PERSONALITĂȚI ALE ORAŞULUI PUCIOASA

1. PERSONALITĂȚI ALE ORAŞULUI PUCIOASA

2. “NeaTacheşiStelica, soţiasa,auluat parte la patrumarievenimente care au brăzdatistorianoastră modernă:Unirea din 24 ianuarie 1859,războiul de independenţă de la 1877 şiceledouă războaiemondiale.” Radu Constantinescu (1926-1987)”un talent încare au fostîngemănatedouămuze: a muziciişi a poziei”;pictoriiStelianaşi Paul Gherasim; artistaCorinaConstantinescu;mediculşimuzicianulValeriuDiaconescu, absolvent a treifacultăţi:Institutul de teologie, Conservatorul de muzicăşiFacultatea de Stomatologiedesfăşoară o activitatevaloroasăatât in Româniacâtşi in Germania;scriitoareaLucreţia Constantinescu Diaconescu .”Pucioasa a datprinTacheşiSteliana Constantinescu, la care se alătură, deopotrivă, şifamiliaDiaconescu, o pleiadă de artiştiaicondeiuluişimuzicii, uniişiintelectualivaloroşi.” FAMILIA TACHE CONSTANTINESCUO FAMILIE DE ARTIŞTI1856-1943

3. O FAMILIE DE INTELECTUALIFamiliapreotului SERGHE CONSTANTINESCU1861-1932

4. “ Familiapreotului Serghe Constantinescu vine de departe. Era fiulcântăreţului de bisericăTache (Constantin)PopescuzisşiTache al Popii (buniculfiindpreot). Numai căSergheşi-a luatnumele de la Constantin-Constantinescu-, întimpcetoţifraţii săi s-au numitPopescu. Provenitdintr-o familie de moşnenişi de preoţia jucat un rolînsemnatînaşezareaPucioasei, darcelmai de seamă se înscriezestrea geneticăpe care a lasat-o urmaşilor. PreotulSerghe Constantinescu s-a făcut cunoscutpringlasul său de tenor„.(...) fiindvestitînîmprejurimi. A slujitînvecheabiserică a Podurilor, atestată la începutulsecolului al XIX-lea ,pânăcând la iniţiativasa se construieştemonumentalabiserică din centrulPucioasei (1909-1919). Băieţii săi, intelectuali de prima mână au fost cu toţiianimaţi de un înalt sentiment patriotic, fiindprezenţiîn Moldova cu armaînmânăpentruapărarea pământuluistrămoşesc.” O FAMILIE DE INTELECTUALIFamiliapreotului SERGHE CONSTANTINESCU1861-1932

5. Se impune ca o personalitatedistinctăîndomeniulmedicineipe plan naţionalşiinternaţional. Este primulbursier al Seminarului„NifonMitropolitul" din Bucureşti, premiant de onoareşiclasificatîntâiulîntoateclasele cu ceamai mare mediepeşcoală. Absolvent al Facultăţii de medicină din Bucureştiînaniiurmătoristrabatetoatăierarhialocurilorce se ocupauprin concurs la Eforiaspitalelorcivile,asistent la ClinicaInfantilă din Strassbourg, absolvent al Şcolii de Puericultură de la Paris. Reîntorsînţarăîşireiamunca ca medic înClinicaSpitalului de Copii „Grigore Alexandrescu“pe care o vaduce aicineîntrerupt, strânsîmpletită cu cea didactică. Participă la procesul de învăţământ medical, înspecialitateapediatrie. Activitateaştiinţifică a profesorului C. Constantinescu a fost la înălţimeacelei de terapeutşipedagog, însumândpeste 400 lucrăriştiinţificepublicateînrevisteleromaneştişistrăinesaucomunicări la diferitecongrese de specialitate din ţarăsaustrăinătate. Activitatea de medic al micilorsuferinzipoartăindeosebimarcaacestuiumanismpe care l-au simţittoţiceice au apelatvreodată la ajutorullui. N-a uitatniciodata de satul natal, acolounde a deschisochiicunoaşterii, venind des acasaşiajutanddezinteresat la insănătoşireaunorcopiigravbolnavi. Educaţia, exemplulşiprobitateaprofesională a prof. univ.dr.doc., a medicului OM şiinclinaţiilecătrefrumos s-au transmisfiului Dănuţ. PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR DOCENTCORNELIU CONSTANTINESCU ( 1898-1988)

