1 / 78

Sindromul de deconditionare

Sindromul de deconditionare. Repausul. Pe scara larga : Traumatisme (fracturi) Bolile acute (IMA, AVC) Decompensarile acute ale bolilor cronice (PR, SM)  Asigura vindecarea. DAR !. Imobilizarea afecteaza segmentele indemne, neafectate de boala. Fractura. Articulatii - contracturi

eryk
Télécharger la présentation

Sindromul de deconditionare

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Sindromul de deconditionare

  2. Repausul Pe scara larga : • Traumatisme (fracturi) • Bolile acute (IMA, AVC) • Decompensarile acute ale bolilor cronice (PR, SM)  Asigura vindecarea

  3. DAR ! • Imobilizarea afecteaza segmentele indemne, neafectate de boala Fractura Articulatii - contracturi Muschi - hipotrofie Consolidarea focarului de fractura

  4. Primele studii • Astronautii in conditii de microgravitatie • Persoane imobilizate la pat

  5. Indivizi la risc • Varstnici • Bolnavi cronici • Persoane cu diferite dizabilitati

  6. Efectele imobilizarii • Nu se limiteaza la un singur aparat sau sistem • Intregul organism sufera consecintele imobilizarii

  7. IMOBILIZAREA DECONDITIONARE Diagnostic separat fata de suferinta initiala

  8. Sisteme si aparate afectate • Aparatul locomotor • Aparatul cardio-respirator • Aparatele genito-urinar si gastro-intestinal • Sistemul endocrin si metabolismul • Capacitatile cognitive si comportamentul

  9. I. Sistemul musculoscheletic Efectele negative sunt • Cele mai multe • Cele mai evidente • Cele mai severe

  10. Efecte negative • Contracturi • Scaderea fortei musculare, hipotrofii, atrofii • Osteoporoza de imobilizare • Hipercalcemia de imobilizare

  11. Agravarea dizabilitatii Imobilizarea activitatii musculare Deconditionare  capacitatii functionale a sistem musculoscheletal  capacitatii functionale CV + alte sisteme Imobilizare

  12. Atrofia de neutilizare • Microscopic • Reducerea dimensiunilor fibrelor musculare • Macroscopic • Reducerea masei musculare

  13. Atrofii musculare

  14. Mecanisme Alterarea homeostaziei celulei musculare •   sintezei de proteine musculare • Scaderea masei musculare •  sintezei de colagen • Alterarea raportului colagen/proteina • Alterarea proprietati elastice • Cresterea catabolismului proteinelor (secundar)

  15. Rata sintezei proteice 50% Steady-state Zilele 1 2 10 14

  16. Rata excretiei de creatina Ziua 5 14

  17. Rata excretiei de creatina • Persoana sanatoasa imobilizata 2g/zi • Indivizi cu factori de risc 12 g/zi • Malnutritie • Diabet zaharat • Distrofii musculare • Hipertiroidism • Stari febrile

  18. Atrofia de neutilizare • Musculatura MI > MS • Fibrele de tip I

  19. Sarcopenia = scaderea masei musculare si a fortei musculare cu imbatranirea Mecanisme • Inactivitatea • Reducerea motoneuroni alfa • Scaderea hormonilor de crestere • Aport redus de proteine • Supraproductia citokinelor catabolice

  20. Sarcopenia • Inactivitatea joaca rolul principal • Exercitii rezistive de intensitate mare – singurele care pot face sarcopenia reversibila

  21. Scaderea masei musculare Scaderea fortei musculare Scaderea rezistentei musculare (capacitatea de a sustine un efort prelungit)

  22. Consecinte functionale • ADL (ambulatia) • Durerea (lombara, membre) • Contractura = scurtare fixata a muschi, tendon, ligg sau toate care impiedica miscarea normala a art sau segmentului

  23. Modificarile testutului conjunctiv • Contracturi articulare • Localizare : articular + periarticular • Limitarea mobilitatii articulare

  24. Contracturile - disfunctii Reducerea mobilitatii • ADL bazale • Ingrijirea tegumentului • MI - Ambulatia (schema de mers) • Mobilitatea in caruciorul cu rotile • Transferurile • Consum energetic crescut - oboseala • MS – autoingrijire, abilitati fine

  25. Osteoporoza de neutilizare • Reducerea DMO (lipsa factor mecanic) Situatii • Imobilizare • TVM

  26. Mecanismul osteoporozei • Modificarea turn-over ( resorbtia osoasa - osteoclaste) • Os spongios (are turn-over ) • Factori de risc suplimentari • Carente de estrogeni • Deficit de calciu • Sedii : sold, vertebre, antebrat distal

