Download
1 / 43
430 likes | 765 Vues
Enterprise Resource Planning (ERP) . Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificari organizationale importante, ?n sensul ?mbunatatirii modului de desfasurare a activitatii.Aceste ?mbunatatiri sunt cunoscute ?n literatura de specialitate sub numele Business Process Reengineering (BPR), adica Pr
E N D
1. Enterprise Resource Planning (ERP) Enterprise Resource Planning (ERP) reprezinta n general un sistem software de re?ea bazat pe arhitectura client/server.
Aceste sisteme au fost dezvoltate pentru gestionarea opera?iilor economice si tehnologice, si facilitarea integrarii tuturor proceselor, din faza de planificare, realizare si urmarire a productiei, pna la relatiile cu furnizorii, clientii sau alti parteneri de afaceri.
ERP este considerata expresia cea mai fidela a interdependentei dintre economic si tehnologia informationala.
Un studiu al pietei de software ERP, realizat de revista Computer Economics, indica un procent de 20% pentru organizatiile care au deja instalate suite integrate, n toate ramurile de activitate. n aceste procente, sunt predominante organizatiile cu activitate de productie.
Acelasi studiu releva ca popularitatea acestui sistem se va mentine la aceleasi cote ridicate, n conditiile n care 34% din firmele chestionate deruleaza un proiect ERP ori sunt n faza incipienta a unui astfel de proiect.
2. Enterprise Resource Planning (ERP) Proiectele ERP sunt adesea asociate cu modificari organizationale importante, n sensul mbunatatirii modului de desfasurare a activitatii.
Aceste mbunatatiri sunt cunoscute n literatura de specialitate sub numele Business Process Reengineering (BPR), adica Proces de Reinginerie a Afacerii.
Deoarece sistemele ERP ofera integrarea tuturor serviciilor si activitatilor de productie si economice, este evident ca ele reprezinta mult mai mult dect proiecte software.
Dincolo de schimbarile tehnologice, de infrastructura, beneficiile importante ale ERP deriva tocmai din:
schimbarile la nivelul proceselor economice, la nivelul structurii organizationale si la nivel de management al resursei umane;
activitatile de organizare si gestionare al informatiei.
Costurile, concretizate n software, hardware, consultanta si instruire sunt mult mai mari dect ale altor proiecte de aceeasi anvergura.
3. Enterprise Resource Planning (ERP) De exemplu o firma mare poate sa aloce unui proiect ERP un buget de aproximativ 100 milioane USD.
Producatorii solutiilor sunt de ctiva ani ntr-un proces de cercetare si adoptare n solutiile proprii a platformelor e-business.
Mai exact, din 1999, clasicele ERP-uri au mbracat o haina noua, fiind rescrise si transformate esential pentru a cuprinde toate avantajele oferite de Internet si, implicit, pentru a furniza noi functionalitati pe Internet.
ncepnd cu anul 2000, au fost lansate pe piata suite e-business ERP.
Pachetele Enterprise Resource Planning au devenit n anii '90 o prezenta obisnuita n marile corporatii si n companiile multinationale.
A doua jumatate a ultimului deceniu din secolul XX a nsemnat deschiderea lor si pentru segmentul ntreprinderilor medii si mici.
Initiativa generalizarii lor a determinat amplificarea popularitatii si a discutiilor din literatura de specialitate, iar primii ani din actualul secol XXI confirma importanta acestui fenomen.
4. Enterprise Resource Planning (ERP) Cresterea si succesul implementarilor n noul mileniu depind de masura n care suitele traditionale se pot extinde si integra module sau alte aplicatii specifice Internet. Existenta firmelor pe pietele electronice devine o necesitate.
ntr-o definitie orientata tehnologic, ERP reprezinta un sistem informational contabil bazat pe interfete grafice utilizator, baze de date relationale, limbaje de generatia a IV-a, instrumente CASE si arhitectura client/server.
Totusi, desi tehnologia este esentiala n realizarea ERP, definitia trebuie sa reliefeze ariile functionale acoperite: contabilitate, productie, vnzare, aprovizionare, stocuri, control de calitate etc.
