1 / 76

GESTIUNEA FISIERELEOR

GESTIUNEA FISIERELEOR. Idei de baza ale sistemelor de gestiune de fisiere Introducere Caracteristici ale sistemelor de gestiune de fisiere 1.2.1. Nume de fisiere 1.2.2. Metadate 1.2.3. Sisteme de gestiune de fisiere ierarhice 1.2.4. Facilitati 1.2.5. Acces securizat

huyen
Télécharger la présentation

GESTIUNEA FISIERELEOR

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. GESTIUNEA FISIERELEOR

  2. Idei de baza ale sistemelor de gestiune de fisiere • Introducere • Caracteristici ale sistemelor de gestiunede fisiere • 1.2.1. Nume de fisiere • 1.2.2. Metadate • 1.2.3. Sisteme de gestiunede fisiereierarhice • 1.2.4. Facilitati • 1.2.5. Accessecurizat • 1.3 Tipuri de sisteme de gestiunede fisiere • 1.3.1. Sisteme de gestiunede fisiere de disc • 1.3.2. Sisteme de gestiunede fisiere flash • 1.3.3. Sisteme de gestiunede fisiere de retea • 1.3.4. Sisteme de gestiunede fisieretranzactionale

  3. 1. Ideile de baza ale sistemelor de gestiune de fisiere • 1.1. Introducere • In stiintacalculatoarelor un sistem de fisiereeste un tip de ‘data store’ folositpentru a stoca, citisiatctualiza un set de fisiere. Termenul se poatereferi in mod abstract la structurile de date folositepentrudefinireafisierelor, saupentruinsasicomponentele software ceimplementeazaideileabstracte.

  4. 1.2. Caracteristici ale sistemelor de gestiunede fisiere • Nume de fisiere Numelede fisierestefolositpentru a identifica o locatie de memorie in sistemul de gestiune. Mare pare din fisierele de gestiune au restrictii legate de numelefisierelor. In unelesisteme, numelefisierelorsunt case-sensitive; in altele nu sunt case-sensitive. • Directoare Sistemelede fisiere au in mod comundirectoare (folders) ce permit utilizatoruluisagrupezefisierele in colectiidiferite.

  5. Metadate Alteatributesunt de obiceiasociatefiecaruifisierintr-un sistem de gestiune de fisiere. Lungimeadatelorcontinuteintr-un fisierpoate fi memorataca un nr de blocurialocatefisieruluisauca un numar exact de bytes. Timpulcandfisierul a fostmodificatultimaoarapoate fi memoratca un timestamp al lui. Unelesisteme de gestiune de fisiere, de asemenea pot memoratimpulcreeriifisierului, cand a fostultima data accesat, saucandmetadatelefisierului au fostmodificate.

  6. Facilitati Sistemelede gestiune de fisieretraditionaleoferaabilitatea de a crea, mutasistergefisieresaufoldere. Le lipsescfacilitatile de a face legaturisuplimentare la un director (hard links in Unix ), redenumirealinkurilorparinte (".." in sisteme gen Unix), si de a crealegaturi bidirectional la fisiere.

  7. Restrictiisi access permis Accesulsecurizat la operatiilesistemului de gestiune de fisiere de baza se poatebazape un sistem de liste de control de accessau de capabilitati. Cercetarile au aratatcalistele de control de accessuntdificil de securizat in mod corespunzator, motivpentru care sistemele de operare de cercetare au tendinta de a utilizacapabilitati. Sistemele de gestiune de fisierecomercialeincamaifolosescliste de control de acces.

  8. 1.3.Tipuri de sisteme de gestiunede fisiere • 1.3.1. Sisteme de gestiunede fisiere de disc Sistemelede gestiune de fisiere de disc profita de avantajulstocariipe disc sianumeacelaca se pot accesa in mod aleator date intr-un timpfoartescurt. De asemenea se ia in consideraresiviteza de accesare a datelorceurmeazadatelordejaaccesatesipredictiacadateleurmatoarevor fi cerute. Acestlucrupermitediferitilorutilizatorisaacceseze date diferitepe disc fara a tine cont de locatiilesecventiale ale datelor. Exempleleinclud FAT, NTFS, HFS si HFS+, HPFS, UFS, ext2, ext3, ext4, XFS, btrfs, ISO 9660, Veritas File System, VMFS, ZFS, ReiserFSsi UDF. Unelesisteme de gestiune a fisierelor de disc suntsisteme cu jurnalizaresau cu versiuni.

