Comunicarea in sala de clasa

1. Comunicarea in sala de clasa MODUL 1

2. Cuprins • Limba si comunicare • Modalitati de a pune intrebari • Situatia didactica a comunicarii • Jocuri axate pe comunicare si terminologia • Alte activitati

3. Comunicarea si limbajul folosit in sala de clasa • In trecut:accent in principal pelimbajulprofesorului • Astazi: • Mai mult accent pecomunicareaintreprofesorsielevisi de asemeneapecomunicareadintreelevi • Atentiaesteindreptata de la limbajultextelor la limbajuldiscursului • Elementeleimportante ale uneiformeconstructiviste a predarii:discutii cu profesorulsidiscutiiintreelevi

4. Modalitati de a pune intrebari • Intrebarea “buna” • Cert e maimultdecatsimplareferire la lucrurilestiute. • Elevii pot invatacevacandraspund la ea siprofesorulpoatesi el invatacevadespreeleviilui / ei din raspunsurilelor. • Existacatevaraspunsuricearputeafiacceptate.

5. Crearea de intrebari ”bune’ • Incepand de la sfarsit: • a) Definestesubiectul • b) Creeaza o intrebare cu un singurraspunssigasesteraspunsul la ea • c) Transformaformulareasicreeaza o intrebare “ buna”

6. Crearea unei intrebari “bune”

7. Crearea de intrebari “bune”

8. Crearea de intrebari “bune”

9. Crearea de intrebari “bune”

10. Crearea de intrebari “bune”

11. Crearea de intrebari “bune” • Adapteaza o intrebare des folosita: • a) Definestesubiectul • b) Alege o intrebareobisnuita • c) Transform-o intr-o intrebare “buna”

12. Crearea de intrebari “bune”

13. Crearea de intrebari “bune”

14. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa • 1. Punereuneiintrebari ‘bune” presupune: • Nu numaiformulareauneiintrebari, darsiverificarea ca toatalumeaintelege. • Eleviiartrebuisaaibaoportunitateasapunaintrebariprofesorului ex. Ceinseamna/presupunesaraspunda la intrebare. • Sarcinaelevilor: sagaseascaraspunsul; profesorul nu face asta in locullor.

15. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa 1. Punerea unei intrebari “bune”- exemplu Doua cincimi(2/5) din studentii unei scoli viziteaza zilnic biblioteca scolii. Cati elevi pot fi in scoala si cati dintre ei merg zilnic la biblioteca scolii? Lucrul la tabla/distribuirea fiselor cu teme pentru acasa … Citirea colectiva a problemei Explicarea unei sau mai multor intrebari a studentilor (pe intelesul lor) Ajutorul profesorului nu contine nici un indiciu in privinta procesului de rezolvare.

16. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa • 2. Eleviigasescraspunsurile la intrebarilepuse • Forma recomandata: lucrulpegrupe • Prea multi elevi nu stiu cum sainceapase intrerupeactivitateasi se discutaimpreuna • Daca nu ajuta formulati o intrebaresimplificata • Profesorulobservacefaceleviidar nu intervine in muncalor • Nu estenecesarsa se asteptepanagasescraspunsultoategrupele

17. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa 2. Elevii gasesc raspunsurile la intrebarile puse – exemplu Doua cincimi(2/5) din studentii unei scoli viziteaza zilnic biblioteca scolii. Cati elevi pot fi in scoala si cati dintre ei merg zilnic la biblioteca scolii? Simplificare, ex. alte fractii (½, ¼, …) Ajutor, ex. Folosirea de nasturi, o imagine, … Intrebare pentru cei care rezolva rapid: ex. Ce se intampla cand 3/5 in loc de 2/5 din elevi viziteaza biblioteca?

18. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa 3. Discutie cu intreaga clasa Grupele prezinta solutiile lor si explica de ce au ales metoda respectiva. Fiecare grupa sintetizeaza procedura, profesorul inregistreaza toate raspunsurile de la toate grupele pe tabla Recomandare: puneti mai departe intrebari asemanatoare celei initiale astfel incat elevii sa vada ca metoda lor este / nu este aplicabila in general

19. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa • 3. Discutie cu intreagaclasa– exemplu • Douacincimi(2/5) din studentiiuneiscoliviziteazazilnicbibliotecascolii. Catielevi pot fi in scoalasicatidintreeimergzilnic la bibliotecascolii? • Exemple de raspunsuri: • In scoala, poateexistaoricenumar de elevi. • In scoala , sunt 100 elevi, 40 dintreeiviziteazabiblioteca. • Numarul de elevi din scoalaestemultiplu de 5, ex. 5, 10, 15, 20, … . 2, 4, 6, 8, … viziteazabiblioteca. • Diferenta la nivelul de generalitate a solutiilorpropuse, la nivelulei de perspectiva a vietiireale , …

20. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa • 4. Sumar • Dacatotul merge asa cum trebuie , uniieleviartrebuisa fie capabilisafacarezolvareafaraprofesor. • Daca o grupaprezintaraspunsulcorect , asta nu inseamna ca au intelestotul. De aceea, estefolositorsaaccentuampartileimportantesisa le explicam. • De asemenea, estefolositorsaadresamelevilormaimulteintrebariasemanatoareceleiinitialepentru a le arata ca metodaloresteaplicabila in maimultecazuri.

21. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa • 4.Sumar– exemplu • Douacincimi(2/5) din studentiiuneiscoliviziteazazilnicbibliotecascolii. Catielevi pot fi in scoalasicatidintreeimergzilnic la bibliotecascolii? • Intrebareaasemanatoarearputeafi: • Printr-un studiu s-a descoperit ca ¾ din populatieiubestemuzica Beatles. Catioameni au raspuns la intrebaresi la catidintreei le place Beatles?

22. Folosirea intrebarilor “bune” in clasa Folosireaintrebarilor “bune” in clasa Etapediferite ale lectiei Alteasteptari ale profesorului Reactierapida la propunerileelevilorsirecunoasterearaspunsurilorcorecte Managementuldiscutiei din clasacepermiteidentificarearaspunsurilorneincrezatoare, incomplete, etc.

23. Transfer • Situatie • de actiune • de formulare • de validare Institutionalizare O situatie didactica Situatie didactica Situatii didactice • O situaţie didactică (situaţie de învăţare) reprezintă un „ansamblu de raporturi stabilite în mod explicit sau implicit între un elev sau un grup de elevi, un anume mediu (ce conţine instrumente sau obiecte) şi un sistem educativ (profesor) cu scopul de a face posibilă însuşirea de către elevi a unei cunoaşteri constituite sau în curs de constituire”. • Acestea sunt variabile didactice ce reprezintă pârghii de acţiune pentru a produce învăţarea. G. Brousseau (1998), structurează temporal situaţia didactică în patru momente diferite: acţiunea, formularea, validarea şi instituţionalizarea, ca etape succesive în construirea cunoaşterii, caracterizate de activităţi specifice. • Strategiadidactica= un actor (ex. profesorul) pune la punct un plan de actiune cu intentia de a modificasau de a cauzaformarea de cunostintegenerale la un alt actor (un elev) • Osituatiedidactica:este partial eliberata de interventiiledirecte ale profesorului, stimulandeleviisaisidezvoltecunostintele in mod individual

24. Lucrul pe grupe • Important de ales: • instructiuni • Posibilitati de a folosiactivitatea • Formeorganizationale • …astfelincatcomunicareasa fie dezvoltata

25. Rolul profesorului • Cand se incepe activitatea – instructiuni, motivatia • In timpul activitatii, profesorul nu ofera indicii, elevii lucreaza singuri pe cat posibil • Discutii finale: Profesorul ar trebui sa fie un moderator al dezbaterii; sa se asigure ca dezbaterea ramane in domeniul obiectiv, faptic • El / Ea nu evalueaza corectitudinea ci ajuta elevii sa invete sa explice, sa foloseasca si sa accepte argumente legitime si sa isi sustina afirmatiile

26. Rolul profesorului • Discutii finale: Profesorul ar trebui sa fie un moderator al dezbaterii; sa se asigure ca dezbaterea ramane in domeniul obiectiv, faptic • El / Ea nu evalueaza corectitudinea ci ajuta elevii sa invete sa explice, sa foloseasca si sa accepte argumente legitime si sa isi sustina afirmatiile • Profesorul poate delega pentru aceste activitati unui elev sau unei grupe de elevi

27. Exemple de activitati • Generale, adaptabileoricaruicontinut • Axatepeunitatitematice concrete

28. Este adevarat?

29. Sprint

30. Grafic Activitatile clasei (motivatie) Ce reprezinta acest grafic? Ce reprezinta axele? Ce unitati pot fi folosite?

31. Grafic – Posibileactivitati de final Casa in care locuieste Petru are altitudinea exacta de 300 m.Dimineata , Petru a plecat intr-o excursie scurta. Ce reprezinta axa x? Ce reprezinta datele de pe axa y? In care unitati?

32. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • Pot fifolosite in orice parte a lectiei. • Pot fifolosite ca unealtapentrumotivatie, exersare, recapitulare etc. darsipentru “ descoperire”. • Pot fiusoradaptatevarstei, niveluluisistilului de invatare ale elevilor. • Toatetipurile de comunicare pot fiaplicate. • Pot ficombinate cu diferitestiluri de invatare ale elevilorsaprofesorilor.

33. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • La catelucruritepotigandi care sa....? Pegrupe, eleviiincearcasa se gandeascasisanoteze cat de multelucruri pot care se potrivescuneidefinitii date. Dupa 2 sau 3 minute, scriutoateideilepetablasauparticipa la o competitie pt. a vedea care grupa a gasitcelemaimulteraspunsuri. Definitiile pot fi: ... suntdreptunghiulare? ... are rotunde? ... potisa le imparti in 7parti egale? ... suntmaimicidecat zero?

34. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • Bingo la tabla Scriepetablaintre 10 si 15 exercitii de matematica (ex. numere, o ecuatiesimpla, un triunghi, ... ). Spunetielevilorsaaleagaoricare 5 dintreelesisa le noteze. Apoicititi cu voce tare exercitiile, unacateuna, in oriceordine, darintr-un mod diferit de cum suntscrisepetabla (ex. In loc de 4, atiputeaspune 16/4, in loc de 2x + 1 = 0, atiputeaspune -1/2, siasamaideparte). Dacaeleviisi-au notatexercitiilepe care le-aticitit cu voce tare, le bifeaza. Strigand „Bingo“, vavorspune ca au bifattoatecele 5 exercitii.

35. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • X si O Acestjocestejucat ca tipiculjoc X SI O, ex. 2 jucatori, unulopereaza cu X , altul cu O. Castigatorulestecel care reusesteprimulsaobtina o linieintreaga cu simbolulfolosit de el (ex. O linie de X sauuna de O). Profesorulpregateste un numaregal de intrebari / cerinte (ex. 9, subiectuldepinzand de ceeacedorestesaexerseze) sideseneaza un rebus petablaprecumcel de maijos: Fiecarenumarcorespundeuneicerinte/intrebari. Echipelelucreazape rand rezolvandcerintele/ intrebarile de penumerelerebusului . Dacaraspund la intrebarecorect, profesorul face un X / O in locul numaruluiintrebarii /cerintei respective. In acest exemplucastigatorultrebuiesaobtinatre de X / O peaceeasiliniesaupediagonala.

36. 2 3 1 Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular 10 11 9 17 18 19 • X si O Acestjoc se joaca ca un joctipic de X si O, ex. 2 jucatori, unulopereaza cu X , altul cu O. Castigatorulestecel care reusesteprimulsaobtina o linieintreaga cu simbolulfolosit de el (ex. O linie de X sauuna de O). Profesorulpregateste un numaregal de intrebari / cerinte (ex. 9, subiectuldepinzand de ceeacedorestesaexerseze) sideseneaza un rebus petablaprecumcel de maijos: Fiecarenumarcorespundeuneicerinte/intrebari. Echipelelucreazape rand rezolvandcerintele/ intrebarile de penumerelerebusului . Dacaraspund la intrebarecorect, profesorul face un X / O in locul numaruluiintrebarii /cerintei respective. In acest exemplucastigatorultrebuiesaobtinatre de X / O peaceeasiliniesaupediagonala. 8 16 24 20 12 4 23 22 21 13 15 14 7 6 5

37. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • Parerineobisnuite Aceastaactivitatearputeafiplanificata ca o introducereatuncicand se incepecapitoluldespre un spatiu 3D. Desenatiobiectefamiliaredintr-un punct de vedereneobisnuit. Ceretielevilorsa le identifice. Incurajatiopiniilediferite. Obiectelearputeafi:

38. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • Corectareagreselilor • Aceastaactivitatearputeafifolositapentru a identificasicorectagreselilesipentru a incurajamonitorizarea de catreelevi a propriilorlorgreseli. • Scrieticatevaproblemepetabla care contin in mod deliberatcatevagreseli. Dacadoriti, spunetielevilorinaintecategreseliexista in fiecarepropozitie. Cu ajutorullor, corectati-le.

39. Catevaexemple de posibileprobleme: 67.98 - (63.7 - 9.72) x (-2) - 1 = 67.98 - (63.7 + 9.72) - 1 = = 67.98 + 63.7 - 9.72 - 1 = 131.68 - 9.72 - 1 = 122.96 - 1= 121.96 Marcatiliniileinvizibile ale prismei:   -42/25 - 5/25 : 1/12 - 6/12 = - 47/25 : (-5)/12 = -564/300

40. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • Numereamestecate Alegeticatevacifresiscrieti-le in partea de sus a tablei. Ex. 2 0 1 8 Apoiceretielevilorsa: (un exemplu)   - foloseascacele 4 cifrepentru a forma un numar care estemai mare decat.... - foloseascacele 4 cifrepentru a forma un numar care estemaimicdecat..... - foloseascacele 4 cifrepentru a forma un numardiferit care estemaimicdecat... .

41. Exemple de jocurice pun accent pecomunicaresivocabular • Furtuna de idei din jurulunui concept Abordati o notiunepe care clasa a invatat-o recent(ex. fractiile), siceretielevilorsaspunatoatecuvintelesiideilepe care le asociaza cu aceastanotiune. Scrietifiecaresugestiepetabla cu o linie care sauneascasugestia cu notiuneainvatata (creaticeva de genulunuiciorchine al mintii). Aceastaactivitatepoatefidesfasurataatat individual cat si in perechi. Poatefifolosita, de exemplu, ca o introducere a urmatoareilectii, saupentru a face comparatii, saupoatedoarsaajuteprofesorulsainteleaga cum percepsiintelegeleviinotiunearespectiva.

42. Puzzle-urigeometrice • In activitateapropusaelevilorli se ceresalucreze in perechi, unuldintreeioferindu-iceluilalt o serie de instructiunipentrudesenareauneifigurigeometrice. Ambilorelevili se cereapoisadescriefigurasisa o defineasca. • Activitatea pare sa corespunda unei metode bune de a trata notiunile matematice introducandu-i pe elevi in activitatile teoretice si practice.

43. Puzzle-urigeometrice Regulile de bazasunt: • Eleviiinvatacatedoi. • Unuimembru al fiecareiperechi ii estedat o bucata de hartie cu numeleunei (simple sauconsistenta) figurigeometricecetrebuietinutasecreta de partenerpana la sfarsitulactivitatii. • Primulelevoferaceluilalt o serie de instructiunipentru a desenafigura. • Doarinstructiunileunitarececorespunduneisingureactivitatigrafice a partenerului, suntpermise. De exemplu, instructiunea “Deseneaza un segment” estepermisa; insainstructiunea “ Deseneazaaxaunui segment AB “ nu estepermisapentru ca ceremaiintaideterminareapunctului de mijloc M a segmentului AB siapoiperpendiculara in M a lui AB. • Fiecareinstructiune data / primitaestescrisape o bucata de hartie de ambiielevi.

44. Puzzle-urigeometrice Regulile de bazasunt: • Dacaestenecesar, o instructiunepoatefirepetata, dar nu modificata, niciexplicata. • Pentrudesen, eleviifolosesc o foaie de hartie de matematicasi un stilou ( nu creionriglasaucompas, etc.) . Stergerile nu suntpermise. • Desenul in progres nu poatefiaratat. • Candsecventa de instructiuni a luatsfarsit , desenul final estearatatsicomparat cu numelefiguriigeometrice date. • Ambilorelevili se ceresaspunanumele , descrierea, si in final definitiafiguriigeometrice. • Discutia cu intreagaclasafixeazaprindesenele finale siindicatiile date siconcluzioneazaactivitatea .

45. Puzzle-urigeometrice- competente Generale • Dezvoltareaatitudiniiconstientesicritice in folosirealimbiisiinterpretareaei. • Constientizarea a cat este de important safolosesti un limbaj specific silipsit de ambiguitate. • Crestereacapacitatiielevilor de a intelegesi de a elaborainstructiuniorale . • Stimulareaascultarii “critice” a instructiunilor. • Imbunatatireaabilitatilor de citire , intelegere, respectandsiaplicandregulileactivitatiididactice. • Achizitianotiunii de instructiuni simple. • Abilitatea de a respectaritmulcolegilor. • Capacitatea de a-sisustinemotivelepentrualegerilefacutesifolosite in timpulactivitatii.

46. Puzzle-urigeometrice- competente Matematice • Imbunatatireafolosiriilimbajuluimatematic. • Intarireacunostintelorlimbajului de geometrie. • Imbunatatireaabilitatilor de desen. • Consolidareacunostintelor de geometrie . • Abilitatea de a vizualizaobiectele tri – dimensionale din reprezentarilelor duo – dimensionalesireprezentareafigurilorsolidepeplanseta. • Capacitatea de a descriefigurigeometrice de bazaobisnuitesiplinearatandproprietatilenecesaresisuficientepentru a le defini.. • Dezvoltareaabilitatii o balantapotrivitaintredescriereasidefinitiauneifigurigeometrice simple saupline . • Constientizareaimportanteidefinitiei in geometrie. • Capacitatea de a comparasi a evaluadiferitetipuri de abordarisidezbateri in contextulconstructieicorecte a conceptului de figurigeometrice.

47. Puzzle-urigeometrice Materiale • Foi de hartie, creion/stilou, formularepentruinregistrareainstructiunilor Temesiintrebaripentruelevi Indiciipentruelevi • instructiuni • desene

48. Puzzle-urigeometrice– Foaie de instructiuni

49. Puzzle-urigeometrice– Exemple

50. Puzzle-urigeometrice– Exemple