Download
j oh n amos comenius komensky n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
J OH N AMOS COMENIUS ( KOMENSKY ) PowerPoint Presentation
Download Presentation
J OH N AMOS COMENIUS ( KOMENSKY )

J OH N AMOS COMENIUS ( KOMENSKY )

831 Vues Download Presentation
Télécharger la présentation

J OH N AMOS COMENIUS ( KOMENSKY )

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. JOHN AMOSCOMENIUS (KOMENSKY) PĂRINTELE EDUCAŢIEI MODERNE

  2. Viaţa lui John Amos Komensky • S-a născut la 28 martie 1592, la Uhersky Brod, ţinutul Moravia din Imperiul Habsburgic, Cehia de astăzi • Moare în 1670 În Ţările de Jos (Amsterdam). • Făcea parte dintr-o familie de învăţători. • A studiat: teologia şi filozofia. • A fost: profesor, educator şi scriitor.

  3. FAMILIAŞI VIAŢA: Srămoşii lui Komensky au venit din Ungaria în timpul sec. al 16-lea şi a fost cel mai mic copil şi unicul fiu al lui Martin Comenius şi al soţiei sale Ana. Ambii săi părinţi au aparţinut cultului Fraţilor Moraviei , cult căruia îi devine lider mai târziu. Părinţii lui şi două dintre surorile lui au murit în 1604, iar la numai cei 12 ani ai săi a fost nevoit să plece şi să locuiască cu mătuşa lui în Strážnice. Datorită sărăciei în care a trăit, i-a fost practic imposibil să înceapă studiile la şcoala formală imediat. A studiat de la 16 ani în şcoala latină de la Přerov (între 1614-1618 a revenit aici ca profesor).Studiile gimnaziale le-a făcut la Herborn(1611-1613) şi Universitatea din Heidelberg (1613-1614, loc în care devine adeptul “teoriei legate de funcţionalitatea şi utilizarea acesteia în practică”). A făcutcunoştinţă cu Reformele educaţionale din timpul studiilor la universităţile din Jena şi Geissen. Publicaţia “Poarta neînchisă a limbilor” din 1631 i-a adus faimă în întreaga Europă. A fost forţat la exilare de cei care se opuneau Reformei.

  4. În 1614 a fost hirotonit la conducerea cultului Fraţilor Moraviei, iar 4 ani mai târziu a devenit pastor şi rector la Fulnek, una dintre bisericile sale cele mai înfloritoare. Pierde proprietăţile şi scrierile în urma războaielor religioase în 1621, iar 6 ani mai târziu şi-a condus fraţii în exil, refugiindu-se apoi în Polonia. Realizează sisteme de reformare a învăţământului din state ca: Suedia, Anglia, din zona Transilvaniei (a imperiului Habsburgic), unde a rămas ca profesor în limba maghiară până în 1654, în primul colegiu protestant.Revenit la Leszno, în timpul războaielor din Nord din 1655, a declarat sprijinul său protestanţilor suedezi, motiv pentru care îi sunt arse de către partizanii polonezi casa şi manuscrisele (1656). S-a refugiat la Amsterdam în Ţările de Jos, unde a murit în 1670. Din motive neclare a fost înmormântat la Naardem, unde astăzi există un mausoleu dedicat lui.

  5. CITATE: • « Tot ce suntem, ce facem, ce gândim, vorbim, urzim, dobândim şi posedăm nu este altceva decât o anumită scară pe care ne urcăm din ce în ce mai mult, spre a ajunge cât mai sus, fără însă să putem atinge vreodată suprema treaptă.» (Didactica Magna) • «pag. 145» • « Când educația generală a tineretului va începe cu o metodă bună, nimănui nu-i va lipsi ceea ce îi este necesar pentru a gândi și a acționa bine.» • « Cu cât sunt mai numeroase problemele la care te gândești, cu atât mai mult riști să nu înțelegi niciuna.»