6. Aceastăfamilie a datnumeleaşezăriiDiaconeştilor. Copiii : Ion (Nilă) Diaconescuse consacrăînvăţământului , devenindprofesor de limbalatinăşigreacă; VasileDiaconescudevinemilitar de carieră, cu gradul de colonel; TraianDiaconescuajungecontabil al Băncii Franco-Române din Găieşti; Gheorghe Diaconescuajungedascăl , servind cu competenţăşcoala din Şerbăneşti,devenind ulterior învăţător -institutor înBucureşti. NicolaeDiaconescu se specializeazăînadministraţia publicăfiind un timpsecretar al Plăşii Pucioasa. FAMILIA ION GHEORGHE DIACONESCU(1867-1926)

7. Absolvent al Facultăţii de limbiclasiceşi-a îsuşitfranceza , germana, latinaşigreaca. Publică o serie de lucrări ale clasicilorliteraturiigreceştişiromâne. Anabasis de Xenofon, Caietele I, II, Ill, IV, integral sialtelucrări selective din celelaltecărţi. MetamorfozeleluiOvidiu . FabuleleluiEsop. Principii de filozofieromanică, traduceri, cu adnotăripentrulimbaromână. Dialogulmorţilor de Lucreţiu. Pro Marc ielo de Cicero. Istorialiteraturiilatine, curs complet. Dicţionarînpatrulimbi (latină, greacă, germană. română) ajuns la litera E. A profesat, cu rezultateremarcabile la catedra de limbagreacăşilatină a liceului din Bârlad (post ocupataicidatoritărefugiului din timpul războiului), apoi la Liceulmilitar de elită al ţării, MănăstireaDealu din Târgovişte, la Liceul „Enăchiţă Văcărescu" din Târgovişte (unde a fostşi director, 1928-1929) şi la LiceulMareleVoievodMihai din Bucureşti (de unde se pensioneazădatorităbolii –diabet-). A fost un profesorvaloros, ale căruicapacităţişivirtuţididactice s-au materializatînpregătirea a zeci de generaţii de elevi cărora le-a insuflatdragostea de cultura antică, greacăşi romană. PROFESORUL ION ( NILĂ) DIACONESCU1887-1941

8. Dotat cu o capacitate intelectualădeosebităurcătreaptă cu treaptă de la funcţia de inginerstagiar - şef de serviciu la cea de Director General al Combinatului de Mobilă din Brăila. Este promovatadjunct al ministruluiindustrieilemnului(înanul 1962, funcţiepe care o menţinepânăîn 1979 când a fosttransferatînMinisterulAfacerilorExterne. Face dovadacompetenţeiprofesionale la o vârstătânără, devenindministru la numai 31 de ani.Înaceastăcalitate s-a ocupat de concepţia, coordonareaşiexecutareaîntregului program de dezvoltare a industrieilemnului, hârtieişicelulozei,materializatprinconstrucţia a peste 100 de fabrici de prelucrarealemnuluiînîntreagaţarăşirealizareaunui export masivînfoartemulte ţări ale lumii. Acestea au făcut ca România săocupelocul al IV-lea înEuropa.  Anii 1980-1986 îI găsescpeing. dr. Râmbu Ion Ambasador al Românieiîn Germania Federală. Prinactivitateasa a contribuit la întărirearelaţiilordiplomatice ale României cu autorităţileGermaniei, cu cercurilepolitice. economice, culturale, cu lideriişinumeroşiioameni de afaceri,cuemigraţiaromână. În 1987-1989 a lucrat ca Director Comercial la Centrala de PrelucrareaLemnuluiPipera,sprijinind cu materialerefacerealocaluluiŞcolii din Şerbăneşti, cu ocazia sărbătoririicelor 150 de ani de existenţă a acesteia. Dupărevoluţia din decembrie 1989 estenumitMinistrulindustrieilemnuluiînGuvernul Roman, funcţiepe care o părăseşte la cerere, datoritădisensiuniloravute cu factorii de decizie din guvernreferitor la reforma, reorganizareasectoruluiforestierşirelansareaproductiei. Pensionat, continuăactivitatea didactică, fiindProfesor de InginerieForestierăşiDecan al AcademieiUniversitare „ATHENEUM" Bucureşti, înacelaşitimp, asociat al firmeiForest —Trading S.R.L. Inginerul doctor ion rÂmbu

