Download
1 / 15
150 likes | 347 Vues
2. Analiza sintetică şi regională a mediului înconjurător. Caracteristicile elementelor mediului înconjurător la dimensiunile ţării noastre sunt determinate de următoarele grupe de factori: - poziţia şi localizarea geografică la nivelul Globului şi al Europei;
E N D
2. Analiza sintetică şi regională a mediului înconjurător
Caracteristicile elementelor mediului înconjurător la dimensiunile ţării noastre sunt determinate de următoarele grupe de factori: - poziţia şi localizarea geografică la nivelul Globului şi al Europei; - relieful major care determină o etajare puternică a acestor caracteristici; - poziţia relativă, în cadrul ţării, a diferitelor medii ale aceluiaşi tip, care pune în evidenţă anumite influenţe exterioare, semnificative la scara continentului; - gradul de transformare (antropizare) a mediului şi peisajelor.
În ţara noastră se pot identifica trei etaje principale ale mediului: montan, de dealuri şi de câmpie. În cadrul aceluiaşi etaj există diferenţieri legate de poziţia fiecărei regiuni în cadrul ţării.
Vom analiza, mai jos, marile tipuri de medii, varietăţile şi nuanţele teritoriale datorate poziţiei: ► 1. Mediul montan caracterizează regiunile unde elementele sale sunt influenţate de etajarea reliefului. Deoarece exista diferenţieri mari datorate altitudinii reliefului, poziţiei geografice, unităţilor şi formelor de relief, alcătuirii substratului, solurilor, vegetaţiei şi hidrografiei, identificarea unor elemente comune este mai uşor de realizat prin analiza fiecărei varietăţi altitudinale şi regionale:
a). Mediul alpin caracterizează regiunile montane cu altitudini mai mari de 1800-1900 m. Aici, datorită frigului, pădurea nu se poate dezvolta, sezonul de vegetaţie fiind redus. Precipitaţiile sunt foarte bogate (peste 1200 mm/an) şi cad frecvent sub formă de ninsoare, care poate persista 6-7 luni. Unele regiuni alpine au relief glaciar, foarte accidentat. Acest tip de mediu se întâlneşte în Carpaţii Meridionali (Bucegi, Făgăraş, Parâng, Retezat), in nordul Carpaţilor Orientali (Munţii Rodnei îndeosebi) şi pe porţiuni mai reduse şi în alte regiuni înalte.
b). Mediul munţilor mijlocii, munţi cu altitudini de 1200-1800 m unde predomină pădurile de molid; precipitaţiile sunt ridicate (1000-1200 mm/an) şi temperaturile relativ scăzute (medii rurale cuprinse intre 2° şi 6° C).
c). Mediul munţilor joşi (cu altitudini mai mici de 1200 m) se caracterizează prin precipitaţii suficiente (800-1000 mm/an), temperaturi mai ridicate (între 6° şi 9° C) şi păduri de fag sau de amestec.
d). Mediul depresiunilor intramontane se caracterizează prin inversiuni termice, un relief mai neted şi un peisaj umanizat.
► 2. Mediul regiunilor deluroase cuprinde regiuni cu dealuri înalte şi de înălţime medie şi are mai multe varietăţi datorate poziţiei şi altitudinii:
a). Mediul Subcarpaţilor se individualizează printr-un caracter adăpostit (în depresiuni) şi prin nuanţe asemănătoare munţilor joşi (pe dealuri). Este un spaţiu umanizat. Un element negativ îl reprezintă degradarea terenurilor, îndeosebi in Subcarpaţii Curburii.
b). Depresiunea Colinară a Transilvaniei are un mediu influenţat de caracterul oceanic al climei. Precipitaţiile sunt relativ ridicate, iar temperaturile medii sunt cuprinse între 8°-10° C. Pe alocuri exista şi porţiuni mai aride (în Câmpia Transilvaniei). c). Podişul Moldovei are un mediu care face tranziţia spre domeniul continental, mai arid.
► 3. Mediul regiunilor joase (câmpii şi dealuri joase ) cuprinde: a). Mediul câmpiilor (Câmpia de Vest şi Câmpia Română) cu temperaturi ridicate (10° - 11° C) şi precipitaţii relativ modeste (mai mari în Câmpia de Vest şi foarte reduse în Bărăgan), cu suprafeţe predominant orizontale, cu o vegetaţie deslivostep\ şi stepa şi soluri fertile.
b. Mediul dealurilor joase cuprinde cea mai mare parte a Podişului Getic (cu altitudini de 200-400 m), Dealurile de Vest şi Podişul Dobrogei. c. Mediul Luncii şi Deltei Dunării este influenţat de excesul de apă adus de Dunăre; este un mediu mai adăpostit (temperatura iarna este mai mare decât a regiunilor inconjurâtoare) şi are o vegetaţie caracteristică. d. Mediul zonei litorale beneficiază de apropierea Marii Negre, unde influenţa acesteia se resimte şi pe o mică porţiune a uscatului. Climatul blând şi condiţiile oferite de posibilitatea curei heliomarine au făcut din aceasta regiune cea mai importanta zona turistică estivală a ţării.
Bibliografie • Manual clasa a VIII a • Fotografii: http://images.google.ro
