Conf. univ . dr. Adela Deaconu Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

1. Similitudini și disimilitudini întrestandardele de evaluare și cele contabileprivind valoarea justă Conf. univ. dr. Adela Deaconu Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Expert contabil Evaluator de întreprinderi

2. Dezbateriprivindvaloarea justă • Valoarea justă poatefianalizată • în plan teoretic • şinormativ • ambeleavândimplicaţii practice. • Ideea prezentării: • analiza gradului de convergenţă dintre: • standardele contabile privind valoarea justă • standardele contabile și standardele de evaluare privind raportarea financiară • Utilitatea analizei • practica evaluării pentru raportarea financiară • organisme profesionale pentru • observarea statusului şi a efectelor procesului de convergenţă a standardelor contabile şi de evaluare asupra practicii • formularea unor recomandări privind acţiunile viitoare ale organismelor profesionale implicate Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

3. Standarde ȘI organisme implicate în reglementarea valorii juste (VJ) (1) • Reglementarea contabilă • US GAAP (General Accepted Accounting Principles) - Financial Accounting Standards Board (FASB) – în ultimele 5 decenii extind folosirea VJ • International Financial Reporting Standards (IFRS) / International Accounting Standards Board (IASB) - preiau conceptul şi intensifică utilizarea sa în timp, extinzând sfera de aplicare a US GAAP de la activele financiare, la activele nefinanciare • Directivele europene au dat mai mare semnificaţie valorii juste prin Fair Value Accounting (2004), care permite utilizarea VJ pentru instrumentele financiare, respectiv prin reglementările cu aplicabilitate din 2005 care cer entităților listate să îşi prezinte conturile consolidate în conformitate cu IFRS • FASB: SFAS 157 Fair value measurement (Masurarea valorii juste ), 2006 cu actualizare in 2009 • IASB: Fair value measurement Exposure Draft, 2009 Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

4. Standarde ȘI organisme implicate în reglementarea valorii juste (VJ) (2) • Reglementarea în domeniul evaluării • organismul de normalizare european (TEGoVA) și Royal Institution of Chartered Surveyors (RICS) - ascendent considerabil • International Valuation Standards Council (IVSC) • Reprezentare largă • Acţiunile ultimilor ani - legitimitate • reforma administrativă iniţiată în 2005 prin care vechiul International Valuation Standards Committee (IVSC) s-a reorganizat • propunerea IVSC pentru o mai intensă și formalizată cooperare cu IASB, bazatăperecunoașterea generală că tehnicile de evaluare sunt tot mai relevante pentru raportarea financiară • chiardacă nu i-a răspuns cu aceeaşiconvingere, IASB, probabilîncontextulcrizei subprime, estedeterminatmaimultdecâtîntrecutsăaccepte metodologia IVSC pentru aspectele ce ţin de evaluare. • IVSC – diferite IVS (International Valuation Standards) privind evaluarea pentru raportarea fin. Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

5. Teme de analiză • Adaptabilitatea la factorii de mediu • Calitatearecomandarilortehnice • Binomulproducatori de informatii – utilizatori de informatii • Gradul de extindere al folosirii VJ Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

6. Temesi elemente de analiza1) Adaptabilitatea la factorii de mediu • Înultimiiani– nevoia de extindere a informațiilorpublicate • transparențainformațieifinanciareestevitalăpentru ca investitoriisă poată înţelege metodologia şi să ia decizii • Crizasubprime a doveditcăeste nevoie ca procedurile de evaluare să fie îmbunătăţite, aspect recunoscut de IVSC • IVSC • organismelecontabile nu oferăinstrucţiuni cum poate fi calculată valoarea care să fie recunoscută în situaţiile financiare • SFAS 157-4 esteacuzatcă, deșioferăindiciipentru a determinacând o piaţă este inactivă, nu este la fel de clar în a arăta cum se determină VJ pe o astfel de piață • In studiu - evaluarea în cazul pieţelor inactive şi a tranzacţiilor neordinare le considerăm cazuri atipice pentru care exit price poate să nu fie cea mai bună opțiune • Indicii de analiza -gradul de publicare a informaţieișicalitateaprecizărilorprivind aceste cazuri atipice Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

7. Temesi elemente de analiza 2) Calitatearecomandarilortehnice (1) • Standardele contabile privind VJ • necesitatea îmbunătăţirii tehnicilor de evaluare, a frecvenţei evaluărilor şi a găsirii unor soluţii tehnice flexibile în timp, respectiv creşterea gradului de implicare a unei terţe părţi (evaluator) pentru evaluarea sau confirmarea evaluării ? ofera suficientă indrumare pentru orice tip de activ sau caz de evaluare, ținând seama că oferă recomandari generale, anulându-le pe cele oferite de standarde specifice, poate mai bine fundamentata și înțeleasă Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

