MODTRIM II: Modelul trimestrial pentru economia Belgiei

1. C N P MODTRIM II: Modelul trimestrial pentru economia Belgiei http://www.cnp.ro

2. Istoria modelului Modtrim C N P • 1994: versiunea anuală a modelului a fost utilizată ca instrument central în realizarea prognozei pe termen scurt (“Economic Budget”) • 1998: publicarea pentru prima dată a conturilor trimestriale oficiale • 2000: începerea construirii unei versiuni trimestriale a modelului • 2001: utilizarea pentru prima dată a versiuni trimestriale a modelului pentru bugetul economiei • 2003: descrierea pe suport de hârtie a modelului

3. De ce un model trimestrial în loc de unul anual C N P Model structural : legaturi cauzale între agre-gatele economice bazate pe teorii economice Argumente: • Coerenţa prognozelorunui foarte mare numar de variabile • Orizontul de prognozare (până la 6 trimestre) • Are şi rol pedagogic • Permite testarea scenariilor alternative

4. C N P Principalele caracteristici ale modelului • Modelul cuprinde: 20 ecuaţii comportamen-tale şi în jur de 180 ecuaţii ad-hoc şi acelaşi număr de identităţi. • Mărimea şi nivelul de agregare sunt determinate de doi factori:

5. C N P • Pe de o parte, modelul trebuie să ofere o prognoză pentru toate variabilele cerute de Guvern şi de Agenţiile Federale în vederea elaborării bugetului. • Pe de altă parte, există constrângerea insuficienţei datelor trimestriale în raport cu cele anuale.

6. C N P • MODTRIM II este, ca şi predecesorul său anual, un model al cererii, în sensul că producţia este în mod esenţial determinată de nivelul cererii agregate. • Strategia de modelare se bazează pe mecanisme de corectare a erorilor

7. C N P • Principalele caracteristici privind evoluţia pe termen lung a modelului sunt următoarele: • cererea de muncă şi de capital sunt derivate din funcţia producţiei de tip Cobb-Douglas cu randamente de scară constante; • cheltuielile gospodăriilor sunt determinate de venitul disponibil şi de bogăţia acumulată; • volumele pe import şi export sunt determinate în raport de cererea externă, cererea finală, şi cu preţurile internaţionale.

8. Ecuaţiile comportamnetale C N P Liniarizarea ecuaţiilor prin logaritmare: • interpretarea coeficienţilor de elasticitate • se identifică uşor contribuţia fiecărei variabile Mecanimul de corectare a erorilor: • specificaţiile pe termen lung se bazează pe teoria şi validarea testelor de cointegrare • specificaţiilepe termen scurt se bazează pe ratele de creştere trimestru/trimestru pentru date desezonalizate şi ajustate

9. C N P Prognoza macroeconomică: variablele exogene,procesul de prognoză şi instrumente adiţionale

10. EXOGENELE BAZA DEDATE PARAMETRII ADAUGA -FACTORI SOLUTIA MODELULUI INFORMAŢII DIN AFARA MODELULUI BUDGETUL ECONOMIC Procesul de prognoză C N P MODEL ECUATILE MODELULUI ANALIZA EXPERŢILOR

11. Procesul de construire a unui indicator compus C N P Etapa I: Selectarea indicatorilor potenţiali EtapaII: Extinderea datelorcu modelul ARIMA • EtapaIII: Construirea principalilor indicatori compuşi • 1. Transformarea datelor: • Extragerea componentelor neregulate şi a celor sezoniere • Extragereatrendului • Normalizarea datelor • 2. Selecţia finală şi sincronizarea indicatorilor • 3. Este posibilă construirea indicatorilor EtapaIV: Selecţia finală a indicatorului compus

12. Variablele exogene C N P • Mediul internaţional • Preţul ţiţeiului brent • Ratele de schimb • Ratele dobânzii pe termen scurt • Ratele dobânzii pe termen lung

13. Baza de date trimestrială C N P • Conturile naţionale trimestriale oficiale pentru Belgia au fost publicate de ICN(Institutul de Conturi Naţionale) pentru prima dată în 1998. începând cu ultimul trimestru din 1998, au fost întocmite conturi trimestriale conform metodologiei ESA 95. • Acestea conţin o clasificare concisă pe sectoare (7 ramuri) a valorii adăugate totale, a salariilor şi a angajaţilor, o clasificare a PIB pe componente ale cheltuielilor (consum, investiţii, exporturi şi importuri) şi câteva elemente ale conturilor pe venit. Începând cu octombrie 2002, majoritatea acestor serii sunt disponibile pentru perioada 1980-2001, atât serii neajustate cat şi serii ajustate cu efectele sezoniere şi calendaristice. • Deşi îndeplinesc criteriile impuse de Eurostat, aceste date trimestriale publicate oficial sunt insuficiente pentru a furniza baza de date necesară unui model trimestrial atât de complet ca MODTRIM II. Domenii importante din care lipsesc date trimestriale sunt: mediul internaţional, stocul de capital, averea gospodăriilor, şi conturi de venit detaliate ale sectoarelor instituţionalizate (gospodării, firme, sectorulprivat şi restul lumii). Aceste date au fost construite de FPB şi se potrivesc cu seriile anuale şi trimestriale oficiale, respectând identităţile ecuaţiilor care respectă conturile naţionale.