  9. 1.3.2. Sisteme de gestiunede fisiere flash Un sistem de gestiune de fisiere flash este un sistem de gestiuneproiectatpentrumemorareafisierelorpedispozitive cu memorie flash. Acesteasuntce in cemairaspandite, deoarece nr de dispozitive mobile este in crestere, in acelasitimpcrestesicapacitateamemoriilor flash. Datoritacaracteristicilorunice ale memoriei flash, estecelmai bine folosita in combinatie cu un controller care saasigurediminuareauzuriisicorectiaerorilorsausisteme de gestiune a fisierelor special conceputepentrumemoriile flash care imrpastiedatele in mediul de stocaresifac fata timpilorlunigi de stergereaiblocurilor flash NAND. Conceptual de baza din spatelesistemelor de gestiune de fisiere flash este: candmemoria flash trebuieactualizata, sistemul de gestiunevascrie o nouacopie a datelorschimbateintr-un bloc nou, varemapapointeriifisierelorsiapoivastergebloculvechicandvaaveatimp.

  10. Sistemele de gestiune flash Linux: JFFS/JFFS2/YAFFS JFFS a fostprimulsistem de gestiune flash pentru Linux, dar a fost rapid intercut de JFFS2, original conceputpentru NOR flash. Apoi YAFFS a fostlansat in 2002, conceput exclusive pentrumemoriile flash NAND, iar JFFS2 a fost de asemeneaactualizatpentrumemoriile NAND. UBIFS UBIFS a fostinclus in Linux 2.6.22 in 2008. UBIFS a fost in continuudezvoltatinca de la includereasa in Linux. LogFS Fata de JFFS2, YAFFS si UBIFS, LogFSoferasi un suport minimal pentrufolosireaimpreuna cu dispozitivele bloc cum ar fi HDD-urile SSD, dispozitivele USB flash sicardurile de memorie. F2FS A fostconceputpentru a remediaproblemeleaparute in sistemele de gestiune cu jurnalmaivechi, problemeca “snowball effect” al arborilornestabilisitimpul mare de intarzierenecesarcuratarii. De asemenea Samsung a adaugatdiferitiparametriipentruconfigurareaschemeimemorieisialgoritmipentruselectare, alocaresicuratare.

  11. Exista de asemeneaanumitesisteme de gastiune flash, care suntmaidegraba driver-e de bloc deoarece nu au o interfatapentrusistem de fisiere. Acestea include: TrueFFS: este un nivel de translatie flash, fiindconceputsapentru a rulape un “raw SSD” (majoritatea SSD-urilormoderne nu sunt “raw”) TrueFFSimplementeazacorectie de erori, re-mapareablocurilorneutilizabilesidiminuareauzurii. TrueFFSprezinta o interfatanormala de HDD. ExtremeFFS: este o tehnologiedezvoltata de SanDisk peprezintaperformanteimbunatatitepentruscriereaaleatoare in memorie in comparatie cu sistemele de gestiunetraditionale, cum ar fi TrueFFS.

  12. 1.3.5. Sisteme de gestiunede fisieretranzactionale Uneleprogramenecesitaactualizareamaimultorfisiereodata. Spreexemplu, instalareaunui software poate include librariisifisiere de configurare. Dacainstalareaesueaza, esteposibilcaprogramulsa nu poata fi folosit. Dacainstalareaactualizeaza o parte cheie a sistemului, cum ar fi command shell, intregulsistempoate fi compromise. Dacaapare un blocajsau o cadere de tensiune, duparecuperare, software-ulva fi completinstalatsausistemulvareveni in starea in care era inainte de a incepeinstalarea.