9. “Este institutor şi director al şcoliiprimare de băieţi de la MaidanulDulapului, din CaleaŞerbanVodă, din CapitaIă. Înanul 1895 scoate„Învăţământulprimar",iarînfebruarieacelaşi an şirevistapedagogică„Convorbirididactice". Bogataactivitatepublicistică la revistele „Învăţământulprimar", ŞcoalaRomână, „Revistagenerală a Învăţământului ", al cărui animator şicolaboratorstatornic a fostprecumşiactivitateadidactică ca învăţător, revizorşcolarşi inspector general, estecompletată de elaborarea a numeroaseprograme, manualeşcolareşimetodici . Gheorghe N. Costescu a avut o contribuţie de seamă la dezvoltareaînvăţământuluiromânesc, care-l face cunoscutşipestegraniţă ,constataresusţinută de corespondenţaluiîncalitate de director al ,,ŞcoliiRomâne cu Revue franco-itallienne, et du Monde Latin - Naples" cu „BibliothequeInternaţionaled'edition Paris", cu D. B. Lippens, reprezentantulCanadei,inspectorŞcolarîn Montreal. Abecedarullui Gheorghe N. Costescuesteunadintrecărţilepeste care s-au aplecatmiişimii de copii din ţaranostră. Conştient de necesitatateauneipregătiritemeinice pentruînvăţător, alcătuieştemanualeşimetodici de o rarăcalitateşieficienţă (limbaromână, matematică, istorieşigeografie) cu îndrumărilenecesaredesfăşurăriiprocesului de învăţământ la toateclaseleprimare. Costescu N. Gheorghe înserviciul de îndrumareşi control al învăţământului , ca revizorşcolarînjudeţulTeleorman, apoi Inspector general al învăţământuluiprimar, ales şinumit de SpiruHaret a militattimp de pestetreideceniipentrudezvoltareaşcoliiromâneşti. Ca un practician cu vocaţie la catedrămiliteazăpentru un învăţământintuitiv, întocmindînacestsens o listă cu minimum de material didactic necesaruneişcoliprimare. Introduce legareaobligatorie a învăţământului de practică, prinactivitateaelevilorîngrădinişiateliere, atât la sate câtşi la oraşe. Elaborează el însuşi 15 orareexperimentaleînşcoliunanimaprobate de institutelespecializate, dupăcerinţelepsihofiziologice ale eforturilorintelectuale. Înafaratreptelorierarhieididactice, pe care le-a urcatcontinuu, SocietateaProfesorilorSecundari de Pedagogie din România I-a proclamatmembru de onoare.” FAMILIA NICOLAE COSTESCU(1844-1923)