14. C N P • Seriile care lipseau au fost construite folosindu-se tehnici de interpolare bazate pe serii similare. În acest caz, seria anuală (seria de „bază”) este interpolată folosindu-se profilul trimestrial al seriilor similare, pe baza a două principii. Mai întâi, restricţiile la nivel de an ale seriei de baza sunt respectate; în al doilea rând, se o corectare pentru diferenţele de volatilitate între seria asemănătoare şi seria de bază. • A fost scrisă o procedură automată pentru a realiza interpolări la variabilele de stoc şi flux. Atunci când nu au fost disponibile serii asemănătoare potrivite, sau în cazul în care seriile nu sunt foarte importante în ceea ce priveşte mărimea sau nu au o structură ciclică, a fost utilizată o metodă de interpolare mecanicistă. • Deoarece prognozele se realizează de cel puţin 2 ori pe an, este necesară o actualizare rapidă a bazei de date trimestriale. Pentru a realiza acest lucru, a fost dezvoltată o procedură computerizată centralizată care încorporează în mod automat datele de conturi naţionale cele mai recente şi date din alte surse (date financiare), generând serii de date actualizate

15. MODTRIM II este format din cinci blocuri C N P 1. Gospodăriile populaţiei • Consumul privat care se calculează în funcţie de: consumul privat ( la preţuri constante), venitul brut disponibil al gospodăriilor, deflatorul consumului privat, averea financiară a gospodăriilor,şomajul total, definiţie largă ( FPB), forţa de muncă • Investiţii rezidenţiale care se calculează în funcţie de: investiţiile pentru locuinţe ( investiţii brute, la preţuri constante), deflatorul consumului privat, rata dobânzii reale pe termen lung (filtrată H-P),deflatorul investiţiilor pentru locuinţe.

16. C N P 2. Firmele • Cererea pentru prod-factoricare depinde de: • Cererea de muncăde număr angajaţi (în ore)în funcţie de valoarea adăugată brutăîn firmele sectorului privat (la preţuri constante), salarii (în sectorul privat), angajaţi (în ore), deflatorul implicit pe valoare adăugată brută (la preţuri de bază) • Cererea de capitalîn funcţie de stocul de capital (sectorul de afaceri) în funcţie de valoarea adăugată brută, sectorul privat (la preţuri constante),costul capitalului (sectorul privat),deflatorul implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază ) • Evoluţia stocurilorschimbările în stocuri nu sunt observate în mod direct, dar realizează echilibrul între producţie şi conturile de cheltuieli.

17. C N P 3. Comerţul exterior • exporturile de bunuri şi servicii ( la preţuri constante)în funcţie de pieţele exportatoare potenţiale pentru Belgia ( la preţuri constante),deflatorul exporturilor de bunuri şi servicii,preţul mondial de export pentru bunuri şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar • Importurile de bunuri şi servicii ( la preţuri constante)care depind de deflatorul importurilor de bunuri şi servicii, deflatorul implicit pe valoare adăugată brută (la preţuri de bază), cererea finală (la preţuri constante) recalculată (depinzând de conţinutul importurilor)

18. C N P 4. Preţurile şi salariile • Deflatorul implicit al VAB în sectorul privat este preţul central al modelului determinat în funcţie de salarii în sectorul privat , angajati ( în ore ), costul capitalului (sectorul privat), factor total al productivităţii factorilor de producţie (filtru H-P), salarii in firmele din sectorul privat, valoarea adăugată brutăîn firmele sectorului privat( la preţuri constante), preţul mondial de import pentru bunuri şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar,valoarea adăugată brută, sectorul privat (la preţuri constante), trendul (filtrat H-P) valorii adăugate brute, sectorul privat (la preţuri constante). • Deflatorul explicit al valorii adăugate este calculat ca raport între valoarea adăugată la preţurile curente şi valoarea adăugată la preţurile constante • Preţurile interne reflectă o anumită „strategie de fixare a preţurilor la nivelul pieţei”, fiind nu numai funcţie de preţurile externe dar şi de preţurile interne cu valoare adăugată • Creşterea salariilor brute pe oră în sectorul privat, excluzând indexarea, este considerată exogenă deoarece este determinată de înţelegerile colective bianuale dintre partenerii sociali. Salariile nominale pe oră sunt obţinute multiplicând această variabilă exogenă cu coeficientul indexării. Costul salariului pe oră este calculat adăugând diferitele contribuţii sociale ale angajatorilor.

