1 / 27

SAVANŢI ÎN DOMENIUL FIZICII Profesor Cornelia Cucu Lice

SAVANŢI ÎN DOMENIUL FIZICII Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău. Practicând medicina în Anglia, William Gilbert a întreprins nume-

elin
Télécharger la présentation

SAVANŢI ÎN DOMENIUL FIZICII Profesor Cornelia Cucu Lice

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SAVANŢI ÎN DOMENIUL FIZICII Profesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

  2. Practicând medicina în Anglia, William Gilbert a întreprins nume- roase experimente ştiinţifice. După mai mulţi ani de muncă, în 1600, a publicat De Magnete, în care a avansat teoria potrivit căreia acul busolei indică direcţia nord-sud, fiindcă Pământul acţionează ca un magnet. A utilizat primul termenii de pol magnetic, forţă electrică şi atracţie electrică. În 1601,a devenit medicul Elisabetei I, dar după doi ani a murit de ciumă. William Gilbert (1544-1603)

  3. Între 1732 şi 1736, astronomul suedez Andres Celsius a vizitat toate observatoarele importante din Europa şi a participat la expediţia din Laponia, care a dovedit că Pământul este turtit la poli. În 1742, a conceput scara de temperatură ce-i poartă numele, în care apa fierbe la 100 grade şi gheaţa se topeşte la 0 grade. Anders Celsius (1701-1744)

  4. La vârsta de 12 ani , savantul american Benjamin Franklin a abandonat şcoala şi a intrat în lumea jurnalisticii. Ziarist şi om de afaceri de succes, el a făcut de asemenea descoperiri care au dus la progresul ştiinţei în secolul al XVIII-lea. Benjamin Franklin(1706-1790)

  5. După ce a înfiinţat o editură în 1726, Franklin a devenit dirigintele poştei din Philadelphia ,în 1737. În jurul anului 1744, şi-a îndreptat inteligenţa febrilă spre ştiinţă. Prima sa invenţie , soba Franklin, a însemnat un mare succes şi l-a încurajat în direcţia cercetării ştiinţifice. În 1747, primind aparatură electrică din Londra, Franklin a sugerat felul în care dispozitivul numit butelie de Leyda stochează electricitatea. El a introdus ,de asemenea, ideea electricităţii ca flux de particule cu sarcini negative şi pozitive. A rămas cunoscut în special pentru teoria sa potrivit căreia fulgerul este o formă de electricitate.Pentru a o dovedi, în 1752, a înălţat , în timpul unei furtuni, un zmeu pe o sârmă şi a produs scântei electrice între sârmă şi degetele sale. Aceste rezultate l-au dus la inventarea paratrăsnetului. Ulterior, s-a îndreptat spre politică, iar în 1787, a ajutat la redactarea Declaraţiei de Independenţă şi a Constituţiei americane.

  6. Englezul Thomas Young a fost copil precoce, putând citi la doi ani. Ca adult, a practicat medicina , a făcut cercetări în fizică şi a ajutat la descifrarea hieroglifelor egiptene.În fizică, a studiat elasticitatea şi în 1800 a demonstrat că lumina există sub formă de unde de energie. În 1801, a arătat că toate culorile pe care le vedem sunt formate numai din roşu, verde şi albastru. Thomas Young(1773-1829)

  7. Întemeietorul electromagnetismului, savantul francez Andre Ampere a asistat la execuţia tatălui său în timpul Revoluţiei Franceze şi şi-a pierdut sora şi soţia din cauza unor boli, ambele în floarea vârstei. A demonstrat mecanismul prin care curenţii electrici produc câmpuri magnetice şi a arătat felul în care câmpul magnetic depinde de direcţia curentului.A inventat , de asemenea, unitatea de măsura a curentului electric cunoscută ca “amper” (A). Andre Ampere(1775-1836)

  8. Fiu de potcovar englez, Faraday a devenit , la 13 ani, comisionar pentru o legătorie de cărţi şi a citit toate volumele care i-au trecut prin mână.La 21 de ani, a participat la o prelegere susţinu- tă de chimistul Humphry Davy şi, trimiţându-i lui Davy însemnările sale, a fost numit asistentul acestuia. Michael Faraday(1791-1867)

  9. În 1825, Faraday a descoperit benzenul, apoi a început să cerceteze electricitatea şi magnetismul.Până în 1831, construise un motor electric simplu şi descoperise că deplasarea unui magnet în interiorul unei bobine de sârmă produce un curent electric. Cunoscut ca “inducţie”, acest principiu esenţial permite transformatoarelor şi generatoarelor să producă electricitate. În anii 1830, a publicat legile care guvernează electroliza şi în 1845 a arătat felul în care câmpurile magnetice puternice pot afecta lumina.

