TERAPIA TULBUR ĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA

1. TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA

2. I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC 1. DEFINITIE Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice. Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.

3. 2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI FONEMATIC • Formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor. • Formarea perceptiei fonematice corecte. • Analiza fonematica acustica. • Educarea pronuntiei ritmice. • Educarea pronuntiei melodice.

4. 3.EXERCITII • Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee,in soapta,tare,in ritm stacato si prelungit,dupa indicatii Exemple: ş – ş – ş – ş (ritm stacatto, prelungit, şoptit)

5. s – s – s – s (prelungit) bâzzz – bâzzz (“b” accentuat şi “z” prelungit

6. chiţ – chiţ – chiţ (executarea in ritm rapid a grupelor de cate trei silabe) cirip/cip – cirip/cip

7. zurr – zurr - zurr cucuriguuuuuuu

8. cot-cot-cot-codaac (pronunţie ritmată) ga-ga-gaaa (pronunţie ritmată)

9. glu – glu – glu oac – oac; oac - oac

10. tic-tac, tic-tac (alternante de tonalitati) muu – muu - muuuu (se accentueaza pe “u”)

11. morrr – morrr – morr ( “r” prelungit) bârrr – bârrr - bârrr (repetarea tonalitatii lui “r”)

12. ham – ham – ham (cu inspir si expir puternic) i-ha, i-ha, i-ha (sunetul “i” se pronunta cu aspirarea fortata a aerului)

13. miauuu – miauuu – miauuu ( pronunţie ritmată) crrrrr – crrrrrr (repetarea tonalităţii lui “r”)

14. mac – mac – mac (pronunţie ritmată) beeee – beeee (prelungirea tonalităţii lui “e” pe expir puternic)

15. piu – piu - piu (pronunţie ritmică) cu – cu, cu – cu (cu alternarea tonalităţii)

16. b). Pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime. pa-pe-pi-po-pu-pă-pî ba-be-bi-bo-bu-bă-bî ta-te-ti-to-tu-tă-tî da-de-di-do-du-dă-dî sa-se-si-so-su-să-sî za-ze-zi-zo-zu-ză-zî

17. şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî ja-je-ji-jo-ju-jă-jî fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî va-ve-vi-vo-vu-vă-vî la-le-li-lo-lu-lă-lî ra-re-ri-ro-ru-ră-rî za-ze-zi-zo-zu-ză-zî ja-je-ji-jo-ju-jă-jî

18. c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte paronime) C - G cocoşi gogoşi cară – gară crai - grai caz – gaz luncă - lungă coală – goală stâncă – stângă cât – gât creier – greier

19. T - D tună dună tata – data tuş – duş tare – dare lată – ladă tura – dura pot – pod tac – dac roată – roadă trepte – drepte spate – spade topor – dobor clătite - clădite

20. P - B pară bară paie – baie pile – bile papa – baba pun – bun pat – bat pompă – bombă poală – boală prună – brună pere – bere alpine - albine pot – bot prici - brici

21. F - V file vile fată – vată foi – voi fin – vin far – var fiu – viu fază – vază facă – vacă fals - vals

22. S – Z sare zare sac – zac sar – zar seu – zeu seamă – zeamă vase – vaze oase – oaze varsă – varză groasă - groază

23. Ş - J şoc joc şale – jale şir – jir şapcă – japcă şură – jură prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură

24. d). Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: Ţ – Ce – Ci aţe – ace ţine – cine ţel – cel înţeapă – înceapă plăţi – plăci ţeapă - ceapă

25. R – L rac lac ramă – lamă rup – lup radă – ladă rob – lob rege – lege roz – loz care – cale rupă – lupă rampă – lampă cremă – clemă car – cal par - pal

26. Ş – S muşcă muscă şoc – soc laş – las şine – sine peşte – peste şold – sold paşte – paste şură – sură pişc – pisc coş – cos naş - nas

27. J - Z jar zar coji – cozi joi – zoi jale – zale gaj - gaz