8. Temesi elemente de analiza 2) Calitatearecomandarilortehnice (2) • Standardele de evaluare privind VJ • nu ar oferi soluţii concrete de estimare a VJ, ci doar obiectivul general şi principiile de bază, tehnicile specifice trebuind căutate în manuale şi alte lucrări cu caracter tehnic • practicieniievaluatorisugerează, iar IVSC intenționeazăsăelimineindrumareatehnică din standardele sale șisă o transfereîn materialeeducationale distincte Elemente de analiza: volumulșiconsistențaindiciilorpentrudiferiteanalize, ale exemplelorcifricesaunecifrice, ale precizărilorelementuluisituatiilor financiare pentru care se aplicăacestea, respectivgradul de detaliere al unorprocedurispecifice, de exemplu, determinareacelei mai bune utilizari Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

9. Temesi elemente de analiza3) Binomul producatori-utilizatori de informatii (1) ? Beneficiarii estimarii VJ • Elemente de analiza: gradul de utilizare a raţionamentulprofesional al evaluatorului (a), tipul evaluatorului (b), premisele de evaluare si datele de intrare (c) • cazurileîn care evaluatorul • poatesăfoloseascămaimultetehnici de evaluare • să nu recurgă la analize exhaustive ale pieţei • trebuiesaapliceraţionamentulprofesional (cerintaexplicita a standardului) Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

10. Temesi elemente de analiza3) Binomul producatori-utilizatori de informatii (2) (b) complexitateaactuală a piețelorși a noilorinstrumente – nevoiauneianalize independente si obiective mai presanta decat oricand - demonstrat faptulca apelul la un evaluator extern decat la o evaluare interna (a managerului) ofera o mai mare relevanta a VJ pentru ca reduce asimetria informatiei si costul captalului • Un grad mai mare al raţionamentuluiprofesionalpermisevaluatorului • subiectivismînestimareavalorii • utilizatorii raportarii financiare pot fiinfluenţaţiîndeciziilelor • acelaşi impact - apelul la serviciileunuievaluatorintern, înloculunui consultant extern Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

11. Temesi elemente de analiza3) Binomul producatori-utilizatori de informatii (3) (c) Alegerile în privința premiselor de evaluare si a datelor de intrare utilizate pentru estimarea VJ pot fi: - premisa “pentru vanzare” (in-exchange) versus premisa “pentru utilizare”(in-use), respectiv exit price versus entry price - acestora li se asociază perspectiva vânzătorului, respectiv a cumpărătorului • Standarde contabile • echivalează VJ cu valoarea de piata, la rândul ei determinată strict pe baza exit price și din perspectiva vânzătorului • se elimină orice legătură cu masurarea specifica entitatii sau sectorului (nu se ține seama și de perspectiva cumpărătorului și a ideii sale de investiție într-o anumită industrie) • pe o piațăperfectăsau la nivel conceptual, un entry price este acelasi cu un exit price, însă la nivelpracticapardiferențe de măsurare Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

12. Temesi elemente de analiza3) Binomul producatori-utilizatori de informatii (4) Standarde de evaluare • valoarea de piata este judecata mai flexibil, atât din perspectivacumpărătoruluicâtși a vânzătorului, utilizându-se atât exit câtși entry price • IVSC recomandă IASB ca dacăVJ trebuie sa fie un pret obtenabil pe piata, ar fi mai potrivita concentrarea pe intentiile cumparatorului, mai degraba decat pe ale vanzatorului • evaluatorii considerăcăvaloarea de piata nu trebuie sa includa o valoare alternativa de utilizare, in timp ce contabilii – prin VJ –accepta ideea Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

13. Temesi elemente de analiza3) Gradul de extindere al folosirii VJ • Ceamaiconsistentăaplicare a FV o are la aceastădată IASB • FASB este mai rezervat, mai ales in privinta activelor nefinanciare ? Relevanta atunci atuncicândestimarea se bazeazăpemodele de evaluare (nivelul 3 al standardelor contabile) șiatuncicândpiețele nu sunt active In studiu - măsuraîn care IVS sprijină cu precizăriexplicitemai ales evaluareaacelorelemente care ridicăsemne de întrebareprivindpertinențavalorilorobținute Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