  10. James Joule (1818-1889) În copilărie, savantul englez James Joule a fost prea bolnăvicios pentru a urma şcoala şi de aceea a fost educat acasă, înainte de a prelua afacerea cu bere a familiei sale. Construindu-şi un laborator şi autofinanţându-se în mare măsură, Joule a realizat numeroase descoperiri importante, inclusiv principiul de bază al conservării energiei. Acesta afirmă că energia nu poate fi creată sau distrusă, ci doar transformată dintr-o formă în alta. Joule a lucrat cu William Thomson şi a descoperit că gazele comprimate se răcesc în timpul dilatării. Tot Joule a inventat o primă formă de sudură cu arc electric, înainte de a fi oprit de boală.

  11. William Thomson (1824-1907) Născut la Belfast, fizicianul englez William Thomson a intrat la Universita- tea din Glasgow la zece ani şi avea numai şaisprezece ani când a publicat prima dintre cele 661 de lucrări ştiinţifi- ce ale sale. Thomson a reuşit numeroa- se progrese în studiul termodinamicii şi a explicat felul în care căldura trece numai de la cald spre rece. A inventat multe dispozitive, inclusiv un instru- ment pentru calcularea orarului fluxului şi refluxului, un indicator de adâncime pentru oceane şi o formă nouă de busolă nautică. În 1866, a fost responsabil cu instalarea primului cablu telegrafic pe fundul Atlanticului.

  12. Wilhelm Rontgen (1845-1923) Wilhelm Rontgen a fost unicul copil al unor negustori bogaţi din Lennep,Prusia. A predat chimia la o şcoală tehnică şi a studiat la Universitatea din Zurich. În 1895, după mulţi ani de experimentări, a descoperit razele X.Trecând curent elec- tric prin gazele aflate într-un tub de sti- clă,a dedus că,drept rezultat, erau emise raze invizibile. Rontgen a constatat că razele X traversau materiale precum pielea şi unele metale, lăsând urme pe pelicula fotografică. A devenit faimos pentru descoperirea sa, care a avut un impact major asupra medicinei moderne. Timid şi modest în legătură cu munca sa, a preferat să efectueze ascensiuni regulate în Alpi, decât să fie persoană publică.

  13. Joseph Thomson (1856-1940) Născut în Manchester, Joseph Thomson a studiat la Cambridge, unde a devenit un profesor popular şi influent. În 1897, pe când experimenta cu raze catodice, a identificat primul existenţa particulelor subatomice; a descoperit particule de 2 000 de ori mai mici decât cel mai mic atom, pe care iniţial le-a numit corpus- culi , şi care ulterior au fost numite electroni.În 1906, a primit premiul Nobel pentru fizică. A fost un profesor extrem de talentat, care a trăit să-şi vadă fiul, George, şi şapte dintre asisten- ţii săi de cercetare, printre care Ernest Rutherford, obţinând de asemenea acest premiu.

  14. Savantul german Heinrich Hertz s-a născut în Hamburg, ca fiu de avocat. După ce a studiat în Berlin, în 1883 a devenit conferenţiar în domeniul fizicii şi matematicii.În 1887,a inven- tat un radiotransmiţător primitiv care producea scântei între capetele unei sârme îndoite.Hertz a arătat că undele radio sunt similare razelor de lumină şi căldură – toate fiind forme de energie electromagnetică. Per- soană modestă ,n-a găsit utilizări practice pentru invenţiile sale. Heinrich Hertz(1857-1894)

  15. Al cincilea şi cel mai mic copil al unui profesor de fizică, Maria Sklodowska a fost o studentă excepţională, care, în 1891 a plecat din Polonia natală în Franţa. În 1895 , s-a măritat cu Pierre Curie, profesor de fizică, şi cei doi au început să efectueze cercetări asupra radioactivităţii. Au descoperit două elemente chimice, radiu şi poloniu, pentru care, în 1903, au primit premiul Nobel împreună cu fizicianul francez Henry Becquerel. În 1906, Pierre a murit în urma unui accident rutier, dar Marie Curie a continuat să cerceteze substanţele radioactive şi utilizarea lor în medicină. Marie Curie(1867-1934)

  16. Savantul neo-zeelandez Ernest Rutherford a studiat în ţara sa na- tală şi în Anglia.În 1898, a devenit profesor în Canada, înainte de a se stabili în Cambridge, Anglia. A descoperit trei forme principale ale radiaţiei şi le-a numit raze alfa, beta şi gama. A explicat primul atomul ca pe un nucleu dens înconjurat de electroni. În 1919, a reuşit să bombardeze atomi de azot cu raze alfa, producând prima reacţie nucleară artificială. Ernest Rutherford(1871-1937)

  17. Lise Meitner (1878-1968) Meitner a fost evreică austriacă şi a tre- buit să lupte cu prejudecăţile ce o împie- dicau să devină fiziciană importantă. Fiind femeie,n-a putut termina şcoala şi, pentru a intra la Universitatea din Viena, a trebuit să aştepte până în 1901,când au fost înlăturate restricţiile referitoare la studente.A lucrat cu chimistul german Otto Hahn,alături de care a descoperit elementul protactiniu în 1918 şi a învăţat felul în care puteau fi divizate nucleele atomilor.Fenomenul se numeşte fisiune nucleară şi este vital pentru obţinerea energiei nucleare.Silită să părăsească Germania nazistă în 1938,a plecat la un centru de cercetări în Suedia şi în cele din urmă s-a stabilit în Anglia, în 1958.

