1 / 105

Bacili Gram pozitivi

Bacili Gram pozitivi. Bacillus anthracis , showing centrally placed endospores and a streptobacillus arrangement. genul Bacillus genul Clostridium genul Corynebacterium. Genul Bacillus. Caractere generale:. bacili Gram - pozitivi aşezare în lanţuri aerobi

geneva
Télécharger la présentation

Bacili Gram pozitivi

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Bacili Gram pozitivi Bacillus anthracis, showingcentrally placed endospores and a streptobacillusarrangement genul Bacillus genul Clostridium genul Corynebacterium

  2. Genul Bacillus

  3. Caractere generale: bacili Gram - pozitivi aşezare în lanţuri aerobi spor situat central, Ø spor < Ø bacil capsula (B. anthracis)

  4. Specii : B. anthracis (infecţia cărbunoasă) -singura specie patogena B. cereus (toxiinfecţii alimentare) B. subtilis (saprofit, rar toxiinfecţii alimentare) B. polymyxa (scop industrial pentru biosinteza antibioticelor) B. stearothermophylus (controlul sterilizării prin autoclavare)

  5. Patogenitate Bacilul cărbunos invadează organismulgazdă şi elaborează o exotoxină.

  6. Bacillus anthracis  antraxul sau infecţia cărbunoasă antropozoonoză, are un caracter profesional: fermieri, medici veterinari, macelari, industria pielariei la animale ierbivore (ovine, bovine, mai rar la cabaline şi suidee) pătrunderii sporilor prezenţi pe sol. omul se îmbolnăveşte prin contactul cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acestea.

  7. Antraxul Manifestarea clinică umană este condiţionată de calea prin care bacteriile pătrund în organism. Forma cutanată Forma pulmonară Forma gastro-intestinală

  8. Forma cutanata – “pustula maligna” apare ca o leziune unica /multipla inconjurata de edem la inceput, apare sub forma de macula–papula-pustula apoi, se transforma intr-o crusta de culoare neagra (de aici provenind si numele de carbune)

  9. Antrax cutanat 2 1 3 1 - vezicula 2 - pustula 3 - crusta

  10. Forma pulmonara se manifesta sub forma unei pneumonii severe

  11. Antrax respirator contaminarea:inhalareasporilor

  12. Forma gastro-intestinala evolueaza ca o enterita grava cu scaune muco-sangvinolente

  13. Antrax gastrointestinal Contaminarea: ingestia de carne infectata

  14. Tratament ser ce contine anticorpi specifici impotriva bacilului carbunos, Penicilina – doze mari. !Pacientul va fi internat si izolat pana la obtinerea vindecarii! tratamentul cu penicilina dureaza cel putin 10 zile; se administreaza doze mari de penicilina G – 2. 000. 000 UI, la fiecare 6 ore. daca pacientul este alergic la penicilina, ca alternativa terapeutica, pot fi utilizate urmatoarele chimioterapuice: eritromicina, ciprofloxacina eritromicina.

  15. Tratament • leziunile tegumentare trebuie atent ingrijite – toaletate si badijonate. • daca boala este deosebit de severa, se pot administra seruri ce contin antitoxina antrax; • mai pot fi utilizate medicamente precum: • antipiretice • tonice cardiace.

  16. Prevenirea bolii: • sterilizarea animalelor moarte din zonele endemice (incinerare, îngropare în gropi acoperite cu var). • produsele animale contaminate – autoclavate

  17. VACCINAREA IN ANTRAX vaccinul NU contine B.anthracis vaccinul a fost introdus in1970 ofera protectie fata deforma cutanatasi ceainhalatorie este recomandat persoanelor intre 18 - 65 de ani expuse la locul de munca si militarilor prezinta numeroase efecte adverse sunt necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie

  18. Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasa recoltarea produselor patologice: principalul produs patologic: –serozitatea din pustula se mai poaterecolta: sputa, fecale, tesut de necropsie

  19. Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasa examen microscopic direct: pe frotiu colorat Gram: apar sub forma de bacili lungi, izolati sau in lanturi Gram – pozitivi capsulati

  20. BACILLUS ANTHRACIS cultura pura produs patologic

  21. Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasa izolarea: se realizeaza prin insamantare pe: geloza simpla geloza - sange

  22. Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasa Identificare: Proprietati morfo-tinctoriale: bacili mari, lungi si grosi cu capete taiate drept asezati in lanturi asemanati cu “trestia de bambus” Gram – pozitivi capsulati imobili sporulati cu sporul situat central (Ø sporului <Ø celulei vegetative

  23. Diagnosticul de laborator in infectia carbunoasa Caractere de cultură: pe mediile solide: coloniimari,plate,uscate,opace,cu marginile neregulate,comparate cu o “coama de leu” / ”cap de meduza”. formele R - patogene