19. C N P • Preţurile pentru exportsunt calculate ca o medie ponderată a preţurilor interne şi a preţurilor internaţionale în funcţie de deflatorul exporturilor de bunuri şi servicii, preţul mondial de export pentru bunuri şi servicii ( în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, deflatorul implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază ) • Preţurile pentru importsunt calculate în funcţie dedeflatorul importurilor de bunuri şi servicii preţul mondial de import pentru bunuri şi servicii (în USD), rata de schimb nominală euro/dolar, deflatorul implicit pe valoare adăugată brută ( la preţuri de bază) • În ecuaţia dinamică, preţurile interne nu par importante. Preţul ţiteiului este introdus pentru a lua în considerare un efect suplimentar specific preţurilor energiei asupra preţurilor de import. Într-adevăr, pare logic ca preţurile de import pentru bunurile de energie să aibă elasticităţile calculate în raport cu preţurile internaţionale mai mari decât preţurile de import ale altor bunuri (pe termen scurt)

20. C N P 5. Conturile sectoarelor instituţionale Modelul distinge patru agenţi economici, grupaţi în „sectoare instituţionale”: gospodăriile populaţiei, firmele, guvernul federal şi restul lumii • Conturilor pentru gospodăriicuprind: • Generarea şi alocarea venitului primar al gospodăriilorse compune din patru elemente: excedent brut de exploatare, venituri mixte, venituri ale angajaţilor şi venituri pe proprietate.Venitul mixt real pe persoană este determinat de doi indicatori care reflectă profitabilitatea şi cota venitului în capital în sectorul firmelor. Suma salariilor brute în sectoarele privat şi public şi diferite categorii ale contribuţiilor sociale ale angajatorilor compun veniturile totale a angajaţilor. A treia componentă a venitului primar, respectiv venitul net pe proprietate este împărţit în diverse componente, cea mai importantă (dobânzi, dividende) fiind o funcţie a averii financiare a gospodăriilor, ratele dobânzii pe termen lung şi scurt şi profitabilitatea capitalului. Excedentul brut de exploatare este obţinut ca reziduu al contului de venit.

21. C N P • Distribuţia secundară a venitului gospodăriilor. Venitul primar al gospodăriilor se transformă în venit disponibil, luând în considerare beneficiile sociale, contribuţiile sociale, taxele curente şi alte transferuri curente. Contribuţiile sociale sunt împărţite în alte 20 de categorii pe baza sectorului instituţional de primire (asistenţă socială, guvernul federal, companii de asigurări private) şi agentul care plăteşte contribuţiile (pentru contribuţiile angajatorilor: sectorul public sau privat; pentru contribuţiile angajaţilor: salariat cu salariu, angajat pe cont propriu şi persoane ce primesc beneficii sociale.

22. C N P • Utilizarea venitului disponibil Venitul disponibil al gospodăriilor este destinat cheltuielilor pentru consum şi economii. Modificările în venitul net al gospodăriilor în rezervele fondurilor de pensii sunt considerate în mod logic economii. Acestea sunt calculate prin identitate, ca diferenţă între contribuţiile sociale primite de companiile de asigurări private şi beneficiile plătite de acestea. • Contul de capital al gospodăriilor populaţiei Contul de capital indică transferul economiilor şi reprezintă postul de echilibrare final al contului curent (cantitatea disponibilă pentru finanţarea altor sectoare, respectiv cantitatea pe care sectorul gospodăriilor este obligat să o împrumute de la alte sectoare).

23. ScenariiÎn aceasta ultimă secţiune se vor examina două simulări ce implică o schimbare simultană a mai multor variabile exogene( pentru a construi un scenariu alternativ coerent). Toate ajustările ce variază în timp ale variabilelor exogene reflectă numai dinamica internă a modelului C N P 1. O depreciere a eurofaţă de dolar • Şocul : se impune o depreciere de 10% a euro faţă de dolar • Rezultatele simulării: cresc atât exporturilecât şi importurile determinând o balanţă de cont curent negativă iar PIB-ul continuă să crească 2. Efectele unei creşteri a preţului petrolului • Şocul : creşterea preţului petrolului Brent exprimat în dolari cu 20% deasupra nivelului din scenariul de bază • Rezultatele şocului : se resimte în economie ca un şoc negativ în ceea ce priveşte comerţul . Patru trimestre după şocul preţului petrolului, PIB-ul în preţuri constante este cu 0,13% mai mic faţă de linia de bază