  13. 1.3.6. Sisteme de gestiunede fisiere de retea Sistemele de fisiere distribuite nu impart accesul catre aceeasi memorie, dar folosesc un protocol de retea. Sunt cunoscute sub numele de sisteme de gestiune de retea, chiar daca nu sunt singurele sisteme de gestiune ce folosesc o retea pentru a trimite date. Sistemele distribuite pot restrictiona accesul catre sistemul de gestiune in functei de lista de acces sau permisiunile atat a serverului cat si a clientului.

  14. Bibliografie: • http://en.wikipedia.org/wiki/File_system • Tanenbaum, Andrew S. (2007). Modern operatingSystems (3rd ed.) • http://linuxgazette.net/122/piszcz.html • http://en.wikipedia.org/wiki/Versioning_file_system • https://en.wikipedia.org/wiki/File_Allocation_Table • Bob Eager (2000-10-28). "Implementation of extendedattributes on the FAT file system" • HenkKelder (2003). FAT32.TXT for FAT32.IFS version 0.9.13 • http://en.wikipedia.org/wiki/LogFS • http://en.wikipedia.org/wiki/F2FS • http://en.wikipedia.org/wiki/Ceph_(file_system) • http://www.techyblog.com/linux-news/linux-filesystem-benchmark.html • http://en.wikipedia.org/wiki/Distributed_file_system

  15. Indeplinescurmatoarelefunctii: • Transparenta de acces: clientii nu suntconstienti de faptulcafisierelesuntdistribuite sic a le pot accesa in acelasifel in care acceseazafisierele locale • Transparentalocatiei: numelefisierului nu da silocatiaacestuia • Transparenta de esec: clientulsiprogramele sale artrebuisarulezefara problem dupa un blocaj al serverului • Scalabilitate: sistemul de fisieretrebuiesaruleze bine atatpe o masina cat sipezeci de mii de sisteme. • Transparentareplicabilitatii: pentru a sprijiniiscalabilitatea, dorimsa replica fisierepemaimulteservere. Clientul nu artrebuisaaibacunostiinta de acestlucru. • Transparenta de migratie: fisiereleartrebuisaisipoataschimbalocatiilefaraca user-ulsa fie constient.

  16. Ext (prima generatie) • Sistemul ext original a venit ca un raspuns necesarului de a avea un sistem de fisiere dezvoltat pentru Linux ce sa profite de caracteristicile nou introduce. De aceea sistemul ext a fost prima implementare ce utilizeza noua , la acea data , functie a kernelului Linux de a folosi un sistem de fisiere virtual.

  17. Ext (prima generatie) • Principalul scop al unui sistem virtual de fisiere il reprezinta crearea unei interfate intre kernel si sistemul de fisiere,permitand in acest fel accesul la mai multe sisteme de fisiere si asigurand in acest fel o mai buna compatibilitate a sistemului de operare. Aceste interfate virtuale au permis dezvoltarea sistemului de operare Linux si a sistemului propriu de fisiere in acelasi timp ce se mentinea posibilitatea citirii altor sisteme de fisiere.

  18. Ext (prima generatie) • Aceasta compatibilitate a fost recunoscuta ca fiind esentiala si a fost introdusa timpuriu in kernel (versiunea 0.96c Iulie-1992). O data cu aceasta functie a fost lansata si varianta finala a sistemului ext . Inspirata din sistemul UFS (Unix File System) si utilizand noile functii mentionate mai sus aceasta are caracteristicile:

  19. Ext (prima generatie) • Suport pentru sisteme de fisiere de dimensiuni pana la 2 GB • Tabel pentru detectia blocurilor eroare • Alocarea fisierelor cu bitmap (pentru spatiul liber) si tabele (metadata) • Nume de fisiere cu o lungime maxima de 255 caractere

  20. Ext (prima generatie) Cu toate ca sistemul ext in forma sa originala a avut o durata de viata scurta , acesta a stabilit structura clasica a sistemelor de fisiere linux pentru toate versiunile ce au urmat. De asemenea a avut 2 „mostenitori”:

  21. Sistemul Xiafs • Desi acest sistem de organizare a fisierelor nu are nimica in comun cu ext este totusi important sa fie mentionat fiind la timpul sau singurul concurent pentru sistemul de fisiere ext2 • Primele versiuni ale sistemului de operare Linux veneau cu sistemul de fisiere MINIX ce avea o serie evidenta de caracteristici limitante . Unele dintre aceste caracteristici , desi imbunatatite , au reprezentat o problema si in sistemul de fisiere ce l-a inlocuit , anume sistemul ext. In acest context sistemul Xiafs a fost un sistem de fisiere conceput si dezvoltat de Frank Xia ca raspuns direct la aceste limitari. In faza sa incipienta se parea ca sistemul Xiafs va ajunge sa domine sistemele de operare Linux .