  18. Născut într-o familie de nobili fran- cezi, de Broglie a studiat istoria la Sorbona, Paris.A dovedit interes fa- ţă de ştiinţă şi a continuat cu studii de fizică teoretică. În timpul Primului Război Mondial , a servit în armata franceză ca operator radio pe turnul Eiffel.În 1924, a utilizat matematica pentru a demonstra că particulele de materie se pot comporta ca lumi- nă şi alte unde de energie- un princi- piu important în fizică. În 1929, a pri- mit premiul Nobel pentru fizică şi a continuat să predea la Facultatea de Ştiinţe din Sorbona între 1932 -1962. Louis de Broglie(1892-1987)

  19. Savantul englez John Cockcroft a activat în artilerie în timpul Primului Război Mondial.După razboi,a studiat ingineria electrică la Universitatea din Manchester,iar în 1924 s-a stabilit în Cambridge.Împreună cu colegul său, fizicianul irlandez Ernest Walton , a devenit faimos în 1932, când a con- struit prima maşină capabilă să de- zintegreze atomi. “Acceleratorul” de particule a deschis un nou domeniu al ştiinţei, fizica nucleară, care studiază structura nucleelor atomice. John Cockcroft(1897-1967)

  20. Ca student, fizicianul american de origine italiană Enrico Fermi a stu- diat fizica teoretică.În 1929, s-a căsătorit cu o evreică, dar în 1938, temându-se de persecuţii din par- tea guvernării fasciste a lui Mussolini, a părăsit Italia, şi s-a stabilit în SUA. În 1942, Fermi şi echipa sa au produs prima reacţie nucleară în lanţ controlată – un pas important spre energia şi armele nucleare.Un timp, Fermi a lucrat la proiectul bombei atomice, pentru ca apoi să se opună realizării acesteia. Enrico Fermi(1901-1954)

  21. Savantul american Karl Jansky a studiat la Universitatea Wisconsin, unde a fost şi vedeta echipei de hochei pe gheaţă. Ca inginer la Bell Telephone Laboratoires, sarcina lui era de a depista sursele de unde radio ce interferau cu comunicaţiile telefonice. Între 1931-1932, a descoperit că o sursă de unde radio nu se află pe Pământ, ci în spaţiul cosmic. Ignorată pe atunci, descoperirea lui a fost pe deplin apreciată abia după al Doilea Război Mondial şi după începutul radioastronomiei. Karl Jansky(1905-1950)

  22. Născut într-o familie de intelectuali evrei din Ungaria, Teller nu a vorbit până la vârsta de trei ani, părinţii săi temându-se că ar putea fi retardat. S-a dovedit un student excelent, mutându-se în Germania, mai întâi pentru a studia ingineria chimică şi apoi fizica. În 1928, şi-a pierdut piciorul într-un accident rutier, iar ascensiunea naziştilor l-a silit să părăsească Germania în 1934, stabilindu-se în SUA. Acolo a jucat un rol însemnat în proiectarea bombelor atomice şi cu hidrogen. Spre deosebire de mulţi savanţi, a susţinut cu fermitate necesitatea armelor nucleare. Edward Teller(1908-2003)

  23. Fiu de comis voiajor new-yorkez, Richard Feynman a contribuit la numeroase progrese în fizica teoretică şi a obţinut un premiu Nobel,în 1965,pentru activitatea în domeniul electrodinamicii cuantice. A inventat imagini simple numi- te diagrame Feynman, care arătau felul în care funcţionau matematicile complexe, a fost implicat în realizarea unuia dintre primele calculatoare cu procesare în paralel, iar la sfârşitul anilor ’80 a soluţio- nat misterul exploziei din 1986 a navetei spaţiale Challenger. Feynman a conside- rat fizica un divertisment şi a fost un profesor şi conferenţiar inspirat, care a scris de asemenea câteva best-seller-uri. Richard Feynman(1918-1988)

  24. Fiul unui inginer electrician care inventase una dintre cele dintâi versiuni ale stetoscopului electric, Theodore Maiman s-a născut în Los Angeles. În adolescenţă , şi-a câştigat banii necesari educaţiei, reparând radiouri şi alte aparate electrice. În 1955, s-a alăturat laboratoarelor Hughes Electronics Research. La sfârşitul anilor ’50, între savanţi a existat o cursă pentru construirea primului laser optic. Maiman a câştigat cursa în 1960 şi laserele sunt acum utilizate pe scară largă în industrie şi medicină. Theodore Maiman(1927-2007)

  25. Bibliografie: 1. www.wikipedia.org. 2. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005 3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Renaştere până la Iluminism,1492-1789, Editura Rao,Bucureşti, 2003 5. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Revoluţia Franceză până la începutul secolului XX, 1789-1914, Editura Rao, Bucureşti,2003 6. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la primul război mondial pânăîn prezent,Editura Rao, Bucureşti,2003

  26. SFÂRŞIT

More Related