Propunerea de cercetare

1. Propunerea de cercetare lector.univ.dr. Adriana Stefănel adriana.stefanel@fjsc.com

2. După acest curs veți putea să: • Prezentați succint etapele unui proiect de cercetare • Prezentați detaliat faza premergătoare a unui proiect de cercetare • Construiți ipoteze utilizabile în procesul de cercetare; • Realizați delimitări conceptuale utilizabile în procesul de cercetare • Distingeți între diferite tipuri de eșantionare; • Alegeți tipul de eșantionare potrivit scopurilor cercetării pe care doriți s-o efectuați și mijloacelor de care dispuneți; • Dobândiți abilități practice necesare în redactarea unei propuneri de cercetare Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

3. Metodologia în științele sociale: Încă Platon compara cunoașterea cu disecția unui animal: după el, un bun dialectician găsește articulațiile, iar altul prost, osul; însă orice cunoaștere rămâne un decupaj. (Pelletier&Gablot, apud Chelcea,S.2007) • Delimitarea obiectului de studiu în cercetările empirice • Analiza conceptelor • Analiza metodelor și tehnicilor de cercetare • Analiza raportului dintre metodele și tehnicile utilizate • Sistematizarea datelor obținute în cercetarea empirică • Formalizarea raționamentelor Dacă totul este Esențial Atunci nimic nu este Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

4. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

5. De la precizarea problematicii de cercetare la redefinirea ei: • Indiferent de sursă, este posibil ca intr-o primă etapă problematica de cercetare să nu fie foarte clar precizată • redefinirea problematicii de cercetare presupune transformarea ei în întrebări testabile • Exemple: • Un candidat la alegerile parlamentare dorește să analizeze imaginea contracandidaților săi în mediul on-line. • Uniunea Europeană dorește să analizeze violența din programele Tv adresate copiilor • O cercetătoare feministă dorește să analizeze dimensiunea de gen a educației din Romania Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

6. Construirea ipotezelor: Ipoteza: o afirmație netestată cu privire la relația dintre concepte, în cadrul unei teorii sau a unei cercetări de teren criterii pe care o ipoteză trebuie să le îndeplinească pentru a fi utilă în procesul de cercetare: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

7. … Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

8. Construirea ipotezelor: • o ipoteză este un enunț conjunctural despre relația dintre două sau mai multe variabile Exemplu: într-o cercetare despre stereotipurile de gen in mass-media o ipoteză poate fi articolele scrise de jurnaliste conțin mai puține stereotipuri de gen decât cele scrise de jurnaliști Variabile: 1.genul jurnalismului 2. Numărul stereotipurilor de gen per articol Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

9. De la concepte la indici: • Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare: populism, naționalism, religiozitate, liberal, etc • Pentru a putea măsura variația unui fenomen trebuie să identificăm dimensiunile acestuia și apoi pe baza lor să descriem indicatorii ce vor fi utilizați pentru măsurarea empirică Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept Indicator: un semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm, o observație pe care alegem să o luăm în considerație ca reflecție a unei variabile pe care dorim să o studiem Indice: o variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

10. Procesul de conceptualizare presupune trei etape: 1. identificarea dimensiunilor 2. stabilirea indicatorilor de vor fi utilizați în cercetarea empirică 3. stabilirea indexului Procesul de conceptualizare: • Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare. • Dimensiunile conceptului de religiozitate (după Guy Michelat,1990): • Practicile religioase • Credințele • Atitudinea față de instituția bisericească • Activitățile religioase Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept Indicator: semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm Index: variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional • Indicatorii dimensiunii practicii religioase: • Numărul de împărtășanii într-o lună • 2. Importanța acordată căsătoriei religioase • Etc. Transformarea in index a dimensiunii practici religioase: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

11. Trecerea în revistă a literaturii de specialitate: Rezultatele așteptate ale acestei etape premergătoare în cercetarea socioumanului sunt : • istoricul subiectului ce urmează a fi cercetat; • cuvinte cheie și autori relevanți; • dezbateri și argumente ce jalonează subiectul; • presupoziții metodologice; • teorii și concepte asociate; • concluziile la care au ajuns alți cercetători; • criticile pe care aceste concluzii le-au atras (dacă există). Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

12. Redefinireaproblematicii de cercetare: • Stabilirea scopului cercetării • Stabilirea granițelor cercetării prin delimitările conceptuale avute la dispoziție și de interesele de cercetare • Stabilirea direcției cercetării arătând teoriile ce vor fi luate în calcul, literatura relevantă și metodologia de cercetare Explorarea: cercetare exploratorie Descrierea: cercetare descriptivă Explicarea: cercetate cauzală Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