10. Preotul Ion Gh. Şerbănescu figurează printre moşnenii din Şerbăneşti care cedeazăo parte din pământul său pentru a face viaţă mai bunăclăcaşilor consăteni. Are o activitate deosebită închinată luptei pentru îmbunătăţirea vieţii ţăranilor înfăptuirii Unirii, fiind deputat în Divanul ad-hoc din 1857 şi membru în Consiliul judeţului Dâmboviţa, în care apăra interesele consătenilor săi. Pentru dăruirea cu care s-a angajat să sprijine interesele majore ale ţării , obţine, din partea regelui Carol I, Ordinul „Steaua României" în gradul de cavaler . Acest ordin este o recunoaştere a luptei sale cu care ne mândrim întrucât acest preot aparţine acestorplaiuri. O familie cu o istorieîncărcată de fapte, cu care descendenţii se mândresc: diplomatul DRAGOŞ ŞERBĂNESCU; generalul VASILE ŞERBĂNESCU ; colonel inginer MIHAIL ŞERBĂNESCU. Familia de preoŢiŞerbĂnescu

11. Licenţiat al Academiei de StudiiEconomice din  Bucureşti.  LucreazăîncadrulMinisteruluiAfacerilorExterne,  dobândindfuncţia de Ministru Consilier, ultimul grad diplomatic fiind Directoral Direcţiei Relaţii  EconomiceExterne. În perioada 1981-1987 a fost detaşat ca Director adjunct al Centrului de Informaţii O.N.U. dinBucureşti.           A fost prezent, practic în fiecare an, începând cu 1958 cu articole reflectând, în special, problematica dezbătută la reuniunile internţionale la care a participat personal, publicate înPROBLEMEECONOMICE, REVISTAECONOMICĂ, REVISTA ROMÂNĂ DE STUDII INTERNAŢIONALE (a ADIRI) şi ocazional în ziarele centrale.           A elaborat comentarii scrise pentru emisiunile radio pentru străinătate,sub pseudonimul DragoşMiculescu. A scris cartea-curs Mediuînconjurătoral Terrei, încotro? Acest curs serveşte la predarea disciplinei noi ECOLOGIE ŞI DEZVOLTARE INTERNAŢIONALĂ,  la Academia de Studii Diplomatice a Universităţii Hyperion (curs post-universitar).  “Pentru activitateacompetentă ,probitatea  profesionalăîn domeniul ştiinţeieconomiceşi contribuţia la valorificarearezultatelorcercetărilor economice a primit Diploma Institutului deEconomie. Meritele uneiactivităţiprodigioaseşieficace, în cadrul organismelor 0.N.U., cărora le-aadus reale servicii, sunt răsplătite cu felicităridin partea a doiSecretariGeneraliTant şi Kurt Waldheim şi cu numirea sa ca membru, în douărânduri de câte 3 ani, în ComitetulAdministrativ şi Probleme Bugetare ale O.N.U. O recunoaştere, la un asemenea nivel, pentru MinistrulConsilier în M.A.E.aI luiDragoşŞerbănescuesteunsucces remarcabil care aureoleazăactivitatea sa diplomatică de o viaţă.” DIPLOMATUL DRAGOŞ ŞERBĂNESCU