  22. Sistemul Xiafs • Folosind modificari minime la sistemul MINIX s-a obtinut un sistem de fisiere mai rapid si mai performant. Se puteau utiliza partitii multiple fiecare cu o marime maxima de 2 GB ( o imbunatatire fata de cei 2Gb oferiti in total de catre sistemul ext ). De asemenea, la momentul versiunii Linux 0.99.15 (decembrie 1993) acest sistem era mai rapid si mai stabil decat ext2. Cu toate acestea sistemul ce a ajuns sa fie titular pe Linux a fost ext2 din simplul motiv ca ,desi la lansare era inferior , acesta , spre deosebire de Xiafs , prezenta oportunitati de augmentari ulterioare ce l-au facut in final un sistem de fisiere foarte capabil. • O data cu lansarea versiunii Linux 2.1.21 (14-Ianuarie-1997) atat ext cat si Xiafs au fost eliminate in favoarea ext2 si a succesorilor lui.

  23. Sistemul ext2 Ext 2 este un sistem de fisiere proiectat special pentru linux si introdus in ianuarie 1993. Acest sistem de fisiere aduce multe imbunatatiri sistemului ext si a ramas sistemul de fisiere preferat in linux pentru multi ani. Sistemul ext 2 a fost proiectat pornind de la sistemul ext dar cu dorinta de a imbunatati multe dintre caracteristicile acestuia ce s-au dovedit limitante. Desi initial acest sistem defisiere nu era mult superior sistemului ext , faptul ca la implementare s-a decis sa se lase destul spatiu in structura sa pentru imbunatatiri viitoare l-a facut in timp superior atat ext cat si Xiafs

  24. Sistemul ext2 Structura ext2 este bazata pe blocuri ce sunt grupate inblocuri grup. Aceste blocuri grup incearca pe cat posibil sacontina toate datele necesare pentru un document , astfel asigurand ca nu exista fragmentare si timpul decautare a datelor pe suportul de memorie este cat mai mic. De asemenea, pentru a mari eficienta se incearca punerea blocurilor de grup pentru foldere in linie cu blocurile grup ale directoarelor parinte respectiv ale subdirectoarelor. Exista desigur posibilitatea ca aceste reguli sa nu fie urmarite si sistemul de fisiere permite acest lucru dar nu este recomandat pentru functionare optima.

  25. Sistemul ext2 • Grup de blocuri • Tabel descriptor superbloc • Tabel descriptor grup • Blocuri • Bitmap-ul blocului • Bitmap-ul inode-ului • Tabel inode • Datele propriu zise

  26. Sistemul ext2 • Tabelul descriptor superbloc este esential in procesul de bootare si de aceea cate o copie a lui se regaseste in fiecare grup de blocuri. Restul informatiilor referitoare la brup sunt pastrate in tabelul descriptor de grup. • Reprezentarea fisierelor si directoarelor se face prin inodes . Din setul de 15 pointeri de aici primii 12 duc catre blocuri adresate direct , pointerul 13 catre un bloc adresat indirect, pointerul 14 catre un bloc adresat dublu indirect si pointerul 15 catre un bloc adresat de 3 ori indirect.

  27. Sistemul ext2 In aceasta structura documentele sunt reprezentate prin numere ,in structura inode, alaturi de lungimea numelui documentului si numele propriu zis al acestuia.Directoarele root sunt intotdeauna trecute cu numarul de index 2. Directorul curent are intotdeauna in fata numelui salvat caracterul „.” Iar directorul parinte caracterul”..” si amandoua referintele sunt create in momentul creari directorului. Restul indexilor sunt subdirectoare , cu mentiunea ca pentru linkuri speciale se pot trece 2 indexuri cu acelasi nume , ducand prin algoritmul standard la acelasi document cu acelasi continut.