  6. Idei şi concepte ale operei lui John Amos Komensky: • Este primul pedagog modern care a dezvoltat o doctrină pedagogică amplă şi bine structurată. (Didactica Magna, 1632) • S-a ocupat întreaga viaţă de perfecţionarea metodelor pedagogice. • Datorită operei sale este considerat a fi “Părintele educaţiei moderne”. • Delimitează pedagogia ca “sistem de sine stătător ce studiază educaţia”. • Abordează probleme pedagogice legate de: metodică, conţinuturi, ideal educaţional, principiile didactice ale pedagogiei (norme didactice). • A întemeiat primul sistem de învăţământ grupat pe clase, în cadrul căruia instruirea se realiza pe lecţii. • Periodizează viaţa copilului: per. de la 0-6 ani sau prima copilărie, în care educaţia trebuie să fie maternă; per. 6-12 ani sau a doua copilărie-debutul educaţiei şcolare (religie, citire, scriere, aritmetică, istorie, geografie, astronomie, fizică, morală); per. 12-18 ani ce cuprinde pubertatea şi adolescenţa, când copiii trebuie să urmeze gimnaziul, unde se exersează priceperea şi judecata prin aprofundarea materiilor studiate, dar şi a altora; per. 18-24 ani sau tinereţea, când urmează Academia sau învăţământul superior, la care au acces doar cei înzestraţi.

  7. A încercat să introducă ideea fenomenu-lui “educţia pentru toţi”. A afirmat că: “Viaţa e o şcoală” şi că, “iniţial, natura omului a fost bună... Este necesară schimbarea societăţii şi o transforma-re a omului, ceea ce nu se poate realiza decât prin intermeiul educaţiei.” A încercat să introducă ideea “educaţiei pentru toţi”. Era de părere că cel mai important principiu în educaţie este “principul intuiţiei” (din cele 27 elaborate de către el).

  8. Susţinea că: legităţile care trebuie să întemeieze educaţia sunt cele în conformitate cu natura, şi anume: în educaţie trebuie să se ţină cont, ca şi în natură, de diferite etape (însămânţarea şi transmiterea cunoştinţelor), adică “natura exterioară este egală cu cea umană”. • Metoda scolastică trebuie să fie asemănătoare celor din natură (exista o metodă pentru ştiinţe-intuiţia; o metodă pentru arte -exerciţiul; o metodă pentru învăţarea limbilor -intuiţia şi exerciţiul)

  9. Considera că disciplina trebuie făcută cu blândeţe, iar dojana şi pedeapsa să se aplice atunci când copilul a făcut fapte foarte rele. Considera că problema educaţiei fizice trebuie să se realizeze prin obiectivele: a)dezvoltarea armonioasă a corpului; b)refacerea forţei fizice a elevului. Este primul pedagog care a introdus termenul de educaţie permanentă pe tot parcursul vieţii (“din leagăn şi până la moarte”), în care ultima etapă considera a fi “educaţia pentru moarte”. Este primul pedagog care a elaborat un “Abecedar” cu imagini, după care s-a învăţat foarte mult timp în diferite ţări din Europa.

  10. PRINCIPII DIDACTICE pentru care Comenius garanta eficienţă în predare şi învăţare:a) învăţătura trebuie să înceapă la cea mai fragedă vârstă, înainte ca relele existente în societate să corupă sufletele copiilor;b) toate cunoştinţele se predau cu ajutorul intuiţiei; totul trebuie receptat de elevi prin intermediul simţurilor (legătura dintre cuvinte şi lucruri);c) elevii nu trebuie încărcaţi cu multe materii, ci se urmăreşte prin educţie dezvoltarea lor psihică şi intelectuală.d) ordinea dezvoltării funcţiilor intelectuale a elevilor trebuie să fie conformă cu evoluţia lor naturală (mai întâi se dezvoltă simţurile, apoi memoria şi apoi judecata);e) predarea trebuie organizată pe măsura minţii, memoriei şi a limbajului elevilor;f) principiul concentrării şi al cercurilor concentrice în învăţământ: organizarea conţinuturilor de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut;i) instruirea trebuie să fie conştientă şi activă, bazată pe logică şi pe implicarea elevilor în actul învăţării;j) predarea trebuie sistematizată, planificată, eşalonată şi să redea metodic conţinutul informativ-formativ.

