Banca Naţională a României

1. NATIONAL BANK OF ROMANIA Rolul şi importanţa instituţiilor financiare nebancare în sistemul financiar Banca Naţională a României Conferinţa Naţională ALB - Ediţia a IV-a Bucureşti, 23 octombrie 2008

2. Importanţa instituţiilor financiare nebancare

3. Creditarea de către instituţiile de credit şi IFN-uri

4. Tipuri de credite acordate de către instituţiile de credit şi IFN-uri Credite acordate de instituţiile de credit (mld. RON) Credite acordate de IFN-uri (mld. RON)

5. Structura sistemului IFN-urilor (iunie 2008)

6. Aspecte rezultate din aplicarea practică a cadrului de reglementare existent • Abordarea diferenţiată - cerinţe legale proporţionale cu volumul activităţii: • are avantajul că asigură condiţii egale de acces la activitate, stimulând competiţia în avantajul consumatorilor, concomitent cu asigurarea atingerii scopului principal al reglementării; • criteriile de înscriere a IFN-urilor în Registrul special (minim 25 mil. RON credite acordate şi 50 mil. RON surse, trei trimestre consecutive) s-au dovedit relevante; • sprijină eforturile de monitorizare a creşterii creditului neguvernamental şi de intervenţie a băncii centrale pentru menţinerea unei creşteri sănătoase a intermedierii financiare; • asigură legitimitatea desfăşurării activităţii de creditare fără a impune cerinţe prudenţiale nejustificate, care prin costurile generate să inhibe libera iniţiativă în domeniu.

7. Actualizarea legislaţiei primare privind IFN-urile • Legea privind instituţiile financiare nebancare - urmează să înlocuiască Titlul I din Ordonanţa Guvernului nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.266/2006 • Amendamentele legislative păstrează principiile avute în vedere la emiterea actului normativ iniţial, direcţionate spre menţinerea stabilităţii financiare, asigurând totodată corelarea cu noutăţile legislative recente cu incidenţă asupra activităţii entităţilor reglementate (legea generală a societăţilor comerciale şi legea bancară), precum şi adaptarea la necesităţile pieţei.

8. Procesul de elaborare a proiectului legislativ • iunie 2007 - proiectul a fost iniţiat de Banca Naţională a României care, încă din această etapă, a colaborat strâns cu entităţile reglementate, inclusiv prin lansarea unei consultări publice; • august 2007 – primirea opiniei, fără obiecţii, a Băncii Centrale Europene, în urma consultării acestei instituţii; • octombrie 2007 - a fost lansată consultare publică de către Ministerul Economiei şi Finanţelor; • noiembrie 2007 - proiectul rezultat ca urmare a consultărilor publice a fost discutat între părţile direct interesate: ALB, MEF şi BNR; • textul actual, care reflectă cele agreate între autorităţi şi industrie, este în procedură de dezbatere şi adoptare la Senatul României.

9. Cadrul de reglementare secundar pentru IFN-uri • În contextul modificării legislative preconizate, pentru a asigura stabilitatea legislativă, Banca Naţională a României va opera modificări doar asupra acelor prevederi ale legislaţiei secundare emise în aplicarea ordonanţei care vor fi în contradicţie cu Legea privind instituţiile financiare nebancare • Proiectul de modificare a reglementărilor referitoare la clasificarea şi provizionarea creditelor este în curs de definitivare, urmând a fi supus consultării industriei • Proiectul de modificare a reglementării privindaccesul la informaţiile furnizate de Centrala Riscurilor Bancare

10. Reglementări recente ale BNR aplicabile IFN-urilor (I) • Regulamentul BNR nr.11/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice – aplicabil strict IFN înscrise în Registrul special • îmbunătăţirea administrării riscurilor în procesul de creditare, prin ridicarea gradului de senzitivitate a deciziei de creditare la o serie de factori externi şi interni, precum şi în funcţie de caracteristicile împrumutului; • promovarea practicilor bancare sănătoase de creditare, prin impunerea utilizării fişei fiscale în procesul de validare a veniturilor; • descurajarea practicilor de promovare a dobânzilor cu caracter promoţional pe perioade limitate de timp pentru a asigura, în principal, calificarea clientului pentru o valoare mai mare a creditului; • o mai bună informare a clienţilor privind riscurile care pot apărea în procesul de contractare de împrumuturi; • menţinerea posibilităţii acordate împrumutătorilor de a desfăşura activitate de creditare pe baza unor norme interne care nu au fost validate de BNR, cu limitarea gradului de îndatorare la 35%.

11. Reglementări recente ale BNR aplicabile IFN-urilor (II) • Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului • necesitatea emiterii Regulamentului rezidă din modificarea legislaţiei primare în domeniu (transpunerea acquis-ului comunitar în materie); • configurarea noului cadru astfel încât să permită elaborarea de către entităţile raportoare a propriilor programe de cunoaştere a clientelei aliniate la structura de risc a clientelei şi produselor /serviciilor oferite (abordare pe bază de risc); • păstrarea din cadrul de reglementare în materie precedent administrat de BNR doar a acelor prevederi care nu contravin noului regim de abordare - pe bază de risc; • includerea acelor dispoziţii ale recomandărilor reglementatorului în materie (FATF) care nu se regăsesc în cadrul legislativ primar.

12. Alte evoluţii în materie de reglementare cu impact asupra IFN-urilor • Directiva privind serviciile de plată • impunerea de cerinţe prudenţiale specifice entităţilor care desfăşoară servicii de plată – instituţii de plată; • BNR şi-a asumat competenţe privind reglementarea, autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de plată; • protecţia consumatorului de servicii de plată intră în atribuţia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC); • termen de transpunere în legislaţia românească – 1 noiembrie 2009 • B) Iniţiativa legislativă ANPC pentru ridicarea gradului de protecţie a consumatorilor • amendarea OUG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, a Legii nr.289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice şi a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare

13. Concluzii • Sectorul instituţiilor financiare nebancare s-a dezvoltat ca o alternativă competitivă a finanţării populaţiei şi întreprinderilor, în particular în ceea ce priveşte leasing-ul financiar • Importanţa instituţiilor financiare nebancare în cadrul sistemului financiar din România este în continuăcreştere • Cadrul de reglementare a fost eficient în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor urmărite, respectiv asigurarea dezvoltării intermedierii financiare în condiţii adecvate de prudenţă, precum şi optimizarea raportului efort-efect pentru piaţa IFN-urilor • Continuarea aplicării unor principii prudenţiale sănătoase rămâne deosebit de importantă în contextul financiar actual • Urmând trendul manifestat în celelalte state membre, protecţia consumatorului de servicii financiare devine obiectiv prioritar al autorităţilor competente