  28. Sistemul ext2 • Caracteristici • Suport pentru sisteme de fisiere de dimensiuni intre 2TB si 32TB • Suport pentru fisiere intre 16 Gb si 2 TB • Tabel pentru detectia blocurilor eroare • Alocarea fisierelor cu bitmap (pentru spatiul liber) si tabele (metadata) • Nume de fisiere cu o lungime maxima de 255 caractere • In campul de timestamp al documentelor suporta date cuprinse intre 14 decembrie 1991 si 18 ianuarie 2038

  29. Sistemul ext2 • Spre deosebire de sistemul ext sistemul ext 2 are o serie de caracteristici dependente numai de configuratiile impuse la inceputul instalari kernelului. Astfel se disting urmatoarele 4 situatii pentru dimensiunile unor elemente comune: • Dimensiunea blocului de 1KB • Marimea maxima a documentului 16 GB • Marimea totala a sistemului de fisiere 4TB • Dimensiunea blocului de 2KB • Marimea maxima a documentului 256 GB • Marimea totala a sistemului de fisiere 8TB • Dimensiunea blocului de 4KB • Marimea maxima a documentului 2TB • Marimea totala a sistemului de fisiere 16TB • Dimensiunea blocului de 8KB • Marimea maxima a documentului 2TB • Marimea totala a sistemului de fisiere 32TB

  30. Sistemul ext2 Alte caracteristici interesante mai sunt numarul de subdirectoare limita. Matematic aceasta limita este de 1.3*10^20.Practic acest numar este limitat de alti factori la 31998 desi apar probleme de performanta dupa 10000 directoare.

  31. Sistemul ext2 Una din caracteristicile sistemului ext2 este faptul ca nu are nici o metoda de jurnaliere. Aceasta caracteristica face acestsistem de fisiere sa fie inca foarte relevant in ziua de azi in ceea ce priveste mediile flash. Principala sursa de uzura a cipurilor de memorie flash o reprezinta ciclurile de stergere si scriere . Astfel din cauza faptului ca nu se irosesc cicluri pentru jurnaliere si a faptului ca se poate folosi acest sistem de fisiere in modul fara notari calendaristice , face ext2 sa fie indicat in cazul acestor medii de stocare.

  32. Sistemul ext3 • Ext3 reprezinta implementarea ext2 cu unele caracteristici imbunatatile legate de aspetul sigurantei datelor.Datorita acestui fapt caracteristicile generale sunt identice si in continuare voi accentua doar diferentele legate de securitatea documentelor. • Din cauza faptului ca ext2 nu foloseste jurnaliere exista posibilitatea pierderii de date in anumite situatii.Ext3 rezolva acest deficit si mai vine si cu alte caracteristici utile: • Jurnaliere • Sistem de fisiere on-line • Indexare Htree pentru directoare mai mari

  33. Sistemul ext3 • Faptul ca acestea sunt implementate direct pe structura ext2 permine un mare nivel de compatibilitate cu acesta. Datele pot astfel fi mutate intre cele 2 sisteme de fisiere cu usurinta. Cu toate acestea aceasta compatibilitate poate genera de asemenea unele erori legate de vechiul sistem de fisiere. • O alta problema legata de aceasta structura o reprezinta faptul ca nu se pot executa unele operatii elementare asupra sistemului de fisiere cat timp acesta este activ. De aceea unele actiuni cum ar fi defragmentarea sau verificarea de erori pot produce mai multe problem decat rezolva.Verificarea de erori functioneaza numai cu structura de fisiere inactive iar pentru defragmentare nu exista o metoda buna de executie. Cu toate acestea ext3 are o rezistenta mare la procesul de fragmentare datorita regulilor de distributie a blocurilor mostenite de la sistemul ext original.