  27. Aparat cardio-respirator Factori ce asigura hemodinamica normala in repaus, ortostatism si mers : • Distributia lichidelor • Vasoconstrictia in ortostatism • Pompajul muscular al MI Mersul = antrenament la efort

  28. Imobilizarea – aparat CV Creste AV repaus (cu 1bpm la 2 zile) • Tahicardie de imobilizare Tahicardie excesiva la eforturi minime - AV creste cu • 32% la 3 zile • 62% la 7 zile • 89% la 21 zile

  29. Imobilizarea – aparat CV Ortostatismul • Hipotensiune ortostatica • Tahicardie Parametrii : • Scade volumul bataie • Scade debitul cardiac • Scade consumul O2 (VO2max)

  30. Imobilizarea – aparat CV Sindrom de adaptare cardiovasculara • Agraveaza ischemia cardiaca (apare angina) Preventie : • Incurajarea ambulatiei precoce (IMA de la 2 – 3 sapt la 2 – 3 zile)

  31. Imobilizarea – aparat respirator • Alterarea balantei ventilatie-perfuzie • Reducerea clearance secretii • Reducerea eficientei tusei • Respiratia devine superficiala • Polipnee

  32. Tromboza venoasa profunda Factori predispozanti : • Staza venoasa • Lipsa pompei musculare (principal) • Chirurgie • Obezitate • ICC • Creste coagulabilitatea sangelui • +/- leziuni perete venos

  33. Tromboza venoasa profunda • Embolia pulmonara • Se suprapune peste celelalte modificari pulmonare

  34. Aparat genitourinar • Litiaza renala si vezicala • Hipercalciuria • Staza urinara • Infectii ale tractului urinar Factori agravanti • Golirea incompleta a VU (TVM, DZ)

  35. Aparat gastrointestinal • Scade apetitul • Scade absorbtia • Reflux gastro-esofagian (in decubit) • Constipatie • Imobilitate • Volitional

  36. Metabolism, endocrin • Modificari electrolitice (hiponatriemie, grava la varstnic, hipopotasemie) • Intoleranta la glucide (creste rezistenta la insulina) • Hiper-PTH-emie (prin hipercalcemie)

  37. Sistem nervos • Izolare sociala • Reducerea capacitatii de concentrare • Anxietate • Depresie

  38. Spasticitatea

  39. Provocare in tratamentul pacientilor cu dizabilitati neurologice • Face parte din sd de NMC, care cuprinde • Hiperreflectivitate • Deficit motor (pareza, paralizie) • Clonus

  40. Definitie • Cresterea tonusului muscular fiziologic • La miscarea pasiva • Depinde de viteza de alungire a muschiului (cu cat viteza este mai mare, cu atat creste spasticitatea)

  41. Spasticitatea MS Umar – adductia si rotatia int • Latissimus, rotund mare, pectoral mare, subscapular Cot – flexia • Brahioradial, biceps, brahial Pumn, degete – flexia • Flexor radial al carpului, flexor degete

  42. Spasticitatea MI Lung extensor haluce, lungul flexor al halucelui Equinovarus ischiogambieri

  43. Controlul motor normal • Unitatea motorie = neuron  si fibrele motorii • Contractia UM necesita • Influente excitatorii • Influente inhibitorii

  44. Controlul motricitatii Control medular • Reflexul de intindere, facilitator • Fusul nm paralel cu fibra musculara • Informatii despre tensiunea din muschi • Circuit  : Neuron  axon  fibre musculare din fus nm  terminatii senzitive intrafusale  fibre Ia (si II)  neuron senzitiv medular  interneuroni  neuron 

  45. Controlul motricitatii Control medular • Reflexul de tendon, inhibitor • Organul Golgi (jonct tendon-muschi) • Fibre aferente Ib  neuron senzitiv medular  un interneuron  neuron 

  46. Controlul motricitatii Control medular • Circuitul Renshow, inhibitor • Neuronul   axon  colaterala care face sinapsa direct cu interneuron Renshow  axon  acelasi neuron  • Impiedica difuziunea excitatiei

  47. Controlul supramedular Asupra neuroni  si  (prag scazut) • Cortexul motor – sistem piramidal • Sistem extrapiramidal • Cerebel  sistem extrapiramidal • Formatiunea reticulata • Influente activatoare / inhibitoare

  48. Motor cortex Corticospinal tracts basal ganglia correct the timing of movement. Extrapyramidal system corrects the force of contraction corrective impulses from the extrapyramidal system to the Interneurons Cerebellum coordinates the speed and direction Of movement interneurons send inhibitory or excitatory impulses to the lower motor neuron Muscle spindles Golgi, joint mechano ceptors

More Related