12. “Pucioasa a datţării o seamă de militari de carieră, multi dintreeidevenindofiţerisuperiori, care s-au remarcat in războiulpentruapărareaPariei. câtşiînpregtireamultorgeneratii de ostaşi. Licenţiat al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Filologie-lstorie a Universităţii din Cernăuţi şi Iaşi se înscrie şi urmează cursurile de doctorat, Secţia Politico-Economică. Războiul nostru de Reântregire îl găseȘte tânăr sublocotenent, participând cu Regimentul 34 infanterie la luptele din Moldova. Pentru faptele de arme primeşte decoraţiile Ordinului „Coroana, României" cu spadă (1917). la care s-a adăugat ulterior, panglica „Virtutea militară(1918). Pentru luptele de la Mărăşeşti primeşte „Furajera Mihai Viteazul" (1931). Ordinul „Steaua României" cu spade, în gradul de Cavaler pentru luptele de la Turtucaia, la care s-a adăugat ulterior „Panglica de Virtute Militară. De asemenea, „Crucea Comemorativă a războiului din 1916-1918" cu brevetele Turtucaia, Carpaţi, Bucureşti, Mărăşeşti (1918); medalia „Victoria marelui război pentru civilizaţie" (1916-1918), brevetul nr. 3172 din 15 sept. 1923, brevetul nr. 30023 din 9 august 1921 pentru autorizaţia de a purta „Crucea de război", (acordat de Statul Italian, cu ocazia luptelor de la Mărăşeşti), ordinul „Meritul Cultural" clasa a II-a (1934); medalia „Eliberarea de sub jugul fascist"- 16 august 1954; rnedalia „ Virtutea ostăşească (6 iul. 1968) şi Premiul I la concursul de tragere de la Lwov (Polonia). Urcă toate treptele ierarhice militare pană la gradul de general. Este profesor la Liceul Militar „Ştefan Cel Mare", din Cernăuţi (1925-1927), Director de Studii. Comandant de batalion şi profesor între anii 1927-1937; Director de studii şi ajutor de comandant între anii 1937-1938; Inspector didactic la Direcţia Liceelor militare din Ministerul de Război (1938-1940), Comandant al Liceului Militar din Craiova (1940-1945), apoi în aceeaşi funcţie la Liceul Millar din Timişoara (1945-1946). GeneralulVasileSerbanescu a avutsi o activitate de cercetarestiintifică, publicandşiunelelucrăriistoriceprecum„Politica de expansiunesicolonizare a Japoniei", sau de pedagogie, precum„Surmenajulşcolar". Şicândodihnabinemeritatăpentru o carierăsträIucităȘidemndătrebuiasäintreîndrepturileei, generalulŞerbănescu M. Vasile se angajează ca profesor de limbafranceză la GimnaziulUnic de peIângăLiceulMixt „NicolaeTitulescu" din Pucioasa (1946-1947) Șimaitârziu (un an) la LiceulTeoretic (1965-1966). Şi-a etalatsiaicicalităţile de strălucitpedagog, într-o perioadăistoricăîn care şcoalaromâneascăreformatăducealipsăacută de profesori. S-a stins din viaţădeparte de locurilenatale, lucru de altfelfărăimportanţă ,întrucâtoriceplaipentru el insemnaŢaraRomâneascăpe care a slujit-o cu celmai mare devotement.” Generalul ŞERBĂNESCU M. VASILE 1893-1985

13. Este fratele generalului Vasile Şerbănescu, fiind cel mai mic copil al preotului Mihail Şerbănescu şi al soţiei acestuia, Elena. Se pregăteşte temeinic ca toate aceste vlăstare preoţeşti spre a nu ştirbi cu nimic din aura familiei căpătată prin muncă, cinste şi dăruire. Învaţă primele 5 clase primare în satul natal al Şerbăneştilor, după care se dedică pregătirii militare, absolvind renumitul liceu de la Mănăstirea Dealu, cu bursă, printre primii într-o promoţie de elită. Bursa obţinută îi era indispensabilă pentru întreţinere, întrucât tatăI săuîlpărăsise la vârsta de 12 ani. Face şcoală militară de ofiţeri de geniu la Piteşti. Cu existenţa materială asigurată absolvă (între 1929-1934) cursurile Institutului Politehnic Bucureşti, căpătând o pregătire suplimentară, care-i va oferi posibilitatea, dupăce face frontul în Răsărit, să se angajeze ca inginer constructor. Pe front a fost comandantul Atelierelor de reparaţii ale diviziei blindate „România Mare". Prefacerile survenite în armată după 23 august 1944 l-au determinat s-o părăsească, angajându-se inginer pe diferite şantiere de construcţii unde s-a afirmat printr-o bună organizare şi desfăşurare a lucrărilor în calitate de mecanic şef şantier la Circul de Stat, Cartierul şi patinoarul Floreasca etc. Îmbină activitatea practică cu cea teoretică de cercetare ştiinţifică la Institutul de Cercetări şi lncercări în Construcţii (I.N.C.E.R.C.) Bucureşti. Toată viaţă a fost legat de locurile natale şi de bucata de pământ moştenită de la părinţii şăi pe care a cultivat-o şi îngrijit-o personal ca un pasionat pomicultor. Colonel inginer MIHAIL ŞERBĂNESCU (1906-1993

14. “Intelectualde excepţie, teoretician de taliemondială al dreptuluiinternaţional, cadru didactic universitar, cercetătorşi practician de prestigiuînlumearelaţiilorinternaţionale s-a născutpeacestemeleaguripe care le-a aureolat cu prodigioasasaactivitate de recunoscutăerudiţie. Face studiistrălucite de drept, obţinândlicenţăînanul 1958 la Facultatea din Bucureşti.Devinedoctor îndrept la Clujin anul 1965:M. A. M.A.L.D. - Facultatea de DreptşiDiplomaţie - Fletcher (1972); L.L.M., S.U.A. Facultatea de DreptHaward(1973): Diploma Academiei de Drept din Haga. CercetatorAsociat al Institutului de CercetariLegale a AcademieiRomâne de Ştiinţe (1958-1964); Avizator Legal al Ministerului de AfaceriExterne (1967-1968); Facultatea Fulbright (1968-1971); Cercetător in PoliticaMarinăşi de Dreptlnternaţional (1973-1974): Asistent al Profesorului Leo Gross, Cercetător Asociatşi Lector in DreptInternaţional la Facultatea de DreptsiDiplomatie Fletcher (1973-1975). RevenitînţarădupăRevoluţia din 1989, şi-a continuatactivitateadidacticăîncalitate de profesoruniversitar doctor la Facultatea de Drept din Bucureştişipeaceea de practician, fiindavocatinternaţional , cu sediul in Bucuresti. Doarmesomnulcel de veci in pământulPucioasei, care I-a format cu dărnicieşii-a înnobilatviaţa.” Profesorul doctor DAN CIOBANU (1936-1995)

15. “ Dotatintelectual, cu putere de muncă, ambitiesivoinţă, ViorelVladurcă cu rapiditatetoatetrepteleînvăţământului, profesoriiLiceului din Pucioasanetezindu-idrumulcătreInstitutulPolitehnic din Bucureştipe care-l absolvă cu diploma de merit;acestsuccesdeschizându-icarierauniversitară. DupaabsolvireaFacultăţii de Energeticăestenumitasistent la catedra de Hidraulică - Hidrologie a Facultaţii de ÎmbunătăţiriFunciare din Bucureşti. Parăsindţarasistabilindu-se în S.U.A., obtineaicititlul de Master of Science încomputeresilucrează ca inginer de software pentrucompania A.T.T. Înacelaşitimpesteprofesor de teoriacomputerelor la UniversitateaStatului New-Jersey. Face carierăştiinţificăsididacticăalături de soţiasa, Carmen Vlad. Lucrează ca profesor de matematică la un institutpolitehnic din New York.” PROFESORUL VIOREL VLAD

16. Tenorul FLORIN DIACONESCU “Din mareafamilie a Diaconeştilor, care a zămislitaşezareace le poartănumele, vine FLORIN DIACONESCU, artist liric, prim-solist al OpereiNaţionale din Bucureşti. S-a bucurat de un deosebitsuccesînturneeleinternaţionaleunde a cântatpescenelelirice din lume, ajungândpână la indepărtataJaponieşiîn Singapore. A fostprimit cu căldurăîn Austria Grecia, Cehoslovacia,Germania, Italia, Polonia, UniuneaSovietică, Turcia, Iugoslavia.”

