CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ

2. CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ • Civilizaţia medievală este o civilizaţie agrară, rurală. • Satul este centrul de greutate al societăţii feudale. • Populaţia rurală reprezintă aproximativ 90% din totalul populaţiei.

3. CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ • Evoluţia demografică a populaţiei este lentă. CAUZE: • Media de vârstă este de 35-40 de ani; • Rata mortalităţii este ridicată; • Frecvenţa epidemiilor; • Frecvenţa conflictelor militare. vvvcvcvvcv vvvvvvvvvc ……………………………………………

4. CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ Începând din secolul X are loc o creştere importantă a populaţiei. CAUZE: • Progresele din agricultură, ca urmare a ameliorării tehnicii agricole: • Apariţia brăzdarului de fier; • Plugul cu roată şi cormană; • Folosirea potcoavelor; • Noul mod de înhămare, respectiv de înjugare a animalelor de povară;

5. CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ CAUZE: • Folosirea asolamentului trienal; • Creşterea suprafeţelor agricole. • Diversificarea producţiei, a alimentaţiei.

6. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE • “Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea niciunei puteri. Ei sunt războinici, protectori ai bisericilor, ai celor mari şi, deopotrivă ai celor mici… Cealaltă clasă este aceea a slujitorilor. Aceasta nu dobândeşte nimic decât cu preţul trudei. Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine şi mâncare. Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este deci, împărţită în trei: unii se roagă, alţii se luptă iar ceilalţi muncesc. Aceste trei părţi coexistând, nu admit să fie despărţite.” • ( Descriere a societăţii feudale, făcută de episcopul Adalberon)

7. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE • În funcţie de modul în care se raportează la aceste feude, membrii societăţii se impart în: • Nobili (laici sau ecleziastici) care sunt proprietrii domeniilor feudale; • Ţăranii care sunt producătorii bunurilor materiale.

8. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE • În funcţie de poziţia pe care o are fiecare în cadrul societăţii feudale, aceasta se împarte în trei stări: • Starea întâi, alcătuită din cei care se roagă: clerul; • Starea a doua, formată din războinicii care apărau societatea: nobilii; • Starea a treia, care cuprinde lucrătorii: ţăranii şi orăşenii.

9. STRUCTURA SOCIETĂŢII FEUDALE • Această organizare indică o ierarhie riguroasă şi discriminatorie.

10. DOMENIUL FEUDAL Intr-o societate rurală domeniul feudal este celula vieţii economice şi sociale .

11. STRUCTURA DOMENIULUI FEUDAL • REZERVA SENIORIALĂ (pars indominicata). • LOTURILE ŢĂRANILOR DEPENDENŢI (pars dominicata). Renta feudală reprezintă sistemul de obligaţii ce revin ţăranilor dependenţi ca urmare a primirii loturilor în folosinţă.

12. IDENTIFICAŢI ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE DOMENIULUI FEUDAL

13. DOMENIUL FEUDAL • Valorificarea reurselor economice ale domeniului feudal se face prin folosirea forţei de muncă a ţărănimii dependente.

14. STRUCTURA ŢĂRĂNIMII FEUDALE

15. ŢĂRĂNIMEA FEUDALĂ • Tendinţa de transformare a ţărănimii libere în ţărănime dependentă şi creşterea obligaţiior ţărănimii au determinat puternice răscoale.

16. RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI RĂSCOALA CONDUSĂ DE WAT TYLER (Anglia – 1381) JACQUERIA (Franţa – 1358)

17. AMPLASREA ORAŞULUI MEDIEVAL • De-a lungul sau la intersecţia drumurilor comerciale; • În apropierea castelelor sau mănăstirilor; • Pe structurile oraşelor antice.

18. LUMEA URBANĂ Din secolul X are loc o revigorare treptată a oraşului,adaptat însă la specificul civilizaţiei medievale.

19. LUMEA URBANĂ • Termenul generic ce desemnează oraşul medieval apusean este cel de burg (aşezare întărită) iar locuitorii săi se numesc burghezi.

20. LUMEA URBANĂ Din punct de vedere profesional locuitorii se împart în: • Meşteşugari, organizaţi în bresle; • Negustori, organizaţi în ghilde, hanse;

21. LUMEA URBANĂ • Zarafi (cămătari); • Liber profesionişti: medici, profesori, jurişti, actori.

22. LUMEA URBANĂ Accentuarea diferenţierilor de avere impune împărţirea orăşenilor în: • Patriciatul orăşenesc; • Plebea orăşenească.

23. MIŞCAREA COMUNALĂ • Constă în lupta oraşelor pentru independenţă în raport cu nobilii. • Orăşenii se organizează în comune (asociaţii de luptă pentru emanciparea lor). • Mişcarea comunală se încheie cu victoria orăşenilor, recunoscută prin emiterea de către autorităţi (rege sau seniori) a unor charte de emancipare.

24. MIŞCAREA COMUNALĂ “Niciun om de la Lorris nu va plăti vamă şi nicio altă obligaţie pentru hrană; el nu va da nici dijma din recolta pe care o va dobândi prin munca sa şi a animalelor sale şi nu va plăti taxa pentru vinul pe care-l obţine din via sa. Nimeni, nici regele, nici (alt slujitor regal) nu va impune locuitorilor din Lorris nici tallia, nici alte obligaţii senioriale...” (Charta de libertăţi acordată oraşului Lorris de către Filip al II-lea August în 1187)

25. MIŞCAREA COMUNALĂ • Statutul jurdic al oraşelor este diferit: • Autonomie limitată (Anglia şi nordulFranţei) LONDRA PARIS

26. LUMEA URBANĂ • Autonomie lărgită (Flandra şi sudul Franţei) • Republicile orăşeneşti, oraşele libere (Germania şi Italia) CARCASSONNE HAMBURG

27. ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL Asigură o dinamică mai accentuată a economiei;

28. ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL Susţine lupta monarhilor pentru centralizarea statului;

29. ORAŞUL MEDIEVAL, FACTOR DE PROGRES SOCIAL Este centru al vieţii culturale, jucând un rol major în schimbarea mentalităţii tipice evului mediu. UNIVERSITATEA DIN PARIS

30. MATERIAL REALIZAT DE PROF. HRUŞCOVSCHI ELENA LICEUL PEDAGOGIC “SPIRU HARET” FOCŞANI