Astfel, sistemele ERP sunt pachete de aplicatii formate din mai multe module care sprijina toate ariile functionale: planificare, productie, vnzare, marketing, distributie, contabilitate, financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service si ntretinere, logistica si e-business.
Arhitectura sistemului faciliteaza integrarea transparenta a modulelor, asigurnd fluxul informatiilor ntre toate functiunile ntreprinderii ntr-o maniera extrem de transparenta.
5. Enterprise Resource Planning (ERP) Alegerea sistemului ERP potrivit permite beneficiarului sa implementeze un sistem integrat unic, prin nlocuirea sau reproiectarea sistemelor functionale existente.
ERP consta din module software care acopera toate ariile functionale, structurate ca de exemplu: marketing si vnzari, service, proiectare si dezvoltare de produs, productie si controlul stocurilor, aprovizionare, distributie, resurse umane, finante si contabilitate, servicii informatice. Integrarea acestor module este realizata fara duplicarea informatiilor, cu ajutorul noilor tehnologii de baze de date si al retelelor de calculatoare.
Datele reprezinta fundatia unui sistem ERP.
Baza de date reprezinta un depozit central pentru stocarea si organizarea datelor.
Oferta de baze de date comerciale este mai restrnsa n comparatie cu oferta suitelor ERP:
n prezent sunt aproximativ cteva sute de aplicatii de tip ERP si numai 20 de platforme de baze de date .
6. Enterprise Resource Planning (ERP) Putini sunt furnizorii ERP care au avut succes n dezvoltarea propriilor platforme de baze de date.
Aceasta strategie este mai rar ntlnita, deoarece presupune un efort sustinut pentru a contracara avantajele oferite de platformele dezvoltate de firme specializate, deja testate si cunoscute pe piata.
Programele realizeaza legatura ntre bazele de date si functionalitatile deservite.
Altfel spus, functionalitatea este atinsa prin interactiunea dintre programe si bazele de date.
Programele asigura culegerea datelor, validarea, prelucrarea si transferul lor, ca si exportul datelor catre alte medii.
Pentru a obtine informatiile cerute, programele preiau date din bazele de date create prin alte programe, dar si din alte surse.
Astfel, datele pot fi introduse de operatori, de la tastatura ori prin preluare directa (scanarea codurilor bara, spre exemplu).
7. Enterprise Resource Planning (ERP) Interfetele devin tot mai importante, o data cu dezvoltarile tehnologice, deoarece asigura comunicarea mai usoara ntre diferite medii.
Prin interfete adecvate, programele pot prelua date si din alte surse: Internet, Electronic Data Interchange (EDI), echipamente de productie, alte programe de aplicatii
Rezultatele prelucrarii sunt oferite utilizatorilor sub forma de rapoarte, fie afisate pe ecranul monitorului (display-uri), fie tiparite la imprimanta, dar si sub forma de fisiere, care pot fi exportate si prelucrate cu ajutorul altor medii de lucru.
Prima modalitate de furnizare a rezultatelor - pe ecran - are avantajul interactivitatii: actualele sisteme ERP au dobndit tot mai multa flexibilitate.
Informatiile afisate pe ecran sunt diferite n functie de tipul de utilizator care le solicita si pot fi chiar personalizate pentru fiecare utilizator n parte.
Astfel, dupa delimitarea cmpurilor de date solicitate, pot fi operate selectii asupra acestora, sunt posibile sortari dupa criterii diferite si pot fi stabilite operatiile pe anumite cmpuri de date.
8. Enterprise Resource Planning (ERP) Pe de alta parte, afisarea diferentiata a informatiilor pe categorii de utilizatori este un aspect impus de politica de securitate a datelor n cadrul organizatiei.
n sistemele ERP de ultima generatie sunt incluse formulare care afiseaza informatiile ntr-o interfata grafica, ntr-un mod simplu si intuitiv de operare.
Utilizatorul poate obtine direct si interactiv informatiile dorite.
Din punct de vedere tehnic, este vorba n primul rnd de programarea soft, care a nlocuit programarea hard.
Aceasta permitea scrierea de programe fixe ca si functionalitate, n care optiunile sunt limitate la cele avute n vedere initial.
Programarea soft a devenit posibila o data cu generalizarea interfetelor grafice utilizator si se combina cu programarea vizuala si cea dirijata de evenimente.
9. Enterprise Resource Planning (ERP) n acest mod a fost mbunatatita flexibilitatea aplicatiilor, nu numai pentru iesiri, ci si pentru intrari si prelucrari de date: acelasi program poate fi operat n mod diferit de catre utilizatori diferiti.
n ce priveste rapoartele, pe lnga posibilitatea de parametrizare a acestora, sistemele ERP au un generator de rapoarte, cu ajutorul caruia pot fi construite noi rapoarte, ce nu au fost prevazute n cerintele initiale.
Cel mai des ntlnit este formatul tabelar (Excel, Lotus 1-2-3 etc.), care poate fi salvat si exploatat mai apoi cu ajutorul fisierelor de calcul (pentru analize complexe asupra datelor, calcule suplimentare, grafice).
Aceasta optiune de export este deosebit de importanta n sporirea functionalitatii de ansamblu a sistemelor ERP, deoarece elimina cererile de modificare ulterioara a aplicatiilor din partea beneficiarilor.
n fine, sistemele ERP pot genera ca iesiri diferite documente, cu forma si continut standard: facturi, avize de expeditie, NIR-uri, comenzi etc.
10. Enterprise Resource Planning (ERP) Daca n primele sisteme ERP, nu era posibila configurarea documentelor de iesire n forma dorita (firmele fiind nevoite sa modifice formatele), sistemele actuale ofera diverse solutii pentru obtinerea iesirilor n formatul dorit.
In sistemele ERP sunt utilizate instrumente de proiectare ce permit flexibilitate n definirea iesirilor.
Majoritatea sistemelor ofera facilitati grafice, pentru utilizarea nsemnelor firmei (logo/antet specific).
Un alt element conceptual de baza al sistemelor ERP l constituie fluxurile de procese sau fluxuri de opera?ii (workflow).
Ele ilustreaza desfasurarea unui anume proces functional, cum ar fi calculul, nregistrarea si plata salariilor n cadrul sistemului ERP.
Aplicatiile workflow se refera la modul n care aplicatia reflecta un flux de procese economice dintr-o arie functionala.
11. Enterprise Resource Planning (ERP) Desi tipologia acestor aplicatii este mai ampla, avem n vedere doar doua tipuri de aplicatii:
functionale (specifice unei functiuni) ;
inter functionale, care implica activitati ce se regasesc n doua sau mai multe functiuni.
Abordarea pe procese este superioara celei functionale, deoarece activitatile se desfasoara nu doar n cadrul unei functiuni, ci adesea traverseaza" mai multe domenii functionale.
n cea mai simpla acceptiune, workflow defineste, creeaza si supravegheaza executia fluxurilor de lucru prin intermediul unui software specializat.
Cea mai importanta caracteristica este flexibilitatea, care permite adaptarea usoara a fluxurilor din sistem la fluxurile proceselor economice din organizatie.
Unele sisteme ERP includ un modul functional pentru stabilirea si gestionarea fluxurilor de activitati specifice fiecarei organizatii.
12. Caracteristicile sistemelor ERP Principalele caracteristici ale sistemelor ERP sunt:
sunt pachete software proiectate n medii client/server;
prelucreaza majoritatea tranzactiilor organizatiei;
integreaza si unifica procesele economice;
utilizeaza o baza de date la nivelul organizatiei, n care datele sunt introduse o singura data;
permit accesul la date n timp real;
ofera suport multivaluta si multilingv;
sunt adaptate specificului dat de ramura n care opereaza organizatiile (diferite ramuri industriale, servicii, comert, banci, sanatate etc.);
permit realizarea de adaptari fara interventia programatorilor.
13. Avantajele sistemelor ERP Beneficiile si avantajele unui sistem ERP sunt:
informatii online / n timp real pentru toate ariile functionale ale unei organizatii;
standardizarea datelor si claritatea acestora la nivel de ntreprindere;
aplicatiile includ "cele mai bune practici" din industria respectiva;
eficienta pe care o nregistreaza compania;
analizele si rapoartele ce pot fi folosite la planificari pe termen lung;
informatia este introdusa n sistem o singura data;
obliga la folosirea "celor mai bune practici" din industrie;
permite personalizari;
furnizeaza functionalitati pentru interactiunea cu alte module;
furnizeaza instrumente de raportare manageriala diversificate.
14. Descrierea avantajelor
15. Dezavantaje Majoritatea problemelor pe care le ntlnim la sistemele ERP sunt urmate de investitii inadecvate n ceea ce priveste personalul implicat n training, inclusiv schimbarile implementate si testele, att articolele lipsa a politicii incorporate protectoare a integritatii datelor n sistemele ERP ct si regulile de folosire.
Restrictiile ERP-ului includ:
Succesul depinde de aptitudinile si experienta fortei de munca, inclusiv training-ul despre cum sa facem sa functioneze bine sistemul.
Multe companii reduc cheltuielile, minimaliznd bugetul pentru pregatire.
n particular, detinatorii micilor ntreprinderi folosesc pentru sistemul lor ERP un personal cu educatia insuficienta n ceea ce privesc regulile de functionare a sistemului n general, cum ar fi baza APICS si n particular cum pachetul de vnzare ERP este folosit.
16. Dezavantaje Sistemele pot fi dificil de utilizat si sunt, uneori, etichetate ca fiind prea rigide si neadaptabile personalului din compania respectiva si genului de afacere. .
Sistemul poate suferi de problema de genul legatura slaba- poate fi lipsit de rezultate la un departament sau la unul dintre parteneri si astfel poate afecta celelalte legaturi.
Majoritatea legaturilor integrate au nevoie de exactitate n alte aplicatii ca sa lucreze eficient.
mpotrivirea n a trimite informatii ntre departamente poate reduce eficienta softului.
Mai sunt ntlnite, de asemenea, la parteneriate probleme de compatibilitatea a sistemelor.
17. Caracteristicile solutiilor ERP n general solutiile de acest tip acopera ntreaga activitate economica a unei companii.
Gestioneaza att relatiile cu furnizorii, activitatea de aprovizionare, depozitarea, fluxurile de productie, controlul calitatii, desfacerea ct si activitatea economico-financiara a companiei. Nu sunt excluse nici operatiunile de salarizare, resurse umane.
Un sistem ERP se deosebeste de orice alte sisteme prin cteva concepte care stau la baza constructiei lor si fac din acestea unelte de baza ntr-o economie competitiva.
Dintre acestea le mentionam pe cele mai importante:
modul unitar de organizare a datelor;
integrarea tuturor functionalitatilor disponibile n cadrul sistemului (gestiune contabila si financiara, productie, aprovizionare, vnzare, salarizare, etc.);
18. Caracteristicile solutiilor ERP extensibilitate - orice ERP permite extinderea prin adaugare de noi functionalitati;
posibilitatea de adaptare pentru orice procese economice;
posibilitatea de modificare a proceselor n ton cu modificarea legislativa;
analiza financiar-contabila multidimensionala (pe proiecte, tip de activitatea, etc.);
definirea, bugetarea si urmarirea executiei bugetelor;
raportare adaptata necesitatilor si tipului de afacere;
raportare contabila folosind mai multe sisteme (IAS,GAAP);
posibilitatea de a gestiona un grup de companii;
posibilitatea de consolidare a mai multor companii dintr-un grup.
19. Caracteristicile solutiilor ERP Una dintre situatiile n care un sistem ERP mbunatateste activitatea este modul de preluare a comenzilor clientilor.
Acestea sunt nregistrate ntr-un sistem unic. Toate persoanele implicate n preluarea, facturarea si transportul aferente comenzii pot vedea aceleasi informatii.
Este eliminat factorul uman care ar trebui n lipsa unui ERP sa reintroduca aceleasi date de mai multe ori n diverse module software disparate. Probabilitatea de a lucra cu date eronate este foarte mult redusa.
Practic un ERP permite tuturor acelora implicati n activitatea companiei din diferite departamente si locatii sa lucreze folosind un sistem unitar.
Interventia unei persoane asupra unor date are efecte multiple n sistem, ceea ce face ca mai trziu orice utilizator care are nevoie de acea informatie sa o regaseasca ntr-o forma actualizata.
Comunicare n companie se realizeaza mult mai eficient si cu date sigure.
20. Caracteristicile solutiilor ERP ERUp-ul standardizeaza modul n care se desfasoara activitatile n companie. Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pasi pe care trebuie sa i faca o companie pentru a putea adera la o certificare ISO.
Pentru ca cifrele urmatoare vorbesc de la sine despre avantajele unei solutii ERP:
reducerea stocurilor - 18% ;
reducerea costurilor cu materiale - 5% ;
reducerea costurilor aditionale/salarii - 8%;
cresterea vnzarilor si a satisfactiei clientilor - 12%;
mbunatatirea controlului financiar contabil - 16%.
Productia este cel mai important proces n lantul valorii ntr-o ntreprindere producatoare, iar calitatea si competitivitatea pe piata a produselor rezultate din procesul de productie este esentiala.
21. Caracteristicile solutiilor ERP Pentru ndeplinirea acestor deziderate este esentiala eficienta sistemului informatic de gestiune a activitatii. Numai implementarea unei solutii informatice perfect modelate pe specificul activitatilor unei ntreprinderi producatoare poate asigura premisele competitivitatii acesteia.
Justificarea investitiei ntr-un sistem ERP:
Eficientizarea ntreprinderii;
Standardizarea proceselor economice;
Eliminarea insulelor informationale;
Modularitate si arhitectura deschisa, care faciliteaza adoptarea tehnologiilor viitoare .
22. Costurile implementarii unui ERP
Cnd vorbim de costurile unui ERP ne referim de fapt la costurile tuturor actiunilor pe care compania trebuie sa le execute pentru a avea un proiect de succes.
n literatura de specialitate se vorbeste de TCO (total cost of ownership). n aceste costuri sunt incluse licente, instalari, configurari, training utilizatori, integrare aplicatii, etc.
Pe plan local (n Romnia) putem vorbi costuri TCO care pornesc de la 50 mii si 500 milioane Euro. Limita superioara este atinsa doar de companiile mari multinationale.
Limita inferioara reprezinta un buget minim pe care o companie trebuie sa l aloce atunci cnd doreste sa investeasca ntr-un ERP.
Riscul de a avea un proiect esuat atunci cnd se alege o solutie doar dupa pret, din pacate, n Romnia este foarte mare.
Este de preferat ca n cazul n care nu se pot gasi surse interne de finantare sa se apeleze la o companie specializata n finantarea proiectelor IT&C.
23. Durata implementarii unui ERP n general cnd vorbim de companii medii din Romnia timpul de implementare este strns legat de gradul si nevoia de adaptare a aplicatiei la nevoile companiei.
Se mai observa o accentuata legatura ntre acest timp si gradul n care managementul companiei si utilizatorii aplicatiei se implica n reusita proiectului.
n general acest interval variaza foarte mult situndu-se ntre 3-4 luni si 10-12 luni.
Ca orice proiect exista probabilitatea ca acesta sa esueze. Modul n care sunt eliminate riscurile proiectului pot micsora sau mari aceasta probabilitate.
Conteaza foarte mult modul n care se implica echipa de implementare, comunicarea ntre echipa furnizorului si a beneficiarului, motivatia viitorilor utilizatori si altele.
24. Prezentare SAP n ultimul timp au aparut o multitudine de aplicatii pentru gestionarea n timp util a diverselor date legate de administrarea afacerilor, ca raspuns la cresterea complexitatii si a volumului sarcinilor manageriale.
Un aspect important ce trebuie avut n vedere de aceste aplicatii este facilitarea luarii unor decizii manageriale n timp util, preferabil ct mai scurt, n conditiile existentei unui volum imens de date legate de orice aspect si detaliu al unei afaceri, produse, echipamente.
Deciziile luate trebuie sa fie compatibile cu aspectele concrete ale afacerii si n acelasi timp transformarea lor n actiuni precise si corecte se impun se faca ct mai rapid.
Tinnd cont de aceste deziderate si de continua evolutia a domeniului IT, aplicatiile au nceput sa corespunda acestor cerinte ntr-un grad din ce n ce mai mare.
25. Prezentare SAP Func?ionarea unitara a instrumentelor software si echipamentelor n scopul realizarii acestor deziderate a condus la conturarea unor sisteme integrate.
Acest lucru a ncercat si n parte l-a reusit aplicatiile integrate SAP prescurtare avnd ca ultima interpretare Systems, Applications and Protocol in Data Processing.
Prima versiune a SAP R/1 realiza gestionarea automata a contabilitatii firmelor.
Litera R provine de la faptul ca aplicatia oferea o procesare n timp Real a datelor.
n anii 70 a aparut versiunea R/2. SAP R/2 constituia un pachet de aplicatii software pentru gestionarea afacerilor implementate pe mainframe.
Aceasta versiune a avut mult succes n anii 80 si nceputul anilor 90.
26. Prezentare SAP Versiunea SAP R/2 fost folosita ndeosebi de marile companii europene multinationale care aveau nevoie de procesarea n timp real a datelor cu posibilitati de folosirea simultana a mai multor sisteme monetare si a mai multor limbi.
Odata cu SAP R/3 s-a implementat o arhitectura client-server ce a permis folosirea de platforme si sisteme de operare diverse.
Aceasta versiune a fost lansata n iulie 1992.
Prin facilitatile si puterea de integrare ce o oferea, SAP a ajuns sa domine piata aplicatiilor software pentru mediul afacerilor n urmatorii 10 ani.
27. Prezentare SAP
28. Prezentare SAP Grupul Integrator/SAP Romania este o societate cu capital romanesc, ce ofera solutii directe de consultanta n business management si sisteme informatice integrate de gestiune a resurselor ntreprinderii (ERP).
Compania ocupa pozitia de lider pe piata solutiilor ERP din Romania, detinnd, la sfarsitul anului 2000, o cota de piata de 52,5%, potrivit datelor furnizate de IDC (International Data Corporation).
29. Organizarea SAP Tinnd cont de multitudinea de domenii economice n care se aplica solutiile SAP, ca de altfel si multimea de departamente interne ale unei companii conectate prin SAP, era de asteptat ca SAP sa capete o organizare modulara pentru a fi ct mai flexibila si eficienta.
Astfel SAP contine urmatoarele module:
Finante si Conducere(FICO);
Resurse umane (HR);
Managementul materialelor(MM);
Vnzare si distributie(SD);
Planificarea productiei (PP).
30. Organizarea SAP Aceste module contin la rndul alte module, exista chiar minimodule independente. Iata o lista de astfel de module secundare:
FI-AP contabilizare iesiri(plati);
FI-AR contabilizare intrari;
FI-FM managementul fondurilor;
FI-CA contabilizare contract;
CO-PA - analiza profitului;
CO-PC costul produsului;
AM managementul activelor;
PS sistemul proiectului;
FS asigurari;
IS solutii pentru medii industriale;
IS-ADEC industria aerospatiala si de aparare;
31. Organizarea SAP IS-AFS mbracaminte si ncaltaminte;
IS-B aplicatii bancare;
IS-BEV industria bauturilor;
IS-DFS industria apararii si securitatii;
IS-H managementul spitalelor;
IS-HER managementul institutiilor de nvatamnt superior;
IS-M industria media;
IS-MIN industria miniera;
IS-MP industria de morarit;
IS-OIL industria de extractie, prelucrare a petrolului;
32. Organizarea SAP Alte module secundare:
IS-PS managementul sectorului public;
IS-T managementul telecomunicatiilor;
HR-PA administrarea personalului;
HR-PB recrutarea personalului;
HR-PD pregatirea personalului;
HR-PY plata personalului;
QM managementul calitatii;
SD vnzari si distributie;
WM managementul depozitelor.
33. Organizarea SAP Aceste module cu toate ca pot functiona individual au si posibilitati de interconectare.
O implementare SAP desi este costisitoare att financiar ct si logistic ofera o serie de avantaje nete.
n primul rnd un avantaj ar fi experienta si resursele de management puse la dispozitie de SAP, un alt avantaj ar fi ca valoarea afacerii si a companiei va creste n urma crearii unui sistem integrat de gestionare.
Solutiile SAP devin cu adevarat avantajoase pentru marile companii nationale si multinationale si mai putin pentru companiile mici si mijlocii.
34. Tehnologii puse la dispozitie de SAP SAP R/3 este o aplicatie bazata pe interactiunea client-server.
Nivelul de prezentare sau client constituie un mod de interfatare cu aplicatia.
Nivelul aplicatie abordeaza toate operatiile legate de procesarea logica a datelor si nivelul baza de date nregistreaza si pastreaza toate informatiile despre sistemul integrat, inclusiv tranzactiile si configurarea datelor.
Aplicatiile din SAP R/3 sunt realizate ntr-un limbaj specific propriu, numit ABAP (Advanced Business Application Programming Programarea avansata a aplicatiilor de afaceri).
Versiunea ABAP/4 constituie un limbaj de generatia a patra (4GL), orientat spre crearea de aplicatii simple dar puternice.
n plus R/3 mai ofera si un mediu complet de dezvoltare de aplicatii. n acest mediu se pot modifica aplicatii SAP deja existente pe lnga crearea de aplicatii cu totul noi.
35. Tehnologii puse la dispozitie de SAP Interactiunea n ABAP cu bazele de date se face sub forma unor comenzi Open SQL.
Alt aspect al mediului SAP este posibilitatea de lucru cu interfete grafice. Totodata pentru a oferi un suport deplin n organizarea si gestionarea elementelor de program si de interfata s-a implementat conceptul de obiect n ABAP.
Partea cu adevarat dificila din ABAP este implementarea de solutii specifice. n aceasta privinta doua aspecte trebuie avute n vedere:
configurarea si adaptarea la structura manageriala si la specificul economic al companiei. Astfel diferite companiei desi cu profil asemanator de activitate pot avea o structura a bazelor de date si a interfatarii lor diferita.
extensii ce tin de comunicarea de informatii ntre sisteme.
36. Tehnologii puse la dispozitie de SAP Aceasta presupune dezvoltarea de cod n ABAP prin care sa se precizeze ce date sa fie accesibile prin mijloace de interfatare catre alte sisteme, ce informatii sunt relevante dintr-un sistem pentru activitatea altui sistem.
Tinnd cont de complexitatea implementarii, companiile sunt nevoite sa recruteze consultanti SAP bine pregatiti pentru a realiza sarcina. Implementarea trebuie sa tina cont de specificul companiei, de ce are compania nevoie dar si de resursele de care aceasta dispune.
37. SAP NetWeaver Una din cele mai noi aplicatii de la SAP este SAP NetWeaver.
Aceasta ofera acea gama de solutii specifice aplicatiilor integrate care permite lucrul n comun inter-comunicarea dintre module, construirea de aplicatii avnd drept baza alte aplicatii, prin aceasta urmarindu-se reducerea costurilor crearii de aplicatii pentru gestionarea afacerilor.
38. SAP NetWeaver Aplicatia SAP presupune conlucrarea a patru aspecte principale:
integrarea persoanelor n cadrul acesteia se urmareste:
accesul la informatie pe canale multiple;
crearea unui portal;
colaborare ;
integrarea informatiilor:
informatii despre specificul afacerii si administrare afacerilor n general;
informatii si cunostinte despre mecanismele afacerii;
managementul datelor principale;
integrarea proceselor:
broker pentru integrarea proceselor;
managementul proceselor din afacere;
platforma aplicatiei:
J2EE (Java 2 Platform Enterprise Edition);
ABAP ;
Abstractizarea (acces nediscriminativ) pentru un tip larg da baze de date si sisteme de operare.
39. SAP NetWeaver SAP pune la dispozitie urmatoarele mijloace de integrare:
SAP Enterprise Portal Portal pentru companii;
SAP Mobile Infrastructure;
SAP Business Intelligence;
SAP Master Data Management;
SAP Exchange Infrastructure;
SAP Web Application Server;
Pe de alta parte pe lnga serviciile prezentate anterior mai sunt puse la dispozitie si unelte de dezvoltare si management ca:
SAP NetWeaver Developer Studio;
SAP Visual Composer;
SAP Composite Application Framework;
SAP Solution Manager.