17. “ Doctor in fizica nucleară. face dovadaunorcalităţideosebite care îIpropulsează ca cercetător principal la Institutul de FizicăşiInginerie Nucleară (1968-1994) siprofesoruniversitar doctor la Universitatea „Valahia" din Târgovişte, Facultatea de lnginerie, Catedra de ŞtiintaMaterialelor (din anul 1994). Activitateaştiintifică a fostrecunoscutăşi răsplătită cu Premiulacademiei „ConstantinMiculescu(înanul 1981) pentruCercetări de structură a unornuclee radioactive, prindeterminări de momentemagnetice ,cu cel de Membru al Societăţii Europene de Fizică al SocietăţliiRornâne de Fizică. Datorităspecializării sale îndomeniu, recunoscutşipe plan internaţional, reprezintăcercetarearomâneascăînstrăinătate, având multiple stagii de lucru in Polonia ,Rusia,Germania,Bulgaria. A fostprofesorinvitat la ŞcoalaşiConferinţa de fizică nuclearăşi a particulelor din Cairo — Egiptsi la ConferinţeleInternaţionale in domeniulspecialităţii, cu prezentarea de lucrăriştiinţifice:ConferinţeleInternaţionale de Fizică NuclearăşiStructura Nuclearăde la: Kiev ,Bucureşti Riga ,Baku ,Leningrad Cairo , Izmir — Turcia . Cercetarea in domeniuşirezultateledeosebitesuntmaterializate in : Cărți de specialitate :4;Articole publicateînreviste cu cotație ISI: 71; Articolepublicateînrevisteinternaționale cu referențidarfărăcotație ISI șiarticolepublicateînreviste de specialitate ale AcademieiRomâne: 70 ;Articolepublicateînrevisterecunoscute CNCSIS: 41 ;Articolepublicateînextensoîn proceedings-urileconferințelornaționaleșiinternaționale: 37 ;Lucrăriprezentate la conferințe: peste 200 ;Numarcitari: peste 20 ;Proiecte de cercetare: 53 (director sauresponsabil de proiect) din care 3 internationale ;Membru in echipa de cercetare in 16 proiecte din care 1 international.” Profesoruluniversitar doctor ION V. POPESCU

18. “Un alt fiu al Serbăneştilorurmeazăşirulofiţerilorsuperiori din aceastăaşezareajungând la gradul de general. El este Gheorghe Popescu, născut la 9 octombrie 1938. Înperioada 1956-1959 a urmatcursurileŞcoliiMilitare de Ofiţeri de Geniuiarînseptembrie 1959 a fostînaintatîngradulde locotenent. Din ianuarie 1991 estenumit in functia actuală, de comandant al ComandamentuluiProtecţieiCivile.Înactivitatea de ofiţer a primit o serie de ordineşi de medalii ale României, unadintrecelemaiimportantefiindMedalia „ComemorăriiCanalului Dunăre — MareaNeagră". Ca urmare a recunoasteriimeritelorînorganizareaactivitatilor de protectie civilă, în colaborare cu grupamixtă MIL-TO-M1L, a fostdistins cu Diploma „Ceăţean de onoare al oraşului Huntsville” şiMedaliapentruMeriteDeosebite a statului Alabama. La solicitareaorganelor locale s-a implicatînrezolvareaunorproblemestringente ale orasului natal si ale organelor locale ale acestuia. Energiasa , capacitateaorganizatoricăşi de conducere, competenţaşi dăruireaînactivitaţiledesfăşuratepeliniaprotecţieicivile au dus la creştereaprestigiuluiComandamentuluiProtecţieiCivile, cunoscut in prezentînţarăşipestehotare.” General-maIorGHEORGhE POPESCU