  34. Sistemul ext3 O alta problema a acestui sistem o reprezinta lipsa metodei de verificare checksum. Datorita acestui lucru pot exista situatii in care daca datele nu sunt scrise secvential din memoria cache a suportului de memorie ( cum se intampla cu majoritatea unitatilor HDD in zilele noastre) si apare o eroare ce intrerupe procesul , urmatoarea tentative de scriere a datelor poate cauza coruperea datelor.

  35. Sistemul ext3 • Exista 3 metode de folosire a functiei de jurnaliere: • Jurnaliere normala (cea mai sigura) • Sunt trecute in jurnal atat datele metadata cat si datele relevante legate de continutul documentelor • Jurnaliere ordonata ( metoda cu risc mediu) • Sunt trecute in jurnal doar datele metadata , fiind omise datele legate de continutul fisierelor dar se garanteaza ca acestea au fost copiate corect • Jurnaliere Writeback (cel mai mare risc) • Sunt trecute in jurnal doar datele metadata, orice date legate de continutul fisierelor fiind omis

  36. Sistemul ext4 • Ext4 a reprezentat la inceput o tentative de a augmenta unele caracteristici ale ext3. Dar pentru motive de usurare a dezvoltarii toate noile ide au fost adunate sub numele de ext4. • O data cu lansarea acestuia in octombrie 2008 a inceput sa fie acceptat ca o alternative la ext 2 si ext3 incepand sa le depaseasca in ceea ce priveste numarul sistemelor ce il folosesc in anumite aplicatii speciale.

  37. Sistemul ext4 Desi sistemul ext 4 are un numar mare de imbunatatiri fata de ext 2 si 3 incercarea de a elimina unele probleme ale familiei ext a adus la iveala unele probleme fundamentale ale structurii elementare ext. Pot exista situatii in care si cu noul sistem de verificare a datelor exista posibilitatea pierderii datelor daca procesul este intrerupt in anumite momente critice.Desi exista anumite posibilitati de a ocoli aceasta problema , anume creerea de date sub alt nume si redenumirea la incheierea procesului de copiere, acesta inca ramane una dintre problemele principale ale ext.

  38. Sistemul ext4 De asemenea noul sistem nu a fost adoptat cu acelasi entuziasm pe piata. Sistemul ext4 nu are nici o metoda directa de a putea fi cictit de alte sisteme decat Linux. Singurele solutii in aceasta situatie fiind aplicatii speciale ce extrag documentele din ext4 si le convertesc la o reprezentare citibila de catre sistemul gazda.

  39. Sistemul ext4 • Posibilitatea unui sistem de fisiere mai mare • Compatibilitate cu ext2 si ext3( in anumite situatii) • Prealocarea documentelor si scrierea blocurilor acestora in mod consecutiv pe disc. Astfel se reduc cel mai mult posibil timpii de cautare si datelor li se garanteaza spatiul necesar pe disc • Alocare intarziata a blocurilor pana se termina procesele de scriere si citire active • Ridicarea numarului de subdirectoare limita la 64000( cu ajutorul Htree chiar si mai multe) • Folosirea jurnalierii specifica ext3 • Verificare documentelor cu checksum • Verificarea rapida a documentelor sistemului prin marcarea corespunzatoare a inod-urilor goale • Posibilitatea alocarii multibloc a resureslor pe mediul de stocare • Marirea rezolutiei si a suportului pentru timestamp – timpul este acuma masurat pana la dimensiunea de nanosecunde si se pot stoca date pana la anul 2514

  40. Sistemul ext4 • Suport pentru sisteme de fisiere de dimensiuni pana la 1EB • Suport pentru fisiere pana la 16 TB • Tabel pentru detectia blocurilor eroare • Alocarea fisierelor cu bitmap (pentru spatiul liber) si tabele (metadata) • Nume de fisiere cu o lungime maxima de 255 caractere • In campul de timestamp al documentelor suporta date cuprinse intre 14 decembrie 1991 si 25 aprilie 2514

  41. Bibliografie • Dave Poirier (2009). “The Second Extended File System: Internal Layout” • Charles Cong and Jeremy H. Brown (1997-10-22). “A Survey of Modern File Compression Techniques.” • A. Mathur, M. Cao, and A. Dilger, "ext4: The next generation of the ext3 filesystem"

