1 / 9

TRADUCTORUL - ELEMENT COMPONENT AL SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ

TRADUCTORUL - ELEMENT COMPONENT AL SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ. CATEGORII DE SISTEME DE AUTOMATIZARE SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ (SRA).

Télécharger la présentation

TRADUCTORUL - ELEMENT COMPONENT AL SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. TRADUCTORUL - ELEMENT COMPONENT AL SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATĂ

  2. CATEGORII DE SISTEME DE AUTOMATIZARE SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ (SRA) • Întrucât nu este prevăzut un calculator pentru conducere în regim de supra­veghere, modificarea mărimii de intrare (de referinţă) i se efectuează prin intervenţia manuală a operatorului asupra elementului de prescriere a mărimii de referinţă EPR; această intervenţie manuală constă în acţionarea unor potenţiometre, comutarea unor chei cu contacte etc. Elementul de comparaţie EC efectuează permanent diferenţa dintre mări­mea de intrare I şi mărimea de reacţie r (obţinută la ieşirea traductorului Tr.

  3. Sisteme de reglare automată pentru procese lente şi pentru procese rapide • Sisteme de reglare automată continue şi discrete • Sisteme de reglare automată liniare şi neliniare • Sisteme de reglare automată cu un bloc de reglare şi cu mai multe blocuri de reglare • Sisteme de reglare automată monovariabile şi multivariabile • Sisteme de reglare automată cu legi de reglare obişnuite şi cu legi de reglare speciale

  4. Reglarea automată a debitelor şi a rapoartelor de debite • Traductorul de debit Tr poate fi realizat ca traductor de presiune diferenţială, prin intermediul unei diafragme, valoarea mărimii de ieşire a a traductorului fiind proporţională cu pătratul debitului Q din conducta C

  5. Reglarea automată a presiunilor • Presiunea intr-un recipient poate fi reglată fie prin modificarea debitului de admisie a fluidului în recipient, fie prin modificarea debitului de evacuare din recipient. în figură este ilustrată reglarea automată a presiunii p a gazului din recipientul R prin modificarea debitului Qad, de admisie, debitul de evacuare Qev variind arbitrar, în funcţie de cerinţele consumatorilor racordaţi la recipient prin conductele C1, C2,…. Cn.

  6. Reglarea automată a nivelului • Reglarea nivelului de lichid intr-un vas poate fi efectuată prin modificarea debitului de admisie Qad sau prin modificarea debitului de evacuare Qev din vas. în figura este ilustrată prima variantă, debitul de evacuare Qev variind arbitrar în funcţie de cerinţele consumatorilor racordaţi la conducta de evacuare.

  7. Reglarea automată a temperaturii • Reglarea temperaturii se realizează prin intermediul unui schimb de căldură intre două sau mai multe medii, schimbul de căldură având loc printr-o suprafaţă de separare sau prin amestec, fără suprafaţă de separare.

  8. Concluzii • Un aspect important referitor la poziţia traductoarelor este acela al condiţiilor de funcţionare. În acest sens trebuie observat că, dacă regulatoarele şi echipamentele care alcătuiesc structurile de conducere cu calculator sunt amplasate în dulapuri locale sau în încăperi unde factorii de mediu se pot menţine în limite care nu impun măsuri constructive speciale de protecţie, traductoarele sau unele componente ale acestora sunt montate direct în instalaţiile în care se desfăşoară procesul

  9. CONCLUZII • Ţinând seama de creşterea necontenită a volumului de informaţie ştiinţifică de faptul ca activitatea de cunoaştere nu se identifică cu acumularea de cunoştinţe, iar intelectul nu reprezintă un simplu depozit de date, o concluzie esenţială la care am ajuns este aceea ca instruirea trebuie să conducă la iniţierea elevilor cu precădere în modalităţile de utilizare a surselor de informare, de observare si investigare ştiinţifică, de interpretare a faptelor constatate, de aplicare a cunoştinţelor în condiţii noi, diferite de cele întâlnite anterior.

More Related