13. Stabilirea metodologiei de cercetare: ATENȚIE: nu orice metodă poate fi utilizată pentru obținerea oricăror rezultate • Dacă așteptăm ca rezultatele observate să poată fi extrapolate la nivelul unei populații sau dacă intenția este de a identifica corelații între variabile sau determina relații cauzale, vom opta pentru cercetări de tip cantitativ • Dacă însă dorim ca datele obținute să fie detaliate, sau dacă studiu este unul exploratoriu, metoda aleasă va fi una calitativă. Datele obținute vor fi de tip text, cu multe exemple și fără ca rezultatele să fie generalizate la nivelul populației din care s-a extras eșantionul de care s-a făcut cercetare Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

14. Reamintim: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

15. Alegerea metodei de eșantionare: Populație: combinarea specificată teoretică a elementelor dintr-un studiu Eșantion: parte a populației pe care se efectuează studiul • care va fi mărimea eșantionului; • care vor fi unitățile incluse în eșantion; • cum vor fi selectate aceste unități Metoda de eșantionare va fi aleasă în strânsă legătură cu metodologia pe care intenționăm să o aplicăm. ATENTIE:o cercetare de tip nonprobabilisitc nu este echivalentă cu cercetarea oricui. Unitățile ce urmează a fi incluse în eșantion trebuie alese conform unei strategii. 15 Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

16. Logica eșantionării: • Selectarea artefactelor ce urmează să participe la cercetare, de la care urmează să fie culese datele. • Premisa: imposibilitatea studierii întregii populații vizate de cercetarea pe care intenționăm să o efectuăm. • Scopul: este selectarea acelor artefacte care să reflecte caracteristicile întregii populații. In orice cercetare este necesară stabilirea unui proiect reproductibil adică a unui plan de eșantionare care, aplicat de alți cercetători pe aceeași populație sau de aceeași cercetători pe o altă populație să producă aceleași rezultate. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

17. Teoria și logica eșantionării probabilistice: • Eșantionarea probabilistică: selectarea unui eșantion de artefacte care să înregistreze aceleași variații ale variabilelor măsurate care există în cadrul populației • Pentru stabilirea reprezentativității nu avem posibilitatea practică a comparării rezultatelor cu realitatea • În procesul de selecţie pot să apară o serie de erori datorate părtinirii sau definirii eronate a populaţiei ce face obiectul studiului. • Articolul X/discursul politicianului Y nu a fost inclus în analiza • Doar 1000 de articole? Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

18. Reprezentativitatea eșantionului: • Reprezentativitatea eșantionului este exprimată întotdeauna cu o eroare maximă admisă și un nivel de probabilitate. ATENȚIE: cei doi parametrii nu sunt independenți, fixarea unuia face ca celălalt să rezulte prin calcul. Reprezentativitatea: capacitatea unui eșantion de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras Reprezentativitatea unui eșantion depinde de următoarele aspecte : 1. Caracteristicile populației ce face subiectul cercetării 2. Mărimea eșantionului 3. Procedura de eșantionare Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

19. Eșantionarea aleatorie simplă: • Elimină total subiectivitatea celor implicați în cercetare sau orice acțiune ce ar putea introduce factori care să favorizeze selectarea în eșantion a unor indivizi și să defavorizeze alegerea altora. • Includerea unui individ din populație în eșantion este absolut întâmplătoare și are a probabilitate egală pentru toți cei ce formează populația din care acesta urmează a se extrage. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

20. Eșantionarea stratificată: • Acest tip de eșantionare a fost dezvoltat din dorința de ameliorare a reprezentativității. • Premisa: o populație omogenă produce mai puține erori de eșantionare decât o populație eterogenă. • Acest tip de selecție atrage după sine posibilitatea comparării între ele a rezultatelor obținute pe subpopulații. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

21. Eșantionarea nonprobabilistică: • Principiul de bază:selectarea cazurilor în concordanță cu o serie de criterii stabilite în etapa inițială sau generate pe parcursul cercetării • În acest caz eșantionarea vizează relevanța cazurilor și nu reprezentativitatea acestora. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

22. Stabilirea logisticii: • Orice cercetare presupune un consum de resurse, de cele mai multe ori limitate. Etape: • realizarea unui plan de acțiune detaliat • eficientizare și adaptarea la condițiile preexistente Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

23. Verificarea eticii cercetării: • Participarea voluntară și informată; • Evitarea prejudicierii participanților; • Respectarea intimității; • Evitarea utilizării înșelăciunii. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

24. Scrierea propunerii de cercetare: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare

25. Lecturi suplimentare: • Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom • Chelcea, Septimiu (2007) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, ed. Economică • King, Gary; Keohane, Robert; Verba, Sidney 1994/2000 Fundamentele cercetării sociale, ed. Polirom • Marinescu, Valentina Cercetarea în comunicare. Metode și tehnici ed. C.H. Beck, cap. 1 • Rotariu, Traian; Iluț, Petru Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică ed. Polirom, Iași cap. VII,1 Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare