Download
morfologie bacteriana formatiuni facultative n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE PowerPoint Presentation
Download Presentation
Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE

Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE

187 Vues Download Presentation
Télécharger la présentation

Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Morfologie bacterianaFORMATIUNI FACULTATIVE Dr. Carmen Costache

  2. FORMATIUNI FACULTATIVE • Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură • aderenţa, • rezistenţă la fagocitoză ( unele fiind factori de patogenitate.) CAPSULA • strat amorf de înveliş • 3 structuri : • Capsula microscopică :poate înconjura 1-2 bacterii. • Ex. Pneumococi, Meningococi, Hemofili, Bacilul cărbunos, Klebsiella, Clostridium perfringers. • Microcapsulă: antigenul K / antigen Vi la Salmonella. • se evidenţiază doar în microscopie electronică • poate înconjura doar parţial peretele celular. • Stratul mucos produs doar în condiţii naturale =>patogene

  3. Capsula se evidenţiază 1. În frotiuri prin: • coloraţii negative, • nu colorează capsula, • vizibilă ca un halou alb în jurul bacteriilor: • coloraţia Gram (prod. patologic), • Burri (culturi pure) • coloraţii pozitive: coloraţia Muir 2. Prin reacţii antigen - anticorp: • reacţia de precipitare şi reacţia de umflare a capsulei 3. După aspectul coloniilor pe medii de cultură: • foarte mucoase

  4. CAPSULA

  5. Compoziţie chimică • polizaharidică, • majoritatea bacteriilor capsulate (Pneumococ, Meningococ, Hemofili). • polipeptidică: • polimer al acidului D - Glutamic, la bacilul cărbunos. • proteică • Yersinia pestis, • polimer de acid hialuronic la Streptococ β - hemolitic. Rol • 1. antigen bacterian. • 2. factor de patogenitate bacterian: • se opune fagocitării bacteriilor.

  6. GLICOCALIXUL • strat de suprafaţă sintetizat de bacterii în mediul lor natural. • structurat, • fibre polizaharidice lungi (dextran sau levan) • se poate evidenţia doar în microscopie electronică Rol • 1.adezina polizaharidică • 2.factor de colonizare • Ex. Mutanul ( Streptococus mutans) - aderă de smalţul dentar cu formarea cariei dentare. Bacteriile produc metaboliţi acizi, care atacă smalţul dentar.

  7. PILII COMUNI (FIMBRII) • Pleacă din membrana citoplasmică, străbat PC • formaţiuni filamentoase, tubulare scurte • număr mare (aproximativ 100 - 200 pili). • natură proteică (pileină ). • determinism cromozomial • mai rar determinism plasmidic. • întâlniţi la bacteriile Gram negative

  8. PILII • Rol • 1. adezinele proteice ale bacteriilor: • aderarea nespecifică pe suprafeţe inerte, • aderarea specifică pe mucoase, epitelii, endotelii, hematii, fagocite. • 2. factor de patogenitate • Gonococii, E. coli- (ETEC), • 3. antigene • posibilitatea modificarea structurii antigenice

  9. PILII DE SEX • formaţiuni tubulare lungi • număr mic(1-4 ) • prezenţi la bacteriile G negative • au determinism extracromozomial (plasmidic) • Rol: conjugarea bacteriană

  10. FLAGELI (CILI) • formaţiuni tubulare lungi • aprox. 20 m lungime/20 nm lăţime. • organite de locomoţie ale bacteriilor • Structură proteică = flagelină • Ultrasctructura la ME: • corpuscul bazal ş • cilindru proteic (filament axial). • Evidentierea cililor : • în preparate microscopice: • coloraţii speciale • indirect în preparate native (mobilitatea bacteriană) . • pe medii de cultură, prin însămânţarea bacteriilor prin înţepare: • bacteriile imobile se dezvoltă doar pe traiectul de înţepare, • cele mobile se dezvoltă în tot mediul.

  11. Rol: • 1. mobilitate, spre locurile unde există atractanţi: • chimiotaxie (deplasarea spre substanţe chimice); • fototaxie (deplasare spre locurile cu lumină); etc • 2.antigen bacterian - antigenul “H”, • Weil - Felix a evidenţiat la Proteus, • însămânţată într-un punct dintr-un mediu, se dezvoltă pe tot mediul sub forma unor văluri concentrice (hauch).

  12. SPORII • forme de rezistenţă - condiţii nefavorabile de temperatură, nutriţie, pH, oxigen, • formă primitivă de diferenţiere celulară la bacterii. • Sporularea: • iniţial endospori ulteior - spori liberi = exospori • Germinare • Revenire la forma vegetativă când întâlnesc condiţii favorabile

  13. SPORII • Evidenţierea sporilor • coloraţii negative: Gram (formaţiuni ovalare, necolorate, în interiorul bacteriilor). • coloraţii pozitive: verde – malachit şi safranină • Ultrastructura sporilor (ME) din interior spre exterior: • Protoplastul sporal • Peretele sporal • Cortexul • Învelişurile sporale si exosporium

  14. SPORII • Rol: 1. Forma de rezistenţă pentru bacterii 2. identificarea bacteriilor. 3. alegerea metodelor de sterilizare şi dezinfecţie capabile să distrugă sporii

  15. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase - examenul microscopic = singura posibilitate diagnostică. Ex. Sifilis - Treponema pallidum • NU creşte pe mediile de cultură =>evidenţierea şi identificarea în preparat nativ sau în frotiuri

  16. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infectioase - examenul microscopic oferă informaţii preţioase • gonoree - Neisseria gennorhoeae (gonococ) • imaginea microscopică: diplococi intra şi extracelulari.

  17. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infectioase - examenul microscopic oferă informaţii preţioase - tuberculoză, bacilul Koch se dezvoltă lent • frotiu din produs patologic: bacili acido – alcoolorezistenţi, coloraţia Ziehl - Neelsen

  18. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din puroi, colorat Gram: coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi - infecţie stafilococică

  19. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din puroi, colorat Gram: coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri - infecţie streptococică

  20. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din spută: diplococi Gram pozitivi capsulaţi - pneumonie pneumococică

  21. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din spută: bacili Gram negativi capsulaţi – Klebsiella

  22. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din LCR: diplococi G negativi -etiologie meningococică.

  23. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din LCR: diplococi G pozitivi capsulaţi -etiologie pneumococică.