  24. BACILLUS - agar nutritiv

  25. BACILLUS ANTHRACISAgar - sange NU produce hemoliza! AGAR CROMOGEN

  26. Diagnosticul infectiilor produse de bacteriile anaerobeGenul ClostridiumAnaerobi nesporulati

  27. se disting de ceilalti germeni prin incapacitatea de a se dezvolta in prezenta oxigenului atmosferic necesita un potential de oxido-reducere scazut necesitand medii speciale si tehnici adecvate de cultivare

  28. Se impart in 2 mari grupe: ANAEROBI SPORULATI(Genul Clostridium) ANAEROBI NESPORULATI(o multitudine de germeni) prezenti pe mucoase si in intestinul omului,obisnuit comensali,rar intalniti in patologia umana

  29. Cultivarea anaerobilor MEDII DE CULTURA UTILIZATE: - bulion cu acid thioglicolic - Tarozzi - geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin incorporare) Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se sigileaza cu parafina).

  30. Genul Clostridium a primit numele dupa forma determinata de spor care are diametrul>diametrul transversal al celulei –o deformeaza larg raspanditi in special in sol se pot gasi in intestinul omului si al animalelor,praf,apa,lapte

  31. Caractere generale bacili Gram - pozitivi, sporulaţi Ø spor > Ø bacil sporul situat: terminal subterminal central sporul asigură rezistenţa deosebită în mediul exterior mobili, necapsulaţi Excepţie: C. perfringens → imobil, capsulat

  32. Caractere generale strict anaerobi unele specii produc exotoxine puternice si sunt patogene pentru om si animale. majoritatea speciilor saprofite sol materie organică în descompunere rol important în procesele de putrefacţie

  33. Spori

  34. Specii de importanta medicala: Cl.tetani Cl.botulinum germenii gangrenei gazoase Infectiile apar dupa crearea unor conditii speciale de inmultire si elaborare de toxina in tesuturi, prin ranire(tetanos,gangrena gazoasa) in alimente ingerate(botulism,toxiinfectii date de Cl.perfringens)

  35. Toxiinfectia tetanica Tetanosul-toxiinfectie caracterizata prin simptome nervoase cu contractii tonico-clonice si paralizii data de toxina bacilului tetanic care difuzeaza in organism si actioneaza asupra sistemului nervos Infectia apare in urma unor plagi (adanci si zdrobite/in urma unor intepaturi)murdarite de impuritati (pamant,resturi de imbracaminte)

  36. Factor de patogenitate : toxina tetanică Are două componente: tetanospasmina → componenta neurotoxică tetanolizina → liza hematiilor

  37. Patogeneza toxina tetanica blocheaza eliberarea de neurotransmitatorilor inhibitori ai sinapselor neuromusculare. se elibereaza continuu acetilcolina, ceea ce conduce la aparitia: spasmelor neuromusculare, disfunctiei nervilor cranieni, cu aparitia de trismus, risus sardonicus, in final contractura generalizata (opistotonus), deces prin spasm glotic

  38. Tratament tratament initiat pe baza diagnosticului clinic toaleta corespunzătoare a plăgilor Penicilina

  39. Profilaxie imunizare cu anatoxina tetanica asociata cu anatoxina difterica si B.pertussis sub forma trivaccinului DiTePer la primovaccinare ulterior,cu bivaccin DiTe (anatoxina tetanica asociata cu anatoxina difterica)

  40. Diagnostic direct diagnosticul in tetanos se bazeaza in mare masura pe: observatia clinica cu simptomatologie specifica. administrarea serului antitetanic se face pe baza suspiciunii clinice fara a astepta rezultatul examenului de laborator

  41. Recoltarea produselor patologice puroi tesuturi din plaga pansamente medicamente

  42. Examen microscopic Nu da rezultate, adesea, deoarece bacilii tetanici sunt putini la numar sau se pot confunda cu alti germeni asemanatori!

  43. Izolarea medii speciale pentru anaerobi

  44. Identificarea Caractere morfo-tinctoriale: pe frotiu colorat Gram: se vad bacili lungi,subtiri,drepti,cu capatul taiat drept unii au un spor terminal, mare, rotund, care ii dau aspect de “bat de tobosar” sau “ac de gamalie” sporii liberi sunt rari coloratia Möeller – pentru spori

  45. Clostridium tetani - spor situat teminal

  46. Identificarea Caractere de cultura: bacilul tetanic se dezvolta pe medii simple in anaerobioza stricta pe geloza apar colonii rotunde,cenusii - galbui,marginile rau delimitate, structura granulara.

  47. Toxiinfectia botulinica botulismul - toxiinfectie alimentara foarte grava cauzata de Cl.botulinum mortalitate ridicata caracterizata prin fenomene gastro-intestinale si nervoase apar prin ingerarea unor alimente conservate necorespunzator de origine animala(carne,sunca)sau vegetala(diverse conserve) in care s-a dezvoltat bacilul botulinic si a eliberat toxina sa.

More Related