1 / 31

gestiunea riscului

Gestiunea riscului

jana
Télécharger la présentation

gestiunea riscului

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


    1. Gestiunea Riscului Tehnici de masurare si acoperire www.rei.ase.ro/riskman/risc.html

    3. II. Riscul n stiinta economica Evolutia gndirii Incertitudine risc (teoria probabilitatilor) Logica probabilitatilor vs. logica clasica Teoria riscului (Bernoulli, Knight) Atitudinea fata de risc Gestiunea riscului n afacerile internationale

    4. III. Modele de evolutie a randamentelor instrumentelor financiare IV. Managementul riscului financiar Ipoteza Pietelor Eficiente (EMH) Rentabilitate risc Modalitati de masurare - VaR Gestiunea riscului n afacerile internationale

    5. V. Hedgingul - definire, principii - instrumente VI. Acoperirea riscului comercial VII. Acoperirea riscului valutar VIII. Acoperirea riscului de rata a dobnzii Gestiunea riscului n afacerile internationale

    6. Risc si oportunitate Riscul nu trebuie perceput ca fiind un lucru rau. De fapt, riscul poate induce oportunitati extraordinare pentru cei care stiu cum sa-l gestioneze. Raspunsul nu este evitarea completa a riscului ci evitarea riscurilor putin ntelese. Existenta riscurilor a determinat lansarea tuturor sectoarelor al caror element principal n ceea ce priveste nivelul de competenta rezida, de fapt, n gestiunea riscului.

    7. Risc si oportunitate Evitarea riscului Nu am fi reusit progresul daca am fi evitat riscul. Istoria ne-a aratat ca marile mpliniri a presupus ntotdeauna asumarea unor riscuri substantiale ntr-o forma sau alta. Dorinta de asumare a riscurilor este un element comun tuturor agentilor economici. Practic evitarea riscurilor este o cale foarte sigura catre esec. n loc sa evitam riscul (ceea ce este imposibil) ar trebui sa dezvoltam o ntelegere mai amanuntita a modului n care putem sa transformam rezultatele potential negative n oportunitati.

    8. Cstig mai mare pentru risc mai mare

    9. Cstig mai mare pentru risc mai mare n trecut, cstigurile au functionat ca un barometru de performanta, cu foarte putina atentie acordata riscurilor asumate pentru acele cstiguri. Trendul general este ca investitorii sofisticati s-au concentrat tot mai mult pe cstigul de calitate evalund tot mai bine raportul dintre risc si cstig.

    10. Riscul n afaceri atitudinea n fata riscului Exista trei tehnici fundamentale de gestiune a riscului: Hedging-ul elimina expunerea la risc prin luarea unei pozitii de compensare. De exemplu, detinatorul unei mine de aur si poate acoperi expunerea la riscul de scadere a pretului prin luarea unei pozitii de vnzare a futures-ului pe aur. Vom cauta de fiecare data active de baza care sa fie puternic corelate cu activul pentru care facem acoperirea. Diversificarea se reduce riscul prin detinerea unei colectii ct mai largi de active independente. Asigurarea ncheierea unui contract de asigurare presupune plata unei prime pentru protectia mpotriva evenimentelor nefavorabile.

    11. Riscul n afaceri - aparitia teoriei riscului Aparitia teoriei probabilitatilor Prima mare revolutie cu privire la risc a avut loc in timpul Renasterii. Aplicarea acestei teorii a mbunatatit destul de mult modul nostru de percepere a incertitudinii deoarece ne arata logica n luarea deciziilor. Putem cuantifica riscul si putem lua decizii n cunostinta de cauza cu privire la ct de mult risc si ce fel de risc este acela pe care suntem dispusi sa ni-l asumam.