19. “Profesoruniversitar, doctor,membrucorespondent al AcademieiRornăne. S-a născut la 13 martie 1943 in farniliaunor ţărani cu vecheobârşiepeacestemeleaguri. A facutşcoalaprimară in satul natal Diaconeştişiliceul in oraşulPucioasa , de multeoripremiatpeţară la olimpiada de matematică. Licenţiat al Facultăţii de Matematică din cadrulUniversităţii din Bucureşti (1966) obţine in 1970 titlul de doctor înştiinţematematice cu teza „Inelesemiartiniene". Înperioadaanilor 1972-1.973 a efectuat un stagiu de 1 an specializare la Universitatea Ferrara (Italia), pebazaunei burse acordate de ConsiglioNazionaledellaRicherche. Este autor a peste 100 de lucraripublicate in reviste din ţarăsistrăinătate. Rezultatelepublicatesunt din domeniulteorieicategoriei, algebrăomologică, teoriainelelorasociative, teoriatorsiunii, teoriainelelor graduate, teoriaalgebrelorşicoalgebrelor etc. MuItedintreacesterezultate au intrat in circuitulinternaţional, fiindcitate, utilizatesauextinse In peste 500 de lucrăripublicate de autoristrăini. A primitprerniul al II-lea Iacea de-a treiaOlimpiada Internatională a Elevilor de la Budapesta, premiul I la Balcaniadatinerilorcercetători (1971); premiul „SimionStoilow" al Academiei (1975) Din anul 1970, pentruactivitateasaprodigioasă , estemembru al „American Mathematical Society". Este recenzat la revistele: Zentralblatt fur Mathematik(Germania) siMathematical Reviews (SUA). Toatăaceastăactivitatepe tărâmulmatematicii ca profesoruniversitarşireputatcercetător a fost răsplătit prinobţinereatitlului de Membrucorespondent al AcadernieiRomane, de la 21 aprilie 1993. 0 personalitate cu care ne mândrimşi care sporeştezestrea spirituală a Pucioasei.’ MATEMATICIANUL NĂSTĂSESCU CONSTANTIN

20. “ Este unuldintreceice au suferitpentrudosarul tatălui său, colonelul I. Diaconescu. Drumul către vărfulpiramideiŞcolii de matematicăromâneştii-arfifostbaratpentrutotdeaunadacădouă cadre didactice de la Liceul „NicolaeTitulescu" nu arfifostconştiente de valoareaelevului de clasa a 8-a, pus in situaţiaincertă de a ocupa un loc la cursurileliceale. UrmeazăFacultatea de Matematică, undeesteremarcat de academicianulprofesorGrigoreMoisil care-l ia sub aripasaprotectoare, descoperind la el capacitatea de a întărinoulval cu care sămenţinăŞcoalaromânească de matematică la cotelecelemaiînalte. Este trimis cu o bursă la Oxford, de unde nu mairevineînţarăîntorcândspateleregimului care-I brutalizase material şi moral şi care I-a facut, din păcatesa-şimenţinăresentimentele sale încăfoarteputernicefaţă de Țară. Ajungecercetatorşi specialist la N.A.S.A., după care se retrageîncadruluniversitar, fiindastăziprofesor doctor la o facultate new-york-eză. A devenitdatorităopresiuniişipresiunilor morale la care a fostsupus, un răzvrătit irecuperabil. Concluziaaceasta am formulat-o cu ocaziarefuzului de a obţineunele date concrete care sä pună in evidenţă un valorosom de ştiinţă roman de pemeleagurilenoastre. 0 reconsiderare a sentimentelorluiarfinecesarăşi beneficăpoporuluinostru, şi de ce nu, Pucioasei de unde a plecat.” Profesoruluniversitar doctor RADU DIACONESCU

21. Realizat: Profesor SIMION MARIETA APRILIE ,2013 BIBLIOGRAFIE • Profesor DUMITRU STANCU ”PUCIOASA, FILE DE MONOGRAFIE”editată sub îndrumareaPrimarieioraşuluiPucioasa • http://www.josa.ro/cv/ro/Ion_V_Popescu.pdf VĂ MULȚUMESC!