  42. Bibliografie web • http://oldlinux.org/Linux.old/docs/history/0.96.html • http://linuxreviews.org/sysadmin/filesystems/ • http://git.kernel.org/cgit/linux/kernel/git/torvalds/linux.git/commit/?id=a0f62ac6362c168754cccb36f196b3dfbddc3bc3 • http://www.ibm.com/developerworks/linux/library/l-fs7/ • http://corp-jp.linuxfoundation.org/jp_uploads/seminar20060911/Ted_Tso.pdf • https://www.kernel.org/pub/linux/kernel/ • http://www.bullopensource.org/ext4/index.html

  43. Mac OS -Mac Operating System reprezinta un sistem de operare bazat pe interfata grafica cu utilizatorul • Mac OS poate fi divizat in doua mari categorii : • Mac OS Classic- un sistem bazat in intregime pe interfata grafica, un sistem plat cu un singur nivel de mape,fiind apoi inlocuit cu un sistem de fisiere ierarhic,care avea un adevarat arbore de mape • Mac OS X (X=10) – sistem de operare multi user,multitasking,de tip Unix.

  44. MFS - Macintosh File System - este un sistem de gestiune al fisierelor de disc • MFS: • introduce furcile de resurse ce permit stocarea de date structurate,precum si metadate necesare pentru suportul interfetei grafice de MAC OS • nu suporta o ierarhie de directoare • sistem de gestiune plat • nu suporta volume de peste 20 MB,echivalentul a 1400 de fisiere

  45. HFS a inlocuit ierarhia plana cu Fisierul Catalog • Fisierul Catalog aceasta foloseste o strucutura B-tree pentru o cautare mai rapida,indiferent de dimensiune • Hierarchical File System separa un volum în blocuri logice de 512 B. Aceste blocuri logice sunt apoi organizate în blocuri de alocare, care pot să conţină unul sau mai multe blocuri logice în funcţie de mărimea totală a volumului. • HFS foloseşte o valoare de 16 de biţi pentru a adresa blocuri de alocare, limitând numărul de blocuri de alocare la 65536.

  46. Formatul HFS Plus se deosebește in schimb de celelalte formate prin faptul că este mai puțin limitat în ceea ce privește capacitatea de stocare Observam datele comparative între diversele formate de stocare pentru Mac OS.

  47. OS/2 reprezinta un sistem de operare dezvoltat de IBM,dezvoltat ca o parte din linia de calculatoare personale din generatia „Personal System/2” sau PS/2. • HPFS sau High Performance File System: • este un sistem de gestiune al fişierelor creat special pentru sistemul de operare OS / 2 • îmbunătăţit limitările sistemului de gestiune al fişierelor FAT • reprezinta modul de organizare a datelor pe dispozitive de memorare de blocuri cu acces aleator • modul software ce traduce cererile orientate pe fisiere de la aplicatii catre diverse dispozitive • sistem de gestiune al fisierelor instabil ce permite accesul simultan la mai multe structuri de volum incompatibile de pe acelasi sistem OS/2.

  48. AmigaOS este sistemul de operare nativ al computerului personal Amiga • Primul sistem de gestiune al fişierelor Amiga a fost Old File System • Old File System utilizeaza in total 512 octeti rezervand prima portiune a fiecarui bloc pentru metadate • OFS foloseste codificarea si decodificarea MFM în mod implicit atunci când opereaza pe dischete

  49. FFS-ul stocheaza un bitmap al sistemului de fisiere intr-un sector special, ce este predispus la coruptie sau stergere daca o operatie de scriere este intrerupta de scoaterea discului sau de un crash • Smart File System este un sistem de gestiune al fisierelor ce tine evidenta modificarilor pe care doreste sa le faca intr-un jurnal este mai rapid pentru recuperarea datelor, si mai putin coruptibile in cazul de exemplu al unei erori de sistem • Integritatea SFS fiind mentinuta prin tinerea unui jurnal de back-up cu toate modificarile asupra metadatelor intr-o anumita perioada.

  50. Sistemede fisiereNTFS vs FAT32

More Related