    12. Aparitia teoriei riscului Logica probabilitatilor vs. Logica clasica Logica matematica clasica: adevarat - fals Logica probabilitatilor: adevaruri partiale

    13. Aparitia teoriei riscului Teoria Riscului Bernoulli (1738): utilitatea marginala descrescnda Knight (1921): Incertitudine vs. Risc "By uncertain' knowledge, let me explain, I do not mean merely to distinguish what is known for certain from what is only probable. The game of roulette is not subject, in this sense, to uncertainty...The sense in which I am using the term is that in which the prospect of a European war is uncertain, or the price of copper and the rate of interest twenty years hence...About these matters there is no scientific basis on which to form any calculable probability whatever. We simply do not know." (J.M. Keynes, 1937)

    14. Riscul n afaceri atitudinea n fata riscului Odata cu dezvoltarea teoriei probabilitatilor si statisticii matematice am reusit sa disecam, cuantificam si masuram riscul si, pentru prima data, sa aplicam un cadru rational pentru analiza viitorului n luarea deciziilor. Datele statistice cuprind o memorie numerica a trecutului din care putem desprinde informatii care ne pot ajuta sa navigam n viitor.

    15. De ce Gestiunea Riscului? Managementul Riscului impune o disciplina necesara la baza oricarei afaceri. Toti managerii de risc iau decizii riscante fie ca este vorba de investitii sau de decizia de lansare a unui nou produs sau campanie de publicitate. Riscul, totusi, nu este un eveniment izolat. ntr-o lume puternic dependenta si puternic tehnologizata cum este cea in care traim evenimente (de genul crizelor financiare: Criza Asiatica sau Criza din Rusia) pot avea consecinte catastrofale, determinnd transferul riscului dintr-un colt al globului n altul.

    16. De ce ar trebui sa ntelegem riscul financiar Conceptul de transfer al riscului este fundamental pentru toate pietele financiare. Complexitatea din ce in ce mai mare a produselor derivate necesita un nou limbaj pentru comunicarea in termenii propusi de aceste instrumente. Pietele financiare sunt compuse din vnzatori si cumparatori de risc. De exemplu, companiile de petrol vnd petrol forward n timp ce companiile aeriene cumpara petrol forward pentru acoperirea riscului de pret. Intr-o economie bazata tot mai mult pe rigorile pietei nimeni nu este imun la riscul financiar de la un individ cu un simplu cont de economii pna marile companii din ntreaga lume.

    17. De ce ar trebui sa ntelegem riscul financiar Exemplu: Trezorierul brazilian mi-a comunicat recent faptul ca a nceput sa vnda contracte futures pe rata dobnzii dupa ce a vazut fluctuatiile zilnice care se manifestau pentru 10% din piata Hong Kongului. Simtea ca este ceva destul de nesanatos cu piata globala. Nu era foarte sigur despre ce este vorba, dar stia ca ceva nu este n regula. Pe ntreaga zi de tranzactionare el le-a spus trader-ilor sai sa vnda n continuu pna cnd a acumulat cea mai mare pozitie short de pe piata. A doua zi piata braziliana a scazut dramatic. Ratele de dobnda au crescut dela 20% la 40% pe masura ce banca braziliana intervenea pentru pastrarea pozitiei monedei sale, dar trezorierul zmbea. Financial Times

    18. Criza indoneziana Ca la domino, devalorizarea monedei indoneziene rupia a determinat raspndirea virusului asiatic care fusese precipitata de caderea monedei tailandeze cu cteva zile nainte. Wall Street Journal scria: cu sase luni n urma Indonezia nu era o economie cu probleme. FMI-ul o lauda n iunie pentru politici economice prudente, rate ridicate de investitii si economisire si reforme de liberalizare a pietelor. De atunci, rupia indoneziana a scazut cu mai mult de 50% n raport cu dolarul distrugnd bancile si firmele care mprumutasera miliarde de dolari si erau presate sa plateasca la ratele de schimb curente. Devalorizarea monedei declansata de miscarea masiva n directia reducerii expunerii rupiei de catre firmele locale si investitorii straini a dus la consecinte imediate si severe:

    19. Criza indoneziana Consecinte: falimentul n masa al firmelor cu datorii n dolari americani a determinat falimentul tuturor companiilor care faceau afaceri (furnizori) cu acestea, precum si o ncetinire a economiei. preturile extrem de mari ale produselor alimentare (n termeni locali) au determinat multe nemultumiri si incertitudine din punct de vedere politic pierderi severe ale investitorilor si creditorilor straini; de ex. o mare banca de investitii din Hong Kong, Peregrine, s-a declarat n faliment datorita unei concentrari n ceea ce priveste expunerea la riscul de credit n Indonezia. Criza asiatica a fost resimtita pe ntreaga piata globala, de la economiile n curs de dezvoltare din America Latina si economiile n tranzitie din Europa de Est pna la Silicon Valley.