40. SAP NetWeaver SAP Enterprise Portal (pe scurt SAP EP) permite utilizatorului sa se concentreze asupra sarcinii ce o are de realizat prin punerea la dispozitie a tuturor resurselor si instrumentelor necesare ntr-un singur program prin intermediul unui singur element de interfata.
Astfel desi n mod normal ar fi nevoie de mai multe aplicatii pentru ndeplinirea sarcinii, prin conceptul de portal implementat de SAP EP sunt puse la dispozitii unelte specifice special realizate pentru realizarea sarcinii.
SAP Mobile Infrastructure (SAP MI) permite construirea unei interfete unificate ntre aplicatiile SAP si dispozitivele electronice mobile de genul celularelor, pagerelor, PDA-urilor.
Deoarece n mod obisnuit fiecare dispozitiv mobil are un mijloc specific de interfatare, realizarea unui modul care s-a treaca peste diferente si sa comunice informatia .
41. SAP NetWeaver Aplicatiile SAP MI sunt realizate n SAP NetWeaver Developer Studio si sunt destinate a fi rulate pe SAP Web AS sau pe dispozitive mobile. Pentru a realiza compatibilitate SAP MI foloseste meta-date, adica date referitoare la functionalitatea si elementele controlate de interfata si mai putin cele legate de aspect si un anumit mod de deservire al comenzilor prin acea interfata.
SAP Business Intelligence (SAP BI) permite punerea n comun si interactiunea dintre informatie, capacitati de analiza a informatiei si mijloace de facilitare a ntelegerii, si de asemenea posibilitate de a informa si pe altii interesati de lucrurile ce au fost observate prin intermediul acestui serviciu. Practic acest serviciu permite accesul la un depozit de date care pastreaza datele ntr-o forma normalizata, si extragerea informatiilor dorite ntr-o forma interactiva, forma ce permite interogari complexe.(asa numitele InfoCubes).
42. SAP NetWeaver SAP Master Data Management (SAP MDM) lucreaza tot asupra bazelor de date permitnd ca informatii nespecifice, folosite n mai multe module SAP sa fie armonizate pentru evitarea contradictiilor ntre baze de date, sau informatiilor eronate sau incomplete.
Reducerea informatiilor eronate duce la scaderea costurilor de mentinere si administrare a sistemelor integrate.
Daca serviciul precedent doar exploata o baza de date, acest serviciu supravegheaza si mentine o baza de date ntr-o stare buna de sanatate.(asa-zisa rezolvare a inconsistentelor). Si acest serviciu lucreaza pe SAP Web AS.
SAP Exchange Infrastructure (SAP XI) se ocupa cu gestionarea schimbului de informatii dintre module, servicii etc. din cadrul SAP.
Acest serviciu realizeaza un transfer securizat si perfect compatibil ntre modulele SAP. Pe lnga gestionarea transferului se mai ocupa si de convertirea diferitelor formate de date transmise n formate compatibile interschimbabile.
43. SAP NetWeaver Acest serviciu permite un grad ridicat de automatizarea a raspunsurilor si transferurilor ca si o configurabilitate deosebita a oricarui aspect sau comportament.
De asemenea mai permite folosirea de servicii Web de tipul trimiterii si primirii de masaje.
SAP Web Application Server(SAP Web AS) este elementul fundamental din structura lui SAP NetWeaver.
n momentul n care se dezvolta o aplicatie aceasta se creeaza n totalitate prin SAP NetWeaver Developer Studio, dar cnd se ruleaza executia ei se face prin SAP Web AS.
Acest serviciu suporta n acelasi tip doua limbaje JAVA (versiune J2EE 1.3) si ABAP. Mai permite, printre altele, construirea de pagini Web si creare si mentinerea de servicii Web.
Un alt aspect este compatibilitatea cu mediul SAP Web Dynpro ce permite crearea de interfete prin modelare si generare de cod.