14. Referentiale, analizesitesteaplicate • Referentiale • contabilinternaţional: proiectulFair value measurements (mai 2009) • contabilamerican: SFAS 157 Fair value measurements (2006) si SFAS 157-3, respectiv SFAS 157-4 care actualizeazaprimul document in 2008 si 2009 • de evaluare: selecţie de IVS care tratează direct sau indirect evaluareapentruraportareafinanciara: • IVA 1 Evaluareapentruraportareafinanciara , IVS 1 Valoarea de piata, IVS 3 Raportareaevaluarii, GN 8 Abordarea cost pentruraportareafinanciara • Analizesitesteaplicate • analiza de continut a referenţialelor – pentruidentificareasicuantificareaelementelor care pot săreflectetemele de discuţie • aplicarea a 7 coeficientistatisticipentrumasurareasimilitudinilorsidisimilitudinilordintrevariabilebinaresi de interval Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

15. Rezultateleanalizei – gradul de convergenta global (1) Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

16. Rezultateleanalizei – gradul de convergenta global (2) • Ierarhiaprivindgradulgeneral de convergenta: IASB/ FASB, FASB/ IVSC, respectiv IASB/ IVSC • Gradridicat al apropieriidintrestandardelecontabile • similitudinea nu este perfectă - IASB a operatunelemodificărifaţă de conţinutulstandardeloramericane • Standardeleamericanesuntcompatibilecucele de evaluare, la o distanţărelativ mare de documentul IASB Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

17. Rezultateleanalizei – gradul de convergentapeteme de discutie (1) Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

18. Rezultateleanalizei – gradul de convergentapeteme de discutie (2) A. Adaptabilitatea la factorii de mediu • gradridicat de convergență întreproiectul IASB şi SFAS 157 • mai departe de standardelecontabile se situează IVS • lipsadetaliilortehnice (de exemplu, privindmodul de determinare a primei de riscîncircumstanţespeciale), a detaliilor practice (exemplelecifrice) privindpietenelichide, respectiv a cerinţelor de publicare (prevedejumătatedincerinţelestandardelorcontabile) B. Calitatearecomandarilortehnice • IVS se îndepărtează mai ales de documentul IASB • înprivinţarecomandarilorgenerale (nu oferăatât de multe exemple cifricesaunecifrice), a detalierilorpetemespecifice (CMBU) • IVS face uneleprecizăriîn plus faţă de standardelecontabile Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

19. Rezultateleanalizei – gradul de convergentapeteme de discutie (3) C. Binomulproducatori – utilizatori de inforamtii • gradulcel mai mare de convergenţă - între IASB şi FASB • IASB si FASB se diferentiaza de IVSC aproapeprinaceleasielemente • standardelecontabileconvergîninsistareapefolosirea exit price, estimatdinperspectivavânzătorului, faţă de IVS care care accepta atâtperspectivavânzătoruluicâtşi a cumpărătorului, precumşifolosireaunui entry price, dacă e bazatpeinformaţii de piaţă • o altădiferenţăfaţă de IVS este neprecizareaimplicăriiunuievaluatorexternpentruestimareavalorilor, ca atareevaluareapoaterămâne la latitudineamanagerului D. Gradul de extindere al folosirii VJ • cel mai mare grad de convergenţăîntre FASB şi IVSC, urmat la distanţărelativ mare de IASB şi FASB • IASB este cel mai complet ca şiprecizăriprivindsfera de aplicare a VJ, tratândinclusivcapitalurilepropriişidatoriile • capitalurileproprii si datoriile nu sunttratate de IVSC, care se concentreazădoarpe active, fărăînsă a le prezenta explicit Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

20. CONCLUZII (1) Relatiastandardecontabile – standarde de evaluare • un grad mai mic de convergență față de cel dintre standardele contabile • IVS se apropie mai mult de SFAS 157 decât de standardulIASB • Disimilitudini: insuficienta adaptare a IVS la cerințele raportariifinanciare (lipsaunor detalii tehnice și cerințe de publicare în special în cazuriatipice, neparticularizarea recomandarilorla anumite elemente ale situațiilor financiare și ignorarea datoriilor) • IVS face precizări în plus faţă de standardele contabile privind aspecte legate de proprietatileimobiliaresiare o abordare mai flexibilă a modului de determinare a valorii de piata • recomandat a se analizaoptiunileIVSC Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

21. CONCLUZII (2) Cooperarea IASB-IVSC poatefiimbunatatitaprin • o mai mare atentieacordata de IASB practicii de evaluare • concepereaunui document comunprivindrecomandariletehnice care sătratezeinclusivcazurileatipiceprivindelementelesituatilorfinanciare, ale pietelorsi ale economiilor. Conferința ANEVAR Evaluarea pentru raportarea financiară Cluj-Napoca 2010

22. Vamultumescpentruatentie adela.deaconu@econ.ubbcluj.ro Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de StiinteEconomicesiGestiuneaAfacerilor