    20. Ce este managementul riscului? Managementul riscului nu analizeaza ce anume a mers prost dupa ce faptul este mplinit nu este o analiza ex-post. Este un proces prin care riscul devine transparent. Presupune cautarea de noi riscuri, masurarea lor si gestionarea acestora. Nu trebuie sa avem n vedere un raspuns unic cu privire la risc managementul riscului este un proces ciclic din care se nvata.

    21. Ce este managementul riscului? Mix de stiinta si arta Un bun manager de risc este dincolo de numere, tehnici si tehnologie. Managementul riscului presupune construirea unei adevarate culturi de alarmare cu privire la risc la nivelul ntregii organizatii, nvatarea metodelor de aplicare a tehnicilor de combatere a riscului, fara o guvernare a acestor reguli, crend, n acelasi timp, un proces decizional rational. RM este un mix de stiinta si arta dar multa atentie jucatorii foarte buni cu modele nu extraordinare pot sa-i depaseasca foarte repede pe cei care au modele foarte bune dar sunt jucatori mai slabi.

    22. Managementul Riscului n practica RM se aplica, de obicei, la trei nivele diferite. Primul este nivelul micro riscul individual de pozitie sau tranzactie; al doilea este nivelul macro portofoliul riscurilor la nivelul centralizat al unei unitati si ntre mai multe unitati; al treilea este nivelul strategic riscul de afacere reprezentat de portofoliul activitatilor care constituie cstigurile totale ale firmei, precum si factorii competitivi.

    23. Managementul Riscului n practica Vom folosi exemplul unei firme fictive PA care produce automobile. pornim de la nivelul micro la care analizam o simpla tranzactie valutara JPY/USD la nivelul macro ne vom forma o perspectiva de portofoliu cu privire la expunerea neta la riscul valutar la nivelul strategic vom ilustra expunerea competitiva a companiei la riscul valutar aferent cursurilor JPY/USD

    24. Managementul Riscului n practica Nivelul micro este foarte important. Se identifica riscul aferent fiecarei celule de risc pentru a putea configura o viziune ampla asupra portofoliului. In termenii riscului de piata, descompunem riscul n patru mari categorii: riscul de dobnda, riscul valutar, riscul de capital si riscul de pret de marfa. La nivelul micro ne vom concentra asupra expunerii fata de o anumita pozitie sau un anumit operator de risc.

    25. Managementul Riscului n practica La nivelul macro vom ncerca sa realizam o perspectiva de portofoliu cu privire la toate riscurile. Ne vom deplasa de la perspectiva celulara a riscului catre o perspectiva de tesut a unui risc agregat. Se calculeaza riscul ntregului portofoliu prin considerarea corelatiilor dintre riscurile celulelor, pentru determinarea efectelor de diversificare. De obicei, companiile realizeaza aceasta consolidare a riscului n interiorul unitatilor de risc si ntre unitati de risc sau grupuri de afaceri. Se analizeaza factorii determinanti ai ai veniturilor si costurilor care apar n Contul de Profit si Pierderi, precum si activele si pasivele din bilantul contabil.

    26. Managementul Riscului n practica La nivelul strategic, se analizeaza determinantii cstigurilor unei firme pe ansamblul tuturor unitatilor si se iau n calcul problemele de concurenta. Acesta este cel mai provocator aspect al analizei riscului pentru ca este posibil sa nu avem multe date cu privire la pozitia de risc si strategia concurentilor.

    27. Exemplu - PA Micro La nivel micro ne intereseaza determinarea expunerii la nivel de tranzactie. De exemplu, PA poate fi expusa la riscul valutar la nivel de tranzactie ntr-un contract de cumparare a unui robot japonez de asamblare pentru 100 de milioane yeni n termen de o luna. In cadrul acestui contract, PA are o pozitie long de o luna pe cursul JPY/USD (PA va cstiga din reducerea JPY fata de USD si va pierde din aprecierea JPY fata de USD). Pentru a neutraliza sau reduce riscul valutar al acestei tranzactii, PA are doua optiuni: - Hedging-ul riscului FX al tranzactiei prin vnzarea forward la o luna a 100 milioane yeni, ceea ce va determina pastrarea cursului (forward la o luna). PA va fi astfel neutra la fluctuatiile JPY/USD. - Cumpararea unei asigurari, sub forma unei optiuni call pe 100 milioane yeni contra USD, ceea ce va determina cstigul din orice apreciere a yenului mai mare dect cursul forward. PA este protejata pentru cazul n care JPY se apreciaza si pastreaza economiile daca JPY se depreciaza. Costul acestei asigurari este prima optiunii.

    28. Exemplu - PA Nivelul Macro Din perspectiva macro, PA va analiza expunerea valutara agregata pentru toate unitatile firmei. Vom descoperi ca departamentul de vnzari al PA asteapta venituri de 100 milioane de JPY pentru urmatoarea luna (adica o pozitie long pe cursul JPY/USD). Aceasta pozitie o compenseaza pe aceea aferenta cumpararii robotului de asamblare. Astfel, PA nu mai este expusa la modificarile de curs de schimb la nivel de portofoliu pentru luna urmatoare (observam ca ncercarea firmei de a face hedging valutar - pentru contracararea pozitiei short determinata de cumpararea robotului de asamblare ar fi marit riscul valutar la nivelul ntregii firme). Exemplul ilustreaza importanta analizei riscului si a luarii deciziilor dintr-o perspectiva de portofoliu. Ceea ce ar putea fi o masura de reducere a riscului din perspectiva micro ar putea determina cresterea riscului la nivel macro.

    29. Exemplu - PA Nivelul strategic Cu toate ca stim ca PA este net neutra din punctul de vedere al riscului, stim ca are o expunere strategica la riscul JPY/USD n ceea ce priveste pozitia sa concurentiala. PA va fi n dezavantaj in comparatie cu producatorii japonezi de masini n cazul unei deprecieri a yenului n raport cu dolarul (masinile japoneze vor fi mai ieftine dect cele americane). La nivel strategic PA va fi avantajata de o apreciere a JPY fata de USD datorita (a) veniturilor n JPY provenite din vnzari, care se vor transpune n venituri mai mari n USD si (b) avantajului relativ de pret fata de concurentii japonezi. Din aceleasi motive, PA va avea de pierdut de pe urma unei cresteri semnificative a USD n raport cu JPY. Pe scurt, PA are o pozitie strategica long pentru raportul JPY/USD.

    30. Exemplu - PA Nivelul strategic Exista mai multe posibilitati pentru reducerea acestui risc: construirea unei unitati de productie n Japonia, care ar putea determina cresterea costului n JPY si, astfel, reduce expunerea la fluctuatiile USD/JPY. Cu toate acestea, alternativa aceasta de management al riscului este destul de nceata si de costisitoare si solicita angajamente pe termen lung. PA se poate acoperi fata de pozitia strategica long JPY/USD prin vnzarea forward a JPY vs. USD. PA poate cumpara o optiune put pe JPY/USD (sau optiune call pe USD/JPY). Aceasta optiune va proteja firma pentru situatia unei deprecieri semnificative a JPY fata de USD, permitnd, totodata, ca PA sa beneficieze si de potentialele cstiguri ale aprecierii JPY fata de USD.

    31. Regulile RiskMetrics Noua reguli ale RM 1. NU EXISTA CSTIG FARA RISC Cstigurile sunt numai pentru cei care si asuma riscuri. 2. TRANSPARENTA Riscul trebuie sa fie nteles n ntregime. 3. EXPERIENTA Riscul se masoara de catre oameni si nu de modelele matematice. 4. AFLA CEEA CE NU STII Pune tot timpul sub semnul ntrebarii presupunerile pe care le faci. 5. COMUNICARE Riscul trebuie mediatizat. 6. DIVERSIFICARE Mai multe riscuri vor adduce cstiguri mai consistente. 7. DISCIPLINA O abordare bine ntocmita este mai buna dect o strategie n continua miscare. 8. FOLOSIREA BUNULUI SIMT E mai bine sa ai dreptate aproximativ dect sa gresesti cu certitudine. 9. CSTIGUL REPREZINTA NUMAI JUMATATE DIN ECUATIE Deciziile ar trebui luate numai prin considerarea posibilitatilor de risc si cstig.

More Related