  11. Publicaţii: 1.“Janua linguarum reserata”(La cheia limbilor), 1631: a adunat în 1000 de fraze toate cuvintele uzuale, a.î. să dea cunoaşterea cuvintelor şi cea a lucrurilor (a fost retipărită şi tradusă în aproape toate limbile). 2 A fost completată cu “Orbis sensualium pictus”, un fel de enciclopedie, în care cuvintele sunt însoţite de imagini explicative. 3 “Grammatica janualis; lexicon januale”-culegere în care toţi radicalii sunt reuniţi în fraze.

  12. 4 “Opera didactica”(Amsterdam,1657)- cea mai importană lucrare în care au fost reunite tratatele sale. A mai scris numeroase lucrări de istorie, religie, filosofie: 5“Percepte ale unei gramatici mai uşoare”, 1612 6“Tetrul universalităţii lucrurilor”, 1616 7“Despre poezia cehă”, 1620 8“Reflecţii despre perfecţiune”, 1622 (dedicată soţiei sale) 9 “Trist”, 1622-1651 10 “Labirintul lumii şi paradisul inimii”, 1623-1631 11 “Didactica cehă”, 1627-1632, Operă peda- gogică fondatoare (republicată în latină în 1657).

  13. 12 “Despre educaţia tinerilor copii în grădiniţe”, 1630 13 “Uşă deschisă asupra limbilor”, 1631- manual de latină 14 “Scurte propuneri pentru reforma şcolilor” (Regatul de Boemia), 1632 15 “Critică a opresiunii societăţii şi a Habsburgi-lor”, 1632 16 “Sinapsele fizicii”, 1643 17 “Preludiu la înţelepciunea universală”, 1639 18 “Calea luminii”, 1642-1668 (opinii despre educaţie şi sistemul şcolar) 19 “Pansophiae diatyposis”, 1643 (enciclopedie ce cuprindea toate cunoştinţele prin care omul să îşi explice propriul interior.)

  14. 20 “Noi metode pentru învăţarea limbilor”, 1649 21 “Şcoala panofică”, 1651 22 “Schola ludus”, 1654 23 “Clamores Eliae”, 1665-1670 (idei despre ameliorarea lumii şi cooperare internaţională) 24 “Îngerul păcii”, 1667 (tratat despre pace) 25 “Testament filozofic”, 1668

  15. INFLUENŢE EDUCAŢIONALE Deşi manuscrisul “Pansophia” a fost distrus în incediu, ideile sale se regăsesc parţial în seria de manuale, încercând să organizeze întregul domeniu al cunoaşterii umane, a.î. să-l aducă în schiţă , la îndemâna fiecărui copil.

  16. CONCLUZII: 1.Cea mai mare influenţă educaţională a lui Comenius a fost în învăţământul practic, cu triplă acţiune: a) ca profesor; b) ca organizator de şcoli (Suedia, Olanda şi alte state/zone europene); c)creator al unui sistem de şcoli (omologat exact în sistemului american, ce cuprinde: grădiniţa, şcoala elementară, liceul, colegiul şi universitatea).Astfel, a) profesorul lucrează cu mai mulţi elevi deodată, iar b) elevii se vor stimula reciproc şi vor profita de repetarea cunoştinţelor predate de către profesor. 2.A doua influenţă, constă în formularea teoriei generale a eucaţiei. Este precursorul al lui Rousseau, Pestalozzi, Froebel ş.a., primul care a formulat ideea “educaţia în conformitate cu natura”; influenţe şi în domeniul ştiinţei şi filozofiei; a încercat pentru prima dată să aplice sistematic principiile de gândire şi de cercetare formulate de filozofi, la organizarea învăţământului, în toate aspectele (Didactica Magna). 3.A treia influenţă în învăţământ a lui Comenius a constat în faptul că în manualele sale a exercitat într-o manieră cu totul nouă obiectul educaţiei şi metodele educaţiei. Manualele lui au devenit cele mai renumite şi cele mai circulate manuale şcolare. A inclus, de asemeni, ilustraţii la activitatea de predare (şi primul abecedar pentru copii).

  17. BIBLIOGRAFIE:1.Ion Albulescu, “Doctrine pedagogice”, E.D.P, R.A., 2007, Bucureşti 2.Daniel Murphy, “Comenius: o reevaluare critică a vieţii sale şi a lucrărilor”, 19953. Enciclopedia liberă Wikipedia, despre John Amos Comenius