta cateva priviri deazaprobatoare,dar flamand nu ramanae niciunul.

11. Existenta muntenilor era guvernata de datini si natura,nimeni nu iesea din traditie,iar cine incalca obiceiul era impotriva firii.Universul copilarie era in stranta legatura cu satul natal si cu